Degradarea solului prin aplicarea dejectiilor solide si lichide si ape uzate

Degradarea solului prin aplicarea dejectiilor solide si lichide si ape uzate.

Aplicarea dejectiilor solide si lichide si ape uzate

-de la sectorul de prelucrare a produselor agricole si zootehnice

-secretii solide si lichide rezultate de la mulsul animalelor, ape uzate de la lucrarile de igienizare

-gestionate cu mare atentie pentru a evita poluarea apelor si solului cu substantele toxice sau periculoase pe care le pot contine (agenti patogeni, metale grele, detergenti, etc.). toate unitatile agro-zootehnice mari trebuie sa dispuna de instalatiile aferente pentru efectuarea operatiilor pentru decontaminare si neutralizare a deseurilor si resturilor provenite din exploatatiile agro-zootehnice (sisteme de scurgere, colectare si transport, statii de epurare, locuri de depozitare).

Evacuarea apelor uzate in reteaua de canale de desecare sau, dupa caz, de irigatii, ori pe terenurile agricole se va face numai in conditiile realizarii unei epurari corespunzatoare.

au, de regula, incarcatura mare si foarte specifica de substante potential poluante, in principal de origine organica - hidrati de carbon (zahar, amidon), grasimi, proteine, etc..

Apele uzate, nu se deverseaza direct in apele de suprafata sau in reteaua de canale pentru irigatii sau drenaj, deoarece au un efect poluant rapid si intens mai ales datorita consumului biochimic de oxigen foarte ridicat. Conform legii, toate unitatile de prelucrare a produselor vegetale (fabrici de zahar, fabrici de conserve de legume, de sucuri de fructe, de ulei, etc) si animale (abatoare, fabrici de mezeluri si conserve de carne, fabrici de prelucrare a laptelui, etc.) trebuie prevazute inca din faza de proiectare cu statii de tratare a apelor uzate si cu tehnologii specifice fiecarui tip de unitate.

Deseurile care nu sunt potrivite pentru prelucrare, se inlatura prin incinerare sau prin ingropare intr-un sol corespunzator, in scopul prevenirii contaminarii cursurilor de apa sau a poluarii mediului.

Administrarea dejectiilor semilichide si lichide pe terenuri cu panta accentuata, pe terenuri slab drenate, inghetate, pe terenuri situate in apropierea cursurilor de apa sau prin aplicarea unor cantitati excesive si alegerea gresita a momentului administrarii sunt practici agricole care trebuie evitate.

Este importanta valoarea ridicata de fertilizare a gunoiului de grajd si a dejectiilor pe unitatea de volum. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, atunci pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul ingrasamintelor minerale, care sunt mai putin accesibile din cauza preturilor ridicate.

Acest ingrasamant organic este ieftin si la indemana fiecarui producator agricol si, in plus, poate fi completat cu ingrasaminte chimice pentru a realiza necesarul optim de nutrienti pentru culturile agricole.

Namolurile de la statiile de epurare pot fi folosite, dupa compostare, la fertilizarea culturilor vegetale, daca nu exista alte restrictii privind utilizarea lor (de ex. o incarcatura de metale grele sau de alte substante periculoase peste limita maxima admisibila). Administrarea acestora trebuie facuta numai dupa analizarea lor de catre laboratoarele de specialitate.

Continutul complex al acestor namoluri si in special continutul de metale grele impune precautii si reguli speciale de aplicare.

Daca la acestea se adauga si caracteristica zonei privind vulnerabilitatea sau vulnerabilitatea potentiala la poluarea cu nitrati precautiile si regulile de aplicare a namolurilor pentru fertilizarea terenurilor agricole devin mult mai stricte.

Reguli si precautii in aplicarea namolurilor

aplicarea namolul rezultat prin epurarea apelor uzate orasenesti se va face numai pe terenuri cu anumite caracteristici fizico-chimice:

textura mijlocie si fina; pH-ul solutiei solului determinat in suspensie apoasa peste 6,5; capacitatea de schimb cationic peste 15 me./100 g sol; pe terenurile pretabile la aplicarea acestor namoluri se vor aplica anumite elemente tehnologice; aplicarea de amendamente calcaroase, de tip agrocalcar pe solurile nesaturate in baze si fertilizarea abundenta cu ingrasaminte fosfatice solubile (fosfatarea solurilor) pentru a micsora mobilitatea metalelor grele si translocarea in produsele agricole sau levigarea acestora in ape; stabilirea unor rotatii cu plante tehnice industriale (ricin, canepa, in etc), culturi nealimentare (seminceri, produse supuse chimizarii, specii forestiere etc.); se va evita folosirea namolul rezultat prin epurarea apelor uzate orasenesti in ZVN datorita necesitatii cresterii continutului de materie organica in sol pentru a crea conditii de imobilizare a metalelor grele in complecsi organominerali care elibereaza lent metalele grele; in situatii extreme (lipsa oricarei posibilitati de utilizare a namolul rezultat prin epurarea apelor uzate orasenesti pe alte terenuri sau in afara ZVN) se vor avea in vedere nivelul de continut din elementul poluat considerat tolerabil (NCT) in stratul arabil de sol si aporturile maxime tolerabile (AMT) de elemente poluante din namol .