Degradarea solului prin pasunat nerational: rolul pajistilor, masuri si actiuni tehnice si de amenajari pastorale

Degradarea solului prin pasunat nerational: rolul pajistilor, masuri si actiuni tehnice si de amenajari pastorale.

Pasuni= mil ha ) 23% din total agricol. 75% in zona de campie si de deal unde sunt posibile lucrari ameliorative mai eficiente 25% se afla in zona de munte cu factori limitativi mai numerosi.

Rolul pajistilor

sursa de hrana pentru animalele domestice

habitat si sursa de hrana pentru animalele salbatice

mijloc de prevenire si combatere a eroziunii datorita faptului ca ierburile au o mare capacitate de retinere a apei, prin reteaua de radacini impiedica pierderile de sol prin alunecare sau scurgeri.

mijloc de imbunatatire a structurii solului si fertilitatii.

mentinerea biodiversitatii

Efectele negative ale pasunatului intensiv : dezgolirea accentuata a biotipului, suprapopularea pasunilor, tasarea si strivirea invelisului vegetal si eroziune ; degradarea unor suprafete intinse de teren

Masuri si actiuni tehnice si de amenajari pastorale:

Bonitarea suprafetelor de pajisti, stabilirea potentialului lor de productie si evidentierea covorului vegetal existent. Se vor stabili cele mai indicate asociatii de leguminoase si graminee perene

Etapizarea programului de imbunatatire  a pajistilor prin esalonarea pe ani de executie, incepand cu cele care necesita cele mai reduse eforturi financiare., cu respectarea perioadei de refacere a covorului vegetal dupa fiecare ciclu de pasunat.

Intocmirea unui program de pasunat rational

Lucrari de fertilizare cu ingrasaminte chimice si organice cu efect ameliorativ asupra insusirilor fizice, chimice si trofice ale solului

Regenerarea covorului vegetal: Masuri de suprafata specifice:

Autoinsamantarea - sau insamantarea naturala pe pajistile cu vegetatie slab incheiata dar cu plante valoroase si lipsita de buruieni. Plantele sunt lasate sa formeze seminte iar recoltarea masei ierboase se realizeaza numai dupa scuturarea semintelor. dupa rasarire se recomanda evitarea pasunatului pina la intelenirea deplina.

Suprainsamantarea - semanatul peste covorul vegetal ierbos existent al unei singure specii sau al unui amestec format din plante valoroase.  Este preferata pe solurile superficiale care nu se pot lucra in vederea infiintarii de pajisti semanate, pe solurile supuse eroziunii si in toate situatiile in care mobilizarea profunda a solului poate determina procese de eroziune.

Fertilizarea - pe pajistile cu specii valoroase si acoperire de peste 80% indiferent de panta si pe pajisti erodate puternic la pante mai mari de 17%. Tarlire 2 nopti, o data la 3-4 ani.

Organizarea rationala a pasunatului

o       respectarea momentului optim de pasunat: pasunatul primavara prea devreme cand solul este inca umed duce la batatorirea solului, inrautatirea regimului de aeratie, se formeaza gropi, musuroaie, pe terenurile in panta apar fenomene grave de eroziune.

o       incetarea pasunatului la timp pe anumite parcele

o       durata pasunatului: in functie de tipul de pajiste, perioada de vegetatie, textura solului, altitudine, panta. 50-70 zile in zonele alpine, 140-180 zile in zonele cu precipitatii ridicate.

o       durata zilnica de pasunat: 8-9 ore

o       stabilirea capacitatii de pasunat: numarul de animale care pot fi hranite la unitatea de suprafata de 1 ha pasune in decursul unei perioade de pasunat (perioada de vegetatie)

suprapasunatul - plantele valoroase sunt consumate prea de jos, nu se pot reface si cu timpul dispar

subpasunatul - pasunat selectiv al plantelor valoroase stabilirea incarcaturii de animale repartitia animalelor pe pasuni folosirea pajistilor prin cosit pasunatul prin rotatie: pasunatul se realizeaza ciclic, timpul de pasunat pe acelasi loc este limitat, prin impartirea pasunii in mai multe suprafete despartite de garduri si pasunate succesiv.

Avantaje: se previne declansarea fenomenelor de eroziune pe terenurile in panta; se executa cu usurinta lucrarile de regenerare a plantelor; se elimina pasunatul selectiv; produce modificari calitative a solului prin cresterea pH-ului si cresterea continutului in N.

determinarea portantei pasunii: capacitatea pasunii de a-si mentine integritatea covorului vegetal si suprafata solului nivelata, sub actiunea presiunii exercitata de animale in timpul deplasarii pe pasune.

Influentata de densitatea si elasticitatea covorului vegetal ◘ metoda de pasunat ◘

incarcarea cu animale ◘ umiditatea solului ◘ densitatea aparenta ◘ consistenta solului.

Importanta pentru stabilirea momentului optim de incepere a pasunatului ◘ a densitatii animalelor pe hectar si a duratei pasunatului pe aceeasi suprafata, in cadrul unui ciclu de pasunat.

Portanta pasunii se exprima prin rezistenta opusa de sol la solicitarea de penetrare prin intermediul copitelor animalelor. Rezistenta solului la penetrare poarta denumirea de limita de portanta pentru pasunat. Copitele animalelor patrund in sol pana la adancimea la care se inregistreaza limita de portanta, limita la care rezistenta solului anuleaza presiunea exercitata de animale. La valori superioare limitei de portanta efectul de penetrare a copitelor in sol este nul. Cu cat limita de portanta se inregistreaza mai aproape de suprafata cu atat degradarea pajistilor in timpul pasunatului este mai redusa.

Masuri de regenerare totala

Destelenire: discuire, arat, ♦ Pregatirea patului germinativ Semanat, Fertilizare ♦ Folosire

Lucrari de combatere a eroziunii solului

a) Lucrari de retinere sau evacuare dirijata a surplusului de apa - pe terenurile care nu prezinta pericol de alunecare; valuri de pamant, orizontale sau inclinate si scarificarea pe curbele de nivel - pentru pante intre 9-14%.; canale de coasta, inclinate sau orizontale, la pante mai mari de 9%; brazde pe directia curbelor de nivel pana la panta de 14-17% sau 25-30%.

b) Consolidarea terenurilor pe versanti cu pante mai mari de 10% - perdele forestiere de protectie antierozionala. Pajistile azonale, situate in zona de lunca, de pe saraturi si de pe nisipuri necesita masuri ameliorative atat asupra solurilor cat si asupra compozitiei floristice, cu costuri ridicate. Daca solul este tasat in urma pasunatului pe o adincime mai mare de 30 cm refacerea este ireversibila pe cale naturala, doar prin interventie antropica.