Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Depozitarea deseurilor menajere

Depozitarea deseurilor menajere



Depozitarea deseurilor menajere

Tara

Depozitare

Incinerare

Reciclare

Compostare

Netratate                                

Australia

64

20

-

16

-

Canada

95

4

1

-

-

Danemarca

31

50

18

1

-

Finlanda

95

2

3

-

-

Franta

47,9

41,9

0,6

8,7

-

Germania

74

24

-

2

-

Italia

83,2

13,9

0,6

2,3

-

Japonia

29,6

67,6

-

2,8

-

Olanda

51

34

15

-

-

Polonia

99,9

-

-

0,1

-

Africa de Sud

69,2

20,8

3,1

3,8

3,9

Suedia

35

60

5

-

-

Elvetia

20

80

-

-

-

Marea Britanie

88

11

1

-

-

SUA

83

6

11

-

-

Depozitare simpla

•        descarcarea deseurilor menajere in diverse gropi, foste cariere sau alte terenuri, fara a se lua alte masuri speciale

•        periculos pentru sanatatea publica, inestetic, raspandeste mirosuri neplacute

Depozitarea controlata

•        Principiile emise de Dawes si Call in Bradford

•        Romania dupa 1948

•        Un depozit este definit ca fiind un amplasament pentru eliminarea definitiva a deseurilor prin depozitare la sol sau in subteran

•        In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate se clasifica in:

•        -depozite pentru deseuri periculoase (clasa a)

•        -depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b)

•        -depozite pentru deseuri inerte (clasa c)

Alegerea amplasamentului-studii necesare

•        Alegerea amplasamentului pentru un depozit de deseuri se face pe baza prevederilor PUG-ului.

•        Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se face pe baza unei analize multicriteriale care cuprinde:

criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:

•        -caracteristicile si modul de dispunere a straturilor geologice;

•        -structura tectonica;

•        -clasa de seismicitate;

•        -criterii legate de pericol de alunecare, tasare

•        -folosinta actuala a terenului  si clasa de fertilitate

•        evaluarea lor economica, financiara si sociala pentru populatia din zona

            -structura(caracteristici fizica-chimice si bacteriologice), adancimea si directia de curgere a apei subterane;

•        -vitezele de curgere cu mentionarea variatiilor anuale si sezoniere;

•        -distanta fata de cursurile de apa, fata de albiile minore si majore ale acestora, fata de apele statatoare, fata de apele cu regim special si fata de sursele de alimentare cu apa;

•        -starea de inundabilitate a zonei;

•        -aportul de apa de pe versanti la precipitatii

•        criterii climatice

•        -directia dominanta a vanturilor fata de asezari umane sau alte obiective;

•        regimul precipitatiilor

•        regimul termic

criterii economice

•        -capacitatea depozitului si durata de exploatare (minim 10 ani);

•        distanta medie de transport;

•        necesitatea unor amenajari secundare (drumuri de acces, utilitati,etc);

criterii suplimentare

•        vizibilitatea amplasamentului si modul de incadrare in peisaj;

•        accesul la amplasament;

•        existenta unor arii protejate de orice natura;

•        existenta in zona a unor linii de inalta tensiune, obiective militare, aeroporturi.

Construirea depozitelor de deseuri

•        Un depozit de deseuri are in componenta urmatoarele instalatii:

•        Poarta de acces si sistem de paza si supraveghere

•        Echipament de cantarire si echipament de receptie cantitati mici de deseuri

•        Facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator

•        Drumuri interioare

•        Zone pentru depozitarea deseurilor

•        Instalatii pentru tratarea levigatului si pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit

•        Garaje ateliere si spatii de parcare pentru utilaje

•        Echipament pentru curatarea rotilor vehiculelor

•        Birouri administrative si constructii sociale

           

Poarta de acces si sistem de paza si supraveghere

•        Poarta si drumul de acces depinde de:

•        Nr. Vehicule de transport deseuri

•        Frecventa cu care intra in depozit

•        Marimea si tipul lor

•        Caracteristicile drumului public din care se face accesul

•        sistem de paza si supraveghere-destinat sa impiedice patrunderea in depozit a persoanelor neautorizate  si poate cuprinde:

•        -porti si garduri prevazute cu mecanisme sigure de inchidere (min.2m+ suprainaltare sarma ghimpata)

•        -sistem video cu camere de supraveghere

•        -sistem de alarmare sonora si luminoasa in caz de patrunderi neautorizate

Echipament de cantarire

•        Cantarirea autovehiculelor atat la intrarea cat si la iesirea din depozit

•        Pot fi racordate la un sistem computerizat de inregistrare a caracteristicilor cantitative si calitative ale incarcaturii de deseuri

•        In imediata vecinatate se amplaseaza cabina operatorului care efectueaza receptia deseurilor

Facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator

•        Zona special amenajata destinata inspectiei si prelevarii de probe si un laborator de analize

•        Prevazuta cu echipament specific pentru perlevarea probelor din vehicule, spatiu pentru depozitarea probelor si o zona de securitate in care pot fi retinute (pentru o perioada limitata de timp) transporturile de deseuri care nu corespund conditiilor prevazute in autorizatia de mediu

Drumuri interioare

•        Fac legatura dintre poarta de acces si zonele de depozitare si sunt:

•        -drumuri interioare principale cu caracter semi-permanent

•        -drumuri interioare temporare

Garajele, atelierele si spatiile de parcare pentru utilaje

•        Necesare pentru asigurarea bunei functionari a depozitului.

•        Echipamente mobile:

•        -buldozere

•        -incarcatoare

•        -compactoare cu rola

•        -screpere

•        -excavatoare hidraulice

Echipamentul pentru curatarea rotilor vehiculelor

•        Metode de curatare:

            -uscate

            -apa

Constructii sociale

•        Amplasate la distanta fata de zona de acces si descarcare a vehiculelor

•        Cuprind:

•        -vestiare

•        -toalete, spalatoare si dusuri

•        -sala de mese

•        -bucatarie pentru prepararea hranei

•        -cabinet de prim ajutor

Zonele pentru depozitarea deseurilor

•        Stabilite inca din faza de proiectare

•        Amenajarea initiala cuprinde 2 operatii de baza:

•        -impermeabilizarea bazei si a marginilor depozitului

•        -realizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului

•        ZDD vor fi imprejmuite cu santuri de garda pentru colectarea apelor meteorice, care vor fi epurate si eliminate cu levigatul

Impermeabilizarea depozitelor de deseuri

•        Alegerea sistemului optim de impermeabilizare se face tinand cont de o serie de factori:

–       Natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate

–       Conditiile hidrogeologice

–       Natura suprafetei amplasamentului

–       Solicitarile ce pot aparea in timpul exploatarii

–       Natura si caracteristicile materialului utilizat

•        Alegerea sistemului optim de impermeabilizare se face tinand cont de o serie de factori:

–       Natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate

–       Conditiile hidrogeologice

–       Natura suprafetei amplasamentului

–       Solicitarile ce pot aparea in timpul exploatarii

–       Natura si caracteristicile materialului utilizat

Sistemul de impermeabilizare trebuie sa asigure atat etanseizarea intregului depozit cat si :

–       Stabilitate chimica si termica fata de deseurile depozitate si fata de solul de dedesubt (inclusiv fata de umezeala si activitatea microorganismelor)

–       Rezistenta mecanica la eforturile care apar in timpul constructiei si in timpul exploatarii

–       Rezistenta la fenomenele meteorologice (inclusiv la inghet, temperaturi ridicate si raze ultraviolete)

–       Stabilitate dimensionala la variatiile de temperatura

–       Rezistenta la imbatranire

–       Elasticitate suficienta si rezistenta la rupere

•        Geosinteticele utilizate ca strat principal de etansare se clasifica in:

•        -geomembrane din polietilena de inalta densitate

•        -geocompozite realizate din geomembrana suport pe care se aplica aderent praf de bentonita

Realizarea sistemului de drenare si eliminarea levigatului

•        Este format din:

•        -strat de pietris Φ=16-32 mm, cu grosimea min. de 0,5m; dimensionarea stratului drenant se face pe baza unui calcul hidraulic care tine cont de curba granulometrica a stratului material, debitul care urmeaza a fi drenat si coeficientul de permeabilitate care trebuie asigurat

•        -sistem de drenuri absorbante si colectoare (drenuri absorbante din PEDH prevazute cu fante si cu Φ recomandat 110-180 mm; drenuri colectoare din PEHD fara fante Φ=300-500mm

Instalatii pentru colectarea si evacuarea gazului de deposit

•        Deseurile menajere din rampele de depozitare sunt sediul unei activitati microbiene intense a carei consecinta o constituie transformarea materiilor organice in produse gazoase, biogaz prin fermentarea aeroba si anaeroba.

•        Productia de biogaz prezinta 2 optime unul in jurul temperaturii de 30-40o si altul in jurul temperaturii de 50-60 o Compozitia biogazului variaza de la o rampa de depozitare la alta cat si in cadrul aceluiasi depozit in functie de natura deseurilor depozitate, varsta depozitului, gradul de descompunere a acestora, modul de operare.

•        CH4 (54%) si CO2 (45%) la care se adauga mici cantitati  de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide, esteri, urme de compusi organici.

•        Se considera ca 1 m3 de biogaz este echivalentul energetic la 0,74 kg huila, 2,24 kg lemn, o,53 m3 gaz natural si 0,581 dm3 pacura.

•        1 tona deseuri menajere produce intre 140 si 180m3 biogaz

•        Potentialul principal de risc in cazul biogazului consta in pericolul de explozie si de asfixiere, daca biogazul se emite necontrolat. Mai mult, materialele mirositoare din biogaz reprezinta un deranj pentru localitatile invecinate.

•        Componentele toxice (hidrogen sulfurat, compusi organo-fosforici) au efecte negative asupra oamenilor si animalelor, cat si asupra vegetatiei aparute in cursul recultivarii suprafetei rampei de depozitare.

•        Un alt pericol pe care gazul de la rampa de depozitare il poate constitui este transformarea lui in agenti ai modificarilor climatice nou observate. La aparitia efectului de sera, gazul metan are o influenta de 32 de ori mai mare decat cea a dioxidului de carbon (CO2). Proportia metanului rezultat de la rampele de gunoi este

            estimata la 8-18% din cea a metanului eliberat in intreaga lume.

•        Modul de evacuare a gazului de fermentare depinde de conditiile specifice fiecarui depozit si de scopul urmarit.

•        Se utilizeaza:

•        - tehnici de ventilatie pasiva (puturi de gaz, drenuri de gaz, transee de ventilatie bazate pe migrarea gazului catre punctele de presiune redusa)

•        -ventilatia activa (pomparea gazului colectat prin puturi sau drenuri –depozite mari)

•        Daca valorificarea gazului de la rampa de depozitare nu este posibila, acesta trebuie descompus, prin ardere la temperaturi inalte de cca. 1.200 °C, in partile sale componente netoxice. Astfel sunt distruse lanturi lungi de legaturi toxice. In plus, prin ardere este inlaturat metanul, un important gaz de sera.

•        Daca exista posibilitati tehnice si daca acest lucru este rentabil, gazul de la rampa de depozitare trebuie valorificat. Pe langa arderea intr-un cazan de incalzire, se pune problema utilizarii lui pe post de combustibil intr-un motor cu gaz. Utilizarea directa intr-un motor cu gaz este posibila de ex. printr-un compactor de deseuri functionand pe baza de gaz.

•        Indirect, printr-un motor cu gaz cu generator cuplat se poate obtine curent pentru alimentarea cu energie a unei statii de salubrizare sau pentru introducerea in reteaua de alimentare cu energie.

Exploatarea depozitelor de deseuri

Metode de depozitare/ descarcare

•        -depozitarea pe suprafata (prin descarcarea si compactarea deseurilor se formeaza o platforma relativ orizontala a carei inaltime maxima (<2,5m) este stabilita prin autorizatia de mediu

•        -depozitarea prin inaintarea frontului de lucru (similara depozitarii pe suprafata, diferenta fiind ca deseuri sunt descarcate si compactate pe o suprafata inclinata care se deplaseaza pe masura depozitarii.

Reguli ale activitatii de descarcare

•        Restrictionarea numarului de vehicole in zona de descarcare

•        Lucratorii se poarte uniforme de protectie

•        Interdictia fumatului

•        Proceduri speciale pentru vehicule supraincarcate, care pot deveni instabile

Nivelarea si compactarea

•        Posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari de deseuri in unitatea de volum

•        Reduce impactul determinat de imprastierea deseurilor pe diferite suprafete, proliferarea insectelor, animalelor si pasarilor

•        Aparitia incendiilor

•        Minimizeaza fenomenele de tasare pe termen scurt

Acoperirea zilnica

•        Prevenirea mirosurilor neplacute

•        Imprastierea de catre vant a deseurilor usoare

•        Proliferarea insectelor, pasarilor

•        Aspect relativ estetic

Materiale de acoperire

•        Sol (eventual de la excavarile efectuate pentru amenajarea depozitului)

•        Folii de plastic

•        Filme de plastic nerecuperabile

•        Tesaturi din fibre, geotextile

•        Spume

•        Pasta de hartie

•        Deseuri de gradina

Natura si grosimea stratului de acoperire (autorizatia de mediu):

•        Necesitatea ca stratul de acoperire sa fie strabatut de fluxul de levigat, respectiv de cel de gaz de fermentare

•        Sa nu ocupe un volum prea mare

Delimitarea zonelor de lucru

•        -prin celule de descarcare: se realizeaza pereti despartitori intre care sunt depozitate deseurile (dezavantaj –necesita material inert pentru contruirea peretilor, iar acestia pot impiedica circulatia normala a gazului si a levigatului

•        -prin marcaje temporare: simplu de aplicat, dar necesita control strict pentru a evita amplasarea incorecta a marcajelor si descarcarea deseurilor in afara zonei de lucru.

Auto-monitorizarea depozitelor

•        Auto-monitorizarea tehnologica

-verificarea permanenta a starii de functionare a componentelor (drumuri, impermeabilizare, sisteme de colectare si evacuare levigat si gaz de depozit) si gradul de tasare

-stabilitatea depozitului

-controlul intrarilor de deseuri

•        Auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in zona de influenta

Controlul calitatii factorilor de mediu se realizeaza prin:

•        -inregistrarea datelor meteorologice-pentru stabilirea cantitatii de precipitatii, a domeniului de temperatura si a directiei dominante a vanturilor

•        -analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata

•        - analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane (amonte -1foraj, aval 2 foraje)

•        -determinarea concentratiilor indicatorilor specifici ai aerului ambiental din zona de influenta

•        -determinarea concentratiilor specifice de poluanti in sol

Inchiderea depozitelor de deseuri

•        Proiectul initial al depozitului trebuie sa cuprinda si proceduri de inchidere si post-monitorizare in scopul redarii terenului in circuitul natural sau economic

•        Inchiderea se realizeaza utilizand “Fondul pentru inchiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia post-inchidere”

Cerinte de protectia mediului

•        -acoperirea finala a depozitelor in conditii de siguranta, tinand cont de utilizarea ulterioara a terenurilor si incadrarea in peisaj

•        -monitorizarea emisiilor de mediu dupa inchiderea depozitului pe o durata de minim 30 de ani, pana la stabilizarea completa a deseurilor

Obiective urmarite

•        Straturile sistemului de acoperire trebuie sa asigure:

•        -retinerea deseurilor

•        Gestionarea producerii levigatului (controlarea intrarii apei pluviale)

•        -revenirea scaparilor necontrolate de biogaz sau a patrunderii aerului in masa deseurilor

•        -utilizarea ulterioara a terenului

•        Sistemul de acoperire trebuie sa realizeze a izolare a deseurilor fata de apa pluviala si in acelasi timp sa asigure o umiditate optima in interiorul masei deseurilor caer sa favorizeze descompunerea materiei organice

Sistemul de acoperire al unui depozit de deseuri este format din:

•        -strat pentru acoperirea deseurilor (geotextil)

•        -strat pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit

•        -strat de impermeabilizare (argila –geomembrana)

•        -strat pentru colectarea si evacuarea apelor uzate

•        -strat sol vegetal

Monitorizare post inchidere si reconstructia ecologica a zonei afectate de depozitarea deseurilor

•        Min 30 ani

•        Registrul depozitului

•        Cuprinde:

•        -determinarea caracteristicilor calitative si cantitative ale levigatului

•        -determinarea caracteristicilor calitative si cantitative ale biogazului

•        -inregistrarea datelor meteorologice

•        -analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata

•        -analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane (amonte -1foraj, aval 2 foraje)

•        -determinarea concentratiilor indicatorilor specifici ai aerului ambiental din zona de influenta

•        -determinarea concentratiilor specifice de poluanti in sol

•        -urmarirea topografiei depozitului

•        In general rampelor de depozitare controlata li se pot da urmatoarele utilizari dupa inchiderea acestora si terminarea procesului de fermentare :

•        Transformarea in depozite de compost

•        Realizarea unor constructii usoare ca: terenuri de sport, stadioane, parcuri, etc.

•        Redarea in circuitul agricol;

•        De la caz la caz se pot executa si constructii mai grele-luandu-se masuri de fundare;

•        Exemple: parcul Circului, parcul din cartierul Giulesti

•        Stratul de acoperire nu trebuie sa fie prea argilos si putin compactat, poros pentru a permite circulatia aerului si a apei indispensabile radacinilor.

•        Pentru a impaduri un depozit de reziduri se vor  alege speciile rezistente si cu crestere rapida: arini, salcami, plopi. Plantarea in amestec a mai multe specii este recomandata fata de monoculture, deoarece neadaptarea acesteia poate periclita intreaga plantatie. Concomitent cu aceste specii pot fi plantate si unele cu crestere mai lenta: fagul, stejarul, frasinul.

•        Daca se doreste inierbarea solului anumite specii sunt recomandate pentru structura solului si fixarea azotului:lucerna, trifoiul, iarba.

265 depozite inventariate -2003

•        3 depozite de deseuri conforme cu cerintele Directivei 1999/31/CE, construite in anul 2003

•        Brasov-Brasov (3,5ha) 2003 -2028

•        Buzau Buzau – Galbinasi (14,7ha) 2004 -2024

•        Arad Arad (9,63ha) 2004 - 2037

•        251 de depozite neconforme cu cerintele Directivei 1999/31/CE, care au sistat sau

•        vor sista activitatea de depozitare etapizat, dupa cum urmeaza :

•        • 11 depozite (cca. 88 ha) pe care depozitarea a fost sistata in anul 2003

•        • 139 de depozite (cca. 429 ha) vor sista depozitarea pana la 16 iulie 2009 prin

•        aplicarea prevederilor art. 14 din Directiva

•        • 101 de depozite (cca. 301 ha) vor sista depozitarea intre 16 iulie 2009 si 16 iulie

•        2017

225 depozite existente in zona urbana la nivelul anului 2008

•        20 sunt realizate dupa normele europene, impactul asupra mediului si a sanatatii umane fiind controlat. Restul de 205 depozite sunt neconforme cu cerintele europene si vor sista depozitarea etapizat, dupa urmatorul grafic:

•        26 depozite in anul 2008;

•        78 depozite pana la 16 iulie 2009;

•        101 depozite pana la 16 iulie 2017;

•        In anul 2006 au fost depozitate in acestea aproximativ 2 milioane tone de deseuri.

Nr

Judet

Nume depozit

An deschidere

An estimat de inchidere

1

Constanta

Depozit mixt Ovidiu –instalatie tratare levigat

1997

2025

2

Neamt

Depozit orasenesc Piatra Neamt-instalatie tratare levigat si sistem de colectare gaz   

1999

2015

3

Bucuresti

Depozit IRIDEX – Chiajna- sistem de colectare gaz   

2000

2019

4

Braila

Depozit ecologic Tracon - Braila

2001

2031

5

Ilfov

Depozit orasenesc Glina -instalatie tratare levigat si sistem de colectare gaz   

2001

2015

6

Ilfov

Depozit ecologic Vidra- sistem de colectare gaz

2001

2023

7

Mures

Depozit orasenesc Sighisoara

2002

2020

8

Prahova

Depozit ecologic Baicoi–instalatie tratare levigat

2002

2012

9

Prahova

Depozit ecologic Boldesti-Scaieni –instalatie tratare levigat

2002

2014

10

Prahova

Depozit mixt Campina-Banesti

2002

2012

11

Sibiu

Depozit ecologic Cristian

2003

2034

Nr.crt           Judet                       Depozit                                                              Operator

1                  Arad                         Arad                   ASA ARAD SERVICII ECOLOGICE SRL Arad

2                  Bihor                        Oradea              ECO BIHOR SRL Oradea

3                  Brasov                     Brasov               FIN-ECO SA Brasov

4                 Braila    Depozit deseuri menajere     TRACON SRL Braila

5                 Bucuresti                  Chiajna               IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT Bucuresti

6                 Buzau                       Galbinas             RER SERVICII ECOLOGICE SRL Galbinasi -Buzau

7                 Constanta                 Ovidiu                 TRACON SRL Braila

8                 Constanta                 Costinesti            IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRL Bucuresti

9                  Constanta            Mangalia - Albesti    ECO GOLD INVEST SA Mangalia

10                Dolj                      Mofleni - Craiova      SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRITATE Craiova

11                Ialomita                Slobozia                   VIVANI SALUBRITATE SA Slobozia

12                Ilfov                      Glina                         ECOREC SA Popesti Leordeni

13                Ilfov                      Vidra                         ECO SUD SRL Bucuresti

14                Mures                   Sighisoara                SCHUSTER ECOSAL SRL

15                Neamt                  Piatra Neamt            SALUBRIS SA Piatra NeamŃ

16                Prahova               Ploiesti – Boldesti     IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL Bucuresti

17                Prahova               Campina - Banesti     APASCO SA Maneciu

18                Prahova               Baicoi                         ECOLOGICA SA Baicoi

19                Prahova               Valenii de Munte        SALUBRITATE SA Ploiesti

20                Sibiu                     Sibiu - Cristian            TRACON SRL Braila

S-a stabilit ca in Romania sunt necesare :

•        50 de depozite nepericuloase (clasa « b ») cu o capacitate medie de 100000 t/an (suprafata medie de 10 ha) – din care 14 depozite au fost deja construite;

•        15 depozite nepericuloase (clasa « b ») cu o capacitate medie de 50000 t/an (suprafata medie de 5 ha), pentru asezarile izolate si cu dificultati de transport, care vor asigura si capacitatea necesara de depozitare pentru deseurile de productie nepericuloase.





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


Poluanti organici persistenti
Monitoringul solului: monitoringul integrat, nivele de investigatii, subsisteme de supraveghere, categorii de terenuri degradate
STUDII PRIVIND PROCESUL DE ELIMINARE A FOSFATILOR DIN APA
Reconstructia ecologica – notiuni generale si specifice agriculturii –notiunea de mediu inconjurator, ecosistem, echilibru biologic. Dezvoltarea agriculturii si impactul asupra mediului.
Chimia atmosferei
Metode de eliminare a ionului fosfat din apele reziduale prin procedee fizico-chimice
EXPLOATAREA STATIEI DE EPURARE A APEI
Incinerarea deseurilor
Filtrarea apelor industriale uzate
ASPECTE GENERALE PRIVIND RECOLTAREA SI PRELEVAREA PROBELOR

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


Referate Ecologie mediu.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.