Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Poluarea atmosferica

Poluarea atmosferica



POLUAREA ATMOSFERICA

Poluarea aerului este compusa formata dintr-un ansamblu complex de poluanti solizi si gazosi care includ poluanti primari si poluanti secundari rezultati din transformarea precedentilor si din reactiile dintre acestia. Vom examina cazul principalilor poluanti: originea lor, efectele patologice, concentratiile actuale din atmosfera si evolutia concentratiilor de-a lungul timpului.


Am auzit multe persoane cu origini socioprofesionale diferite care spuneau ca poluarea urbana nu inceteaza sa creasca, ca nu se stie unde ne va duce aceasta, ca devine foarte ingrijorator in limba romana nu se pune inainte de „etc., etc. Bineinteles ca aceste persoane nu au inventat aceastaa crestere a poluarii, ele repeta ceea ce au vazut si au inteles de la mijloacele de informare in masa marile mijloace de informatie: presa, radio, televiziune!

Ce se intampla in realitate? In realitate, poluarea aerului in orase s-a redus foarte mult, in raport cu deceniile precedente, asa cum vom arata in paginile urmatoare.

Este trist de vazut cum zvonul poate inlocui realitatea stiintifica demonstrata prin rezultate ale unor evaluari serioase! Dar zvonul este rareori inofensiv; inocent de rareori, acesta se naste, creste, se raspandeste peste tot cu un scop determinat dar care nu este apare intotdeauna in mod evident.

Zvonul se poate naste dintr-o informatie tive neclara sau chiar exacta dar deformata si amplificata de media aceasta fraza trebuie reformulata. In acest domeniu, televiziunea are o putere incomparabilaa de a crea si de a propaga zvonul cu ajutorul imaginilor alese special pentru a frapa bine alese potrivite pentru a uimi opinia publica. Astfel, zvonul isi urmeaza calea si majoritatea opiniei ii publice este curand repede convinsa ca poluarea aerului creste in mod constant. Automobilul este principalul vinovat cap de acuzare, automobilul care acesta este efectiv o sursa de poluare a aerului din orase si fiecare persoana se simte responsabila de aceasta situatie, se simte vinovata caa “a utilizat in exces masina.”! aceasta fraza trebuie reformulata Statul utilizeaza aceasta invinovatire a opiniei publice pentru a creste taxele pe benzina, pe motorinaa si pe tutun, aceste produse poluante punand in pericol satatea. . ..Aceste produse care polueaza si pun in pericol sanatatea ceea ce este acelasi lucru.

Cu estimarea Considerand ca scopul scuza mijloacele, si anumiti oameni de stiinta pot fi la baza acestui zvon privind cresterea poluarii, ce poate sa le serveasca la obtinerea de fonduri suplimentare de cercetare.

Este mult mai comod sa mergem se mearga in directia zvonului decat sa se incerce incercam combaterea acestuia inlocuiti-l pe “se” cu un pronume personal, eventual de persoana intai plural, sau de persoana a doua singular. Argumentele logice nu au efect deoarece zvonul este irational prin natura sa.. Ce fel de mijloace de comunicare cu marele public le-ar trebui oamenilor de stiinta pentru a restabili arata realitatea adevarulcred ca aici trebuie reformulat? Astfel, in mijlocului unui mare circ televizatsatire televizate despre poluarea in continua crestere, abia auzim vocea timida a unui reprezentant AIRPARIF1 care declaraa ce timp este aici ? prezent sau imperfect? ca poluarea a scazut puternic. Informatiile date de oamenii de stiinta sunt cateodata luate in batjocura de catre media considerate ca fiind lipsite de importanta verificati sensul din TD, asa cum a fost si cazul norului radioactiv de la Cernobal.

Responsabilul SCPRI 2 declarase a declarat ca (in romana nu se intelege cu ce alta actiune trecuta este pus in relatia acest mai mult ca perfectul; cred ca trebuie inlocuit cu perfectul compus) ca depunerile radioactive ale “norului” nu vor avea consecinte asupra Frantei. Ceea ce a fost foarte exact. Doza medie de radiatiila care a fost expusa populatia a fost de la 5 la 15 miliremi (mrem) , in functie de zone, (in primul an, si mult mai putin in anii urmatori, tinandu-se cont dede scurtaa perioada in care Iodul 131 a fost prezent in atmosfera acesta reprezentand trebuie precizat aici ce fel de perioada, impresia este ca lipseste din fraza a Iodului 131 care reprezenta aproximativ jumatate din radioactivitatea norului.) Aceasta dozaa de radiatii este mica in comparatie cu radioactivitatea naturala ale carei efecte variaza de la 100 la 300 de miliremi in Franta, in functie de regiune, fara sa existe cea mai mica corelatie intre variatiile dozelor primite si rata bolilor de cancer. Iodul 131 se fixeaza pe tiroidaa si poate provoca cancer de tiroidaa la copii,. In regiunile cele mai afectate de nor, nu se gaseste de inlocuit s-a semnalizat nici o crestere semnificativa a numarului de boli de cancer.

Aceasta declaratie a SCPRI care se vroia linistitoare (pe buna dreptate) si care, dupa mijloacele media ascundea ceva grav, a fost interpretata in aceasta fraza absurda: norul nu va trece frontiera! Aceasta fraza este cea care a ramas de-atunci atribuita SCPRI si nu realitatea faptului ce reiesea din studiile aprofundate dedemonstratiile matematice ale depunerilor atmosferice!

Se poate presupuneEste de inteles ca specialistii au anumite reticentte in a de a se exprima din moment ce zvonul prospera. Inlocuiti “se” cu un alt pronume

Poluarea atmosfericaa atinge nivele maxime, atunci cand conditiile atmosferice sunt defavorabile pentru asigurarea dispersiei poluantilor ale caror concentratii ating valori relativ ridicate. Aceasta va avea cu siguranta consecinte daunatoare supra sanatatii. Dar se pot oare atribui toate efectele negative poluarii aerului? Sa luam ca exemplu cazul astmului, a carui frecventa a crizelor este in crestere.

Poluantii atmosferici, precum polenul, mucegaiul, acarienii,s.a.m.d. etc…pot fi, pentru persoanele hipersensibile, substante alergene care provoaca procese inflamatorii ale tesuturilor.

Alergenii sunt intermediari care declanseaza crizele, dar nu sunt cauza fundamentala a astmului.

Astmul este caracterizat prin spasme bronhice cauzate de contractiile nervoase ale muischiilor netezi ce inconjoara bronhiile si bronhiolele. Frecventa si intensitatea crizelor de astm sunt cauzate in special de influenta psihofiziologicaa a emotiilor, a starilor de anxietate care actioneaza asupra sistemului neurovegetativ care ce echilibreaza in special functia aparatului respirator4, in special atentie la topica.

DarOr, perioada actuala este marcata de o stare de anxietate a majoritatii populatiei, a somerilor in cautarea zadarnica a unui loc de munca, a celor care se tem de pierderea locului de munca, sau a celor obsedati de esec. Este mai putin deranjant ca poluarea aerului Ar fi deranjant daca factorii de mai sus ar fi cauza deteriorarii sanatatii si mai putin deranjant daca vina ar cadea asupra poluarii aerului. sa fie factorul problema al sanatatiidecat situatia social-economica actuala. Reformulati, se intelege cu greu ce vrea sa spuna aceasta fraza Si acesta poate fi unul dintre originile punctele de pornire aleatentie la acordul de gen zvonului privind poluarea in crestere.

In ultimii 10 ani, durata medie de viata a crescut in mod regulat de la 3 la 4 luni pe an, asa cum arata de ce imperfect? si tabelul urmator:

 

Durata medie de viata

Barbati

Femei

in 1986

71,5 ani

79,7 ani

in 1996

74 ani

82 ani

Crestere pe an

4,2 luni

2,8 luni

Daca poluarea aerului era ar fi atentie, in franceza este un imperfect gramatical, folosit pentru ca fraza este ipotetica! de asemenea in crestere constanta si atingea ar atinge concentratii ridicate, necunoscute pana in prezent, am putea oare sa concludem ca aceasta nu are efecte asupra sanatatii? Sau ca nu existaa nicio o relatie de legatura intre starea de sanatate si durata de viata?

Poluarea s-a redus foarte mult dar continuaa sa existe o poluare a atmosferei oraselor care nu ar fi de inlocuit conditionalul de neglijattrebuie neglijata. Trebuie sa seAr trebui sa se vezi mai sus actioneze in continuare pentru a reduce poluarea, si nu oricum ci intr printr-un mod o maniera realista si , progresistaa, facand sa avanseze stiinta si tehnica astfel incat stiinta si tehnica sa avanseze. In acest progres trebuie sa se ia in considerare si tinandu-se cont de factorii sociali si economici care sunt de fapt, dominanti ses imte foarte mult influenta sintaxei din TD, reformulati.

Mitul vremurilor de alta data.

Pentru unii, vremurile de alta data sunt decorate impodobite??? cu virtuti: , ceea ce exista inainte, cand apa era si aerul erau curate, , cand nu exista ingrasamant chimic si hrana era naturala si sanatoasa de reformulat, pentru ca pronumele “ceea ce” nu are predicat – ati fost fidela TD, dar in romaneste nu da bine. Aceste vremuri existau oare inaintea vacanttelor concediilor platite, inaintea dezvoltarii industriale sau in ere mult mai indepartate, atunci cand foametea si epidemiile faceau ravagii care duceau la injumatatirea populatiei franceze ?

Era apa puraApa era curata? Vom cita aceasta fraza a istoricului Leroy - Ladurie: A bea vin era un permis de viata lunga…deoarece apa continea miasme, bacterii, protozoare, ce erau ignorate la acea vreme si ce erau responsabile de boli diverse: tifoida, dizenterie, amibiaza, etc…aceasta este un citat; unde incepe si unde se termina? De ce nu ati folosit ghilimelele? In ceea ce priveste aerul pur, vom reproduce citatele autorilor vechi, publicate de R. Leygonie5.

in romana ghilimelele sa pun jos la inceputul citatului si sus la sfarsitul acestuiaDin momentul in care voi fi lasat in spate aerul apasator al orasului si imputiciunea fumurilor din seminee care, o data aprinse, dau afara toate fumurile fetide si funinginea pe care le contin, m-as simti ma voi simti in TD este un viitor! cu totul alt om.”

Acest citat are 2000 de ani si este scris de scriitorul roman Seneca.

Mai aproape de zilele noastre, in 1661, John Evelyn adreseaza o cerere oficiala regelui Angliei, astfel redactataa:

Londra… isi invaluie maiestria roialitate???? NU! in norul de fumuri gaze si sulf atat de plin de imputiciune si negrealaa . Trei puncte, nu mai multe!!!!! ce este asta, Ddaca nu este acest de reformulat infernal si lugubru nor de carbune infernal si lugubru, atunci ce sa fie ?Locuitorii (Londrei)respiraa numai o bruma impuraa si densa, acompaniata de vapori plini de funingine si murdarie ce fac obiectul miilor de neplaceri, le atacaa plamanii acestora, deregleaza intregul comportament al corpului, in asa fel incat catarul (inflamatie a mucoasei) ??, tuberculozaa pulmonara si tusea fac ravagii mai mari intr-un singur oras decat in tot restul lumii….

La inceputul erei industriale, in 1883, A. Ledereau a publicat un articol in Anuarlele de chimie fizica, intitulat: “Acidul sulfuric in atmosfera orasului Lille”titlurile se scriu cu italice, in care a scris: acesta este un citat, nu puneti ghilimele? aerul care il respiram (in Lille) lasa un gust dezagreabil in fundul gurii, si provoaca raguseala, disconfort in gat si bronsita,;: ataca instrumentele de metal, perdelele, tapiteria si acoperisurile din zinc. Analizele efectuate timp de mai multe luni au dat valori de 2, 2 cm3 de acid sulfuric pe m3 de aer calm si de inca 1,4 cm3 pe vant puternic


Concentratia de acid sulfuric (sau dioxid de sulf SO2) a fost era in TD era un imperfect! de la 5900 micrograme (sau 5,.9 mg) pe m3 pe vant puternic si 3700 micrograme pe vant slab. Acestea sunt valori medii, sugerand ca au fost culmi de poluare cu niveluri mult mai ridicate. Nu se stie cat de multe decese au fost cauzate de poluare, dar cauzele mortalitatii erau destul de numeroase la acea vreme cand speranta de viata era abia jumatate din ceea ce este astazi.

Incheiem Sfarsim parca as simti nevoia unui sinonim aceastaa rememorare a trecutului cu episodul smogului * ce a facut ravagii in Londra in 1952. De pe 5 pe 9 Din 5 pana in 9 decembrie, gradul de poluare a aerului a atins un nivel ridicat, cu maxima fiind pe 7 si 8 decembrie, cand s-a inregistrat o concentratie de 3 800 micrograme de dioxid de sulf (SO2) si peste 4 500 micrograme de praf la 24 de ore.


Concentratia de SO2 jos in formula chimica a fost de 10 ori mai mare decat concentratia de anul precedent din aceeasi perioada, ceea ce a dus la 4000 de decese iin plus. In raport cu aceeasi perioada a anului trecut, numarul de decese cauzate de boli ale aparatului respirator s-a multiplicat de 8 ori si de 4 ori in cazul bolilor cardiovasculare. In special persoanele in varsta, de peste 45 ani, sunt cei atentie la acord care au fost au victime au fost cele afectate, precum si copii sub un an. Cazurile de bronsita au fost deosebit de numeroase.

1 AIRPARIF; Asociatia responsabilaa cu gestiunea retelei de masurare a poluarii atmosferice in regiunea Ile de France.
2 SCPRI: Serviciul Central de Protectie
Iimpotriva Rradiatiilor Iionizante majuscule
3 La Lettre de Fondamental : Scrisoare de informare ce apare o data la 2 luni a Asociatiei pentru cercetarea cancerului - pagina
8, iunie 1996, pagina 8 de reorganizat
4 R. Kourisky - 'Secretul psihologic al astmului. Buletinul Academiei de Medicinaa Nr. 151.. 1967
5 R. Leygonie 'Poluarea Atmosfericaa' nNr. 120, decembrie 1988
(R. Leygonie este presedinte
le al integrata Tehnic ???? Centrului Interprofesional Tehnic de Studiu al poluarii atmosferice (CITEPA)
* Smog: termen din engleza desemnand un amestec de fum
si ceata.

Dioxidul de sulf

Este poluantul major al atmosferei, primul poluant care a fost luat in considerare si primul care a fost masurat in mod continuu. Episodul smogului din 1952 a pus in evidenta efectele SO2 asupra sanatatii dar la concentratii foarte ridicate de scurta durata pe o perioada scurta de timp de reformulat. Dar care sunt efectele SO2 asupra sanatatii la o expunere de lunga durata cu concentratii medii anuale mult mai mici decat cele ale smogului din Londra, din 1952?

.Ancheta epidemiologica nationala efectuata intre 1974 si 1976 aduce un raspuns acestei intrebari.

Aceasta ancheta a fost facuta in 20 de zone repartizate in 7 orase si a luat in considerare principalii poluanti: particule in suspensie de SO2 si oxizi de azot. S-a stabilit o legatura numai intre afectiunile respiratorii si SO2.

Concentratia in SO2 variaza in functie de zone, de la 22 la 85 micrograme pe m3 de aer in medii anuale.

Studiul pune in evidenta legatura dintre continutul in SO2 si frecventa afectiunilor caailor respiratorii inferioare la adulti sau a cailor superioare la copii. In ceea ce priveste ansamblul populatiei,; adulti si copii,; exista o corelatie negativae intre functia aparatului respirator si concentratia de SO2: rata de SO2 reduce maximul de volum expirat pe secunda (VEMS). Organizatia Mmondiala a Ssanatatii majuscule, nume de institutie considera ca pentru protectia sanatatii publice, concentratia de SO 2 nu trebuie sa depaseasca:

50 µg /m3 in - mediea anuala
125 µg/m3 la perioada
pentru de 24 ore

OMS considera ca exista un efect de sinergie intre SO2 si particule. Acesta se produce fara indoiala laconcentratii mult mai ridicate decat acelea din studiul PAARC I nu se intelege ce este aceasta? O nota de subsol sau de sfarsit? Numerotata cu cifre romane? unde nu s-a observat un astfel de efect.

Emisiile de SO2

Acestea sunt produse in principal de combustibilii sulfurati, carbune, petrol si, in special motorina combustibil greutitei brut???nu sunt convinsa ca asta ca acesta este sensul in TD; mai cautati.. In timpul combustiilor, sulful este oxidat cred ca aici trebuie aus un reflexivse oxideaza si se formeaza SO2

S + O2 --> SO2

De-a lungul anilor, cantitatile emise de SO2, in atmosfera, in Franta, sau redus foarte mult asa cum arata si tabelul urmator.:

Tabel 1 :

Anii

1973

1980

1982

1984

1986

1992

SO2 exprimat in milioane de tone pe an

4

3,5

2,2



1,9

1,6

1,15

Reducerea emisiilor se datoreaza mai multor motive:factori

-        Micsorarea continutului de sulf al produselor petroliere

-        Inlocuirea combustibililor cu combustibili mai putin sulfurati (inlocuirea motorineicombustibilului greu - titei brut ??? cu carbune, dezvoltarea productiei de nu cred ca aici sensul este acesta, gazul natural in sine nu se poate dezvolta gazului natural)

-        Reducerea activitatii marilor industrii, in special siderurgie

-        Inlocuirea centralelor termice pe carbune sau pe pacuraa cu centrale nucleare. Aceasta inlocuire a permis o reducere a emisiilor de SO2 a centralelor EDF II de 67% in raport cu anul 1973 cand emisiile centralei EDF depaseau 1 milion de tone de SO2 pe an.

Tabelul 2 indicaa partea fiecarui sector de activitate din totalul de emisii:

Tabelul 2:

Sectoare de activitate

Emisiile de SO2, exprimat in mii de tone in 1986

Industrii

664

Centrale termice

354

Rafinarii

228

Tertiare

220

Transporturi

114

TOTAL

1600

Sectorul tertiar cuprinde incalzirea centrelor comerciale, a birourilor si a locuintelor. In 1986 reprezenta 14% din emisiile totale de SO2. Intre1973 si 1986 aceste emisii au scazut pana la 60%, ca urmare, pe de-o parte a inlocuirii incalzirii pe pacuraa cu incalzirea pe gaz sau electricitate si in anumite orase precum Paris, de dezvoltarea incalzirii urbane, pe de alta parte, a reducerii constante a continutului de sulf al pacurei (si al motorinei gazolinei NU, vinovata de emisiile produse de transporturi):

0,7 %sulf in anii 60
0,5 % sulf in anii 50
0,3 % de sulf in 1980
0,2 % din octombrie 1994
si in ultimii ani, 0,05 % sulf

Aceasta noua reducere a continutului de sulf al pacurei si a gazolinei motorinei va aduce o imbunatatire a calitatii aerului in mediul urban.

Concentratia de SO2 in atmosfera oraselor


Continutul de SO2 in aer depinde de conditiile meteorologice care asigur
aa sau nu dispersia poluantilor (mai ales, vant puternic sau absenta vantului), dar desigur, si de importanta emisiilor.

Este tot atat de evident ca reducerea emisiilor este acompaniata de conduce la o reducere a poluarii. Figura 1 prezinta aceastaa reducere : concentratia medie anuala, care era de 210 µg /m3, in 1959, a scazut de la 20 µg /m3, in 1994, in zona Parisului, adica de 10 ori mai putin decat in 1959. De asemenea, concentratiile medii lunare s-au redus in mod spectaculos, dupa cum arata figura 2.


Masuratorile au fost efectuate in acelasi loc de pe strada Ferdinand Flocon ( Paris
, arondismentul 18) la intervale de cincisprezece ani. Celmai mare grad de poluare se inregistreaza are loc in luna noiembrie, dar in cazul conditiile in care, in 1993 acesta era de 48 µg de SO2 pe m3, in 1978 a fost de 232 µg g/m3, adica de aproape de 4 ori mai mare (media lunara).

Figura 2 arata de asemenea ca, mai ales in timpul iernii, din octombrie pana in martie, gradul de poluare este cel mai ridicat din cauza emisiilor produse de incalzire si, de asemenea, din cauza conditiilor meteorologice adesea nefavorabile, in special in luna noiembrie.


Figura 3 prezinta evolutia gradului de poluare prin SO2, la Paris, din anul 1959, concentratiile de SO2 sunt prezentate ca valori medii pentru perioadele de iarna.


Aceste rezultate arata foarte bine faptul pe care l-am sustinut in introducere: poluarea aerului s-a redus foarte mult comparativ cu deceniile anterioare.


Concentratiile de SO2 in cele mai multe orase franceze sunt aceleasi ca si la Paris. In zonele industriale, cum ar fi localitatea Fos-sur-Mer FOS Mer asta e un nume de localitate, sau Lacq, media anuala este mai mica de 50 µg de SO2 pe m3 de aer, in conformitate cu recomandarile OMS.


Dioxidul de sulf este o referinta deoarece efectele asupra sanatatii au fost evidentiate efectiv, spre deosebire de alti poluanti, cel putin la concentratiile ce se gasesc in atmosfera oraselor franceze.

Exista, totusi, culmi de poluare, de scurta durata, cand concentratia de SO2 atinge valori ridicate, atunci cand conditiile meteorologice sunt nefavorabile pentru dispersia poluantilor (absentta vantului, inversiuni e??? de temperatura)


Acest lucru se intampla, uneori in regiunea pariziana, in jurul centralei EDF de la Vitry, care function
eaza a la inceput aveti un prezent, dupa care un imperfect, concordanta timpurilor nu este logica, nici macar in romana cu pe baza de combustibil greu titei brut??? motorina sau cu carbune. Dar, recent, EDF a promis sa opreasca centrala in cazul in care conditiile meteorologice vor fi defavorabile asteptand sa se puna in functiunes pana cand se va pune in functiune un sistem de desulfurizare.


Cu toate acestea, concentratiile maxime zilnice pentru aceste culmi de poluare, sunt semnificativ mai mici decat inainte, asa cum este prezentat in tabelul 3

Tabelul 3:

Evolutia concentratiei maxime zilnice la punctul de masurare cu cel mai ridicat nivel de poluare. (in µg de SO2 pe m3)

An
Oras

1978

1992

Rouen

1321

620

Le Havre

1555

350

Marseille

797

120

Paris

777

180

Concentratiile maxime zilnice sunt de la 2 pana la 6 ori (in functie de orase) mai mici in 1992 decat in 1978.
Ele raman totusi foarte ridicate in unele zone precum la Rouen in anul 1992, cu 620
μg/m3.


Eliminarea completa a culmilor de poluare pare dificila din cauza incapacitatii de a influenta conditiile meteorologicedesi unii au propus instalarea unei multitudini de ventilatoare pe acoperisurile Parisului, ceea ce in absenta vantului, ar permite alungarea fumurilor verzi ale suburbiilor.

Au fost luate masuri pentru limitarea concentratiilor de varf.Incepand cu anul 1960, EFDinstala echipamente de masurare manuala (aparat SF: sulf si fum) in jurul principalelor centrale termice, si incepand cu 1968, instala retele de aparate automate ice . In cazul in care continutul de SO2, depasea un anumit prag de-alungul unei ore, centrala era pusa in alerta ceea ce implica reducerea emisiilor de SO2. Acest lucru putea fi obtinut prin reducerea consumului centralei sau prin utilizarea unui combustibil mai putin sulfurat. Acest prag a fost stabilit la 600 μg de SO2 pe m3, adica mult sub simtul olfactiv de detectare care este de aproximativ 800 - 1000 μg SO2 pe m3.

1972 este anul in care a fost instalata la Rouen, prima retea de masurare si de avertizare contra poluarii. Astfel de sisteme au fost apoi fixate amplasate treptat, in majoritatea marilor orase. In cazul in care continutul de SO2 atinge un anumit prag (de exemplu, 350 micrograme pe m3 de SO2 pentru a tine seama de Directiva CEE care afirma ca concentratia de SO2, nu trebuie sa depaseasca 350 micrograme/m3 pentru mai mult de 3 zile consecutive) instalatiile care sunt, mari consumatoare de combustibili sulfurati (motorina combustibil greu- titei brut - si carbune) trebuie sa se opreasca din functionare, sa-si reduca consumulsau sa foloseasca combustibili mai putin sulfurati. Cu alte cuvinte, trebuie sa-si reduca, prin mijloace adecvate, emisiile de SO2 provenite de la aceste instalatii.

In 1974 au fost create „Zonele de protectie speciala” pentru aglomeratiile urbane din Lille si Lyon si in 1976 (decret ordonanta din 22 septembrie 1976) pentru regiunea pariziana (Paris si zona limitrofa si mica Couronne Nu, mai cautati). In aceste zone in timpul perioadei de iarna, este obligatoriu sa se foloseasca numai combustibili mai putin sulfurati, de exemplu, motorina cu continut scazut de sulf (BTS), care contin mai putin de 2% sulf sau in perioadele de alerta, cu un continut foarte scazut de sulf (SELV) cu mai putin de 1% sulf.

In ciuda tuturor acestor masuri, exista culmi de poluare importante precum la Rouen, in 1992 (tabelul 3). Pentru a le elimina, oare ar trebui ca in timpul perioadelor de „alerta', atunci cand conditiile meteo sunt nefavorabile, sa se inceteze toate activitatile industriale, sa se interzicacirculatia camioanelor si masinilor diesel, sa se opreasca boilerele de incalzire pe pacura motorina a cladirilor? Remediul nu ar fi mai rau decat boala?”? discutabil daca sa pastrati aici ghilimelele sau nu ne mai gandim

Exista mijloace tehnice de reducere a emisiilor de SO2, in special in zonele sensibile: reducerea continutul de sulf de combustibil, echiparea cu sisteme de desulfurizare a gazelor fumurilor sunteti sigura ca acesta este pluralul care ne trebuie? de la a marile lor instalatii consumatoare de carbune sau de motorinacombustibil greu.


Reducerea prevazuta de 0,05% sulf din gazolina
motorina si din pacura ar putea oferi o imbunatatire semnificativa.


Poluarea prin SO2, s-a redus foarte mult dar raman de facut progrese pentru a elimina culmile de poluare care pot afecta sanatatea.

Praful

Praful este un amestec complex de diferite substante cu compozitie chimica variata, mai mult sau mai putin potential nocive.


La locul de munca, multe dintre prejudiciile aduse sanatatii sunt produse de inhalarea de prafuri diferite, care cauzeaza boli grave, adesea mortale:


  silicoza minerilor de carbune, a polizatorilor de gresie ,
produsade siliciu
  azbestoza, fibroza pulmonara a lucratorilor de azbest
  sideroza minerilor de fier, a sudorilor, etc, pneumoconioza (boala pulmonara), ca urmare a inhalarii de oxizi de fier
 pneumonie manganica cauzata de inhalarea de oxizi de mangan

etc…aceasta lista nu trebuie facuta cu bullets?
 

Procesele inflamatorii care rezulta adesea de la umplerea de cu praf a plamanilor - ca in cazul silicozei sau a siderozei - favorizeaza dezvoltarea bacteriana si virala.


In mediul inconjurator, expunerea la praf este considerabil mai mica decat in mediul profesional. Praful contine particule produse de activitatea umana, in special in orase, si particule naturale produse de eroziunea solului si transportate de catre vant. Contributia naturala este vizibila, mai ales in Provence are si un nume romanesc unde vantul Sirococo 1. ati gresit numele; 2. nu inteleg de ce lati scris cu majuscula aduce din deserturile din Africa, mari cantitati de praf galben-ocru. Praful produs de activitatea umana este „fumul negru' produse de focarele cu ardere pe carbuni si petrol precum si de vehicule.

Fumul negru prescurtarea? este cel care este luat in considerare in ceea ce priveste poluarea urbana.

Fumul negru este format in principal din particule de carbon, dintre care o mica parte au diametrul mai mic de 2,.5 microni (micrometru sau o milionime dintr-un metru, µm), si pot intra in alveolele pulmonare. Particulele de carbon sunt inerte si nu produc reactii inflamatorii. Cu toate acestea, in conditii umede, particule de carbon formeaza nuclee de condensare a vaporilor de apa si astfel pot transporta in plamani poluantii nocivi din atmosfera, prin dizolvare sau adsorbtie, mai ales a hidrocarburilor aromatice policiclice (HAP), care au unele molecule cancerigene si a SO2, care se oxideaza in acid sulfuric (SO4 H2).

Unii autori au recunoscut ganditi-va la altceva demult un efect sinergic intre SO2 si fumul negru. In aceste studii era intr-adevar NU!!! vorba despre concentratii semnificative ale celor doi poluanti sau analiza statistica era insuficienta pentru a separa efectele asupra sanatatii, deoarece concentratiile acestor 2 cu litere poluanti se asociaza in general.

Studiul epidemiologic PAARC nu arata nici un efect asupra sanatatii a fumului negru inversati topica ale carui concentratii medii anuale au variat, in acest studiu, de la 18 la 152 µg /m3 in acest studiu.


OMS, care, in recomandarile sale, asociaza SO2 si fumul negru a declarat ca, pentru protectia sanatatii publice, medie anuala a FN nu trebuie sa depaseasca 50 µg /m3 si 125 µg, pentru o perioada de 24 de ore. Directiva UE ia aceste cifre ca „valori orientative', dar stabileste concentratii mai ridicate ca valori-limita: o medie anuala de 80 µg si 250 µg pentru „percentila exista acest cuvant? 98” a mediilor pe 24 de ore (altfel spus, concentratia medie pentru cele mai poluate 7 zile ale anului nu trebuie sa depaseasca 250 µg /m3).

Este posibil ca aceste „valori limita” sa fie reduse pe masura ce progresul tehnic permite reducerea emisiilor, obiectivul fiind de reducere a concentratiilor atmosferice pana la nivelul “valorilor orientative” semn de punctuatie pt sfarsit de fraza?

Masurarea particulelor in mediul inconjurator nu este simpla; rezultatele variaza semnificativ in functie de tehnicile utilizate. Alegerea punctelor de masurare are si ea o mare importanta asupra evaluarii concentratiei atmosferice. Aproape de locul emisiilor se afla o mare masa de particule mari. Acestea se depun singure si repede iar particulele cu diametrul mai mic decat 5 µm raman suspendate in aer si contribuie la poluarea atmosferei.

Mediul urban este cel cu cele mai semnificative concentratii de fum negru dar, pana in acest moment, media anuala de 50 µg pe m3, (valoare recomandata de OMS si valoare orientativa a CEE) nu a fost depasita niciodata. La fel se intampla si cu percentila 98 de 250 µg/m3 a Directivei CEE. In schimb, media maxima zilnica de 125 µg/m3 (recomandata de OMS) este frecvent depasita.

De-alungul anilor, gradul de poluare particulara sigur asa se spune in romana? a fost mult redus in majoritatea oraselor franceze. La Paris, asa cum arata si figura 4, concentratiile de fum negru au fost reduse de aproximativ 2 cu litere ori in 30 de ani. La Marseille are un nume romanesc, media anuala era de 159 µg/m3 in 1965 si acum este de 30 µg/m3, adica o reducere de aproape 6 cu litere ori.

Reducerea gradului de poluare cu particule este datorata in special modificarilor modalitatilor de incalzire ( (intre paranteza de inceput si text nu se pune spatiu, nici intre text si paranteza de sfarsit inlocuirea carbunelui si a motorinei cu gaz si electricitate…) aceste trei puncte au rol de etc. in limba franceza; in limba romana puneti etc.) si de asemenea, se datoreaza si imbunatatirilor aduse motoarelor Diesel mai sus ati scris cu litera mica, trebuie sa va hotarati. In prezent, conform Directivei CEEE din 26 iunie 1991, valoarea limita a emisiilor cu particule de catre vehicule reformulati este de 0, 14 nu se pune spatiu in interiorul unui numar cu zecimale g pe km;: aceasta valoarea ar trebui sa fie redusa curand la 0, 08 g pe km. Raman de facut progrese in ceea ce priveste motoarele Diesel, deoarece cresterea numarului de vehicule Diesel , de tonaj mare sau mic, risca mult sa compromita o reducere ulterioara a poluarii cu particule.

In prezent, aproximativ o jumatate de masini construite in Franta sunt Diesel, dintre care Renault si Peugeot sunt principalii constructori pe plan mondial de reformulat, nu e logic in romana. In ultimul timp, suntem martorii unor campanii de presa, sprijinite de televiziune impotriva vehiculelor Diesel. Desigur, motoarele Diesel au o mare vina in poluarea cu particule dar, in schimb emit mult mai putin dioxid de carbon (CO) si hidrocarburi, decat vehiculele pe benzina, acestia despre cine e vorba? fiind printre principalii poluanti ai atmosferei urbane. Aceste campanii, bazate pe protectia sanatatii publice, permit statului sa justifice in fata opiniei publice cresterea impozitelor pe carburanti si pe gazolina, in special.

Cu ocazia unui colocviu despre poluarea urbana la care a participat autorul acestor fraze, o jurnalista de televiziune, care protesta vehement impotriva poluarii, a declarat ca ar trebui sa se reduca utilizarea masinii la oras, si pentru aceasta sa se creasca in mod considerabil impozitele pe carburanti in asa fel incat utilizarea masinii sa fie descurajatoare aoleu!!. Dar descurajator pentru cine? Pentru aceia care au veniturile cele mai mici! Intr-adevar, impozitele, fac sa creasca inegalitatea sociala si aduc o discriminare suplimentara in ceea ce priveste banii prea prozaic, inlocuiti-l.

Campaniile mediatice impotriva motoarelor Diesel (unii chiar propun ca motoarele Diesel sa fie interzise in oras) nu raman fara consecinte economice. Astfel, de-alungul primului semestru al anului 1996, numarul de inmatriculari ale masinilor a crescut in Franta in raport cu anul precedent. Dar au crescut mai ales importurile, in timp ce vinderea masinilor Diesel ale celor doi principali constructori Renault si Peugeot s-a redusfoarte mult. Oare exista o relatie cauza-efect sau este o simpla coincidenta?

Au fost facute mari progrese in ceea ce priveste motorul Diesel, dar mai raman progrese de facut progrese in reducerea emisiilor cu particule pentru imbunatatirea calitatii aerului. Motorul Diesel, care are ca avantaj un randament energetic mai bun decat motorul pe benzina, isi pastreaza locul in parcul de automobile numai pentru o utilizare rationala a produselor petroliere, pentru un echilibru optim intre industria petroliera si cea automobila.

De mentionat ca urmatoarea reducere a continutului in sulf al motorinei si al gazolinei de la 0,2 % la 0,05 %,, ar trebui sa aiba ca o consecinta o diminuare a aciditatii particulelor emise in timpul combustiei acestor produse, si deci o reducere a potentialei nocivitati a particulelor.

Oxizii de azot

Oxizii de azot prezenti in atmosfera in in principal:

Hemioxidul (sau ????? azot) N2O, in principal, de origine naturala
  monoxid (sau de oxid de azot) NOU
  dioxid (sau peroxid de azot) NO2

Azotul din atmosfera este fixat sub forma de nitrati de vegetatie si de bacteriile solului. Majoritatea nitratilor sunt descompusi de bacteriile anaerobe ale solului cu emisii de azot (N2) de hemioxizi (N2O) si o mica parte de monoxid (NO) si de dioxid (N02).

Schimburile intre atmosfera si sol sunt foarte importante. Emisiile de N2O sunt de 1 miliard de tone pe an.

Emisiile naturale de NOx sunt de aproximativ 10 ori mai mari decat emisiile produse de activitatea umana, dar cum primele sunt raspandite pe toata suprafata pamantului, concentratia „naturala” de NOx la nivelul solului este mica, de3,4 micrograme (µg) pe m3 de aer.

De mentionat ca Stéphane Henin (de la Academia de Agricultura) a calculat ca daca azotul nu s-ar fi intors in atmosfera cu ajutorul bacteriilor de denitrificare, acesta nu ar mai fi existat in atmosfera de mult timp.

De asemenea, se formeaza si oxizi de azot NOx prin reactia dintre oxigen si azotul din atmosfera sub actiunea electricitatii atmosferice. Se estimeaza ca prin acest proces, prezenta azotului la sol sub forma de oxid este in medie de la 4 la 10 kg pe hectar si pe an.

Remarca: Hemioxidul N2O este oxidat in stratosfera prin actiunea ozonului si a razelor ultraviolete, formandu-se astfel dioxidul NO2, apoi acidul nitric NO3 care ajunge la baza atmosferei si este adus la sol de catre ploi.

La baza atmosferei, N2O este inert din punct de vedere chimic si nu este considerat un poluant al aerului, desi are efecte biologice. Acesta este un excitant al sistemului nervos si la concentratii ridicate are proprietati anestezice. Chiar este primul anestezic ce a fost utilizat (in 1844, de un dentist: Horace Wells)

Oxizii de azot produsi de activitatea umana

In timpul combustiilor oxigenul si si azotul din aer se combina sub efectul caldurii (incepand de la aproximativ 1 000° C) pentru a forma monoxidul de azot NO, in cantitati cu atat mai mari cu cat temperatura este mai ridicata. La contactul cu aerul, NO se oxideaza in NO2, numai daca concentratia de NO este ridicata. Astfel, la iesirea din teava de esapament a motoarelor de la vehicule, maximul de oxidare este 10 % din NO.

2 NO + O2 --> 2NO2

Reactia se opreste atunci cand concentratia de NO devine mica ca urmare a dizolvarii in aer.

Oxidarea NO in NO2 se continua in atmosfera prin actiunea oxigenului, a razelor solare si a compusilor organic volatili ( COV) ce contin hidrocarburi, aldehide , alcool, etc.

Procesul de oxidare este foarte complex si pot interveni urmatoarele reactii:

a)     oxidarea hidrocarburilor etilenici atentie la gen!!!!! sau aromatici prin actiunea razelor solare cu formarea radicalilor organici si a radicalului de oxid OH:

RH + O2 --> RO + OH

b) reactiile radicalilor RO si OH :

RO + O2 + NO --> RO2 + NO2
RO2 + NO --> RO +NO2
RH + OH --> R + H2O
R + O2 --> RO2
RO2 + NO --> RO + NO2

c) reactii asupra aldehidelor

R-CHO + OH --> RCO + H2O
RCO + O2 --> RCO3
RCO3 + NO --> R + CO2 + NO2

d) reactii cu oxidul de carbon CO

CO + OH + O2 --> CO2 + HO2
HO2 + NO --> NO2 + HO

etc..

De asemenea, aceste reactii de oxidare cu radicali, intervin si in formarea ozonului (O3) in timp ce, prin fotoliza, NO2 este descompus prin actiunea razelor UV cu lungime de unda mai mica de 400 nanometrii (nm).

NO2 --> NO + O
O + O2 --> O3

Daca atmosfera este suficient de concentrata in NO, ozonul este distrus prin actiunea reactia :

O3 + NO --> NO2 + O2

Aceasta reactie contribuie la limitarea concentratilor de ozon (vezi capitolul “ozon')

Aceasta enumerare de reactii nu este limitativa. Doar descrie complexitatea fenomenelor atmosferice..

Reactiile intre diferiti compusi prezenti in atmosfera produc, de asemenea, alti poluanti secundari precum nitratul de peroxiacetil (PAN) prin reactia dintre compusii organici oxidati si NO2:

CH3 CO3 + NO2 --> CH3 CO-O2-NO2

PAN este adesea citat ca un poluant foarte deranjant, dar concentratiile gasite in Franta sunt foarte mici in comparatie cu recomandarile OMS (300 µg pe m3 la o expunere de 1 ora si 80 µg la o expunere de 8 ore)

Reactiile prezente in acest text arata rolul decisiv al compusilor organici volatili in oxidarea NO in NO2 si in formarea poluantilor foto-oxidanti.

.

Emisiile oxizilor de azot

Acestea sunt de 1, 5 milioane de tone pe an pe intreaga Franta si au variat foarte putin in ultimii cca. 15 ani. Emisiile de origine naturala sunt de aproximativ 2 ori mai mari, dar acestea sunt raspandite pe tot teritoriul, pe cand emisiile produse de activitatea umana sunt concentrate pe suprafete restranse, in special in aglomeratiile urbane, unde 70 pana la 75 % din emisii sunt cauzate de vehicule, autonomiile????? si camioane si restul sunt cauzate de combustibili din industrie si incalzire.



Normele de calitate a aerului si reglementarile

Pentru protejare sanatatii publice:OMS recomanda sa nu se depaseasca urmatoarele valori:



400 µg de NO2 pe m3 la o ora
150 µg de NO2 pe m3 la 24 de ore

Directiva CEE (nr. 85/203 din 7 martie 1985) a fixat o valoare limita de 200 µg de NO2 pe m3 pentru percentila 98 a mediilor anuale orare; altfel spus, media de 2 % a valorilor orare cele mai ridicate in acel an nu trebuie sa depaseasca 200 µg de NO2 pe m3.

Concentratiile de NO2 in atmosfera oraselor franceze

Evolutia concentratiilor de NO2 nu poate fi cunoscuta pentru o perioada lunga de timp, deoarece abia in ultimii 10-15 ani au fost efectuate masuri sistematice ale NO2.

La Paris, asa cum arata tabelul nr. 4, concentratiile medii anuale in NO2 au variat foarte putin in ultimii cca. 10 ani.

Tabelul nr. 4. Poluarea cu NO2:

Anii

Mediile anuale
(micrograme de NO2 pe m3 de aer)

1984

52

1985

54

1986

48

1987

45

1988

47

1989

54

1990

48

1994

56

Efectele oxizilor de azot asupra sanatatii

Este mai bine a se examineze efectele monoxidului NO separate de cele ale dioxidului NO2

Efectele monoxidului NO

Nu avem informatii despre cazuri de intoxicare grava cu NO. In cazul concentratiilor mari de NO, hemoglobina se transforma in methemoglobina (Met-hb) care provoaca o reducere a transportului de oxigen de catre hemoglobina. Testele efectuate cu concentratii de 3 mg de NO pe m3 de aer (concentratii mult mai mari decat concentratiile maxime atmosferice) arata ca nu se formeaza Met-hb.

NO nu are efecte patologice la concentratiile prezente in atmosfera, dar are intr-adevar vraisemblablement NU inseamna intr-adevar!!!!!! L-ati tradus si mai sus asa si sensul este altul! efecte benefice asupra functiei aparatului respirator. Iata iarasi NU ca NO se foloseste de mai multi ani, in concentratii relativ ridicate, in tehnicile de reanimare de la spitalul Lariboisičre, din Paris. Inhalat la concentratii de 30 pana la 100 mg pe m3 de aer, NO provoaca o nu se justifica in limba romana vasodilatatie si scade presiunea arteriala pulmonara. Actioneaza in mod eficace impotriva sindromului de detresa respiratorie crescuta sigur se spune asa? (SDRA), deoarece favorizeaza oxigenarea sangelui, imbunatatind schimburile gazoase din plamani..

Efectele dioxidului de azot NO2

Efectele patologice ale NO2 au fost puse in evidenta in circumstante accidentale la locul de munca. Muncitorii, expusi la o concentratie de 10 mg de NO2 au prezentat probleme respiratorii puternice dar trecatoare; aceste probleme dispareau dupa incetarea expunerii. La o expunere prelungita cu concentratii ce depasesc 100 mg de NO2 pe m3 se produc iritatii pulmonare si o reducere continua a functiei aparatului respirator.

Cazul din Los Angeles: In timpul verii, ca urmare a conditiilor meteorologice defavorabile, se produce adesea, o poluare semnificativa cu „smog oxidant”. Acest smog este provocat de reactiile fotochimice produse de razele solare asupra poluantilor din atmosfera. Aceasta poluare provoaca o iritatie a aparatului respirator, dar simptomele dispar pe masura pe poluarea scade, fara sa lase consecinte. Care este contributia NO2 in formarea smogului? Este interesant de constatat pragurile de alerta stabilite in California, in anul 1963 in ceea ce priveste oxidul de azot.

Primul prag este de 6 mg de NO2 pe m3
Al doilea este de 10 mg/m3 (corespondand cu o iritatie a bronhiilor)
Un al treilea prag de 20 mg/m3 (capabil sa provoace accidente grave) [M1] aceste concentratii sunt foarte ridicate si valorile maxime au fost reduse foarte mult de atunci .

EPA (Agentia Americana pentru protectia mediului) a stabilit o concentratie medie anuala care nu trebuie depasita de 100 µg de NO2 pe m3 (de mentionat ca aceasta valoare nu a fost niciodata atinsa in Franta). Statul California a fixat ca valoare maxima 900 µg/m3 la o ora.

De fapt, nu s-a adus nici o dovada in ceea ce priveste potentiala nocivitate a NO2 la concentratiile prezente in atmosfera. Nu s-au produs modificari importante ale functiei aparatului respirator la expuneri de mai multe ore cu concentratii de pana la 6 mg deNO2 pe m3 la subiecti sanatosi, sau chiar la subiecti ce prezentau boli pulmonare.

Ancheta epidemiologica PAARC6 aduce un raspuns instructiv la chestiunea efectului NO2 in atmosfera

In aceasta ancheta, concentratia de NO2 variaza de la 12 la 61 µg in medie anuala si concentratia de NO variaza de la 7 la 145 µg/m3. Analiza statistica arata o corelatie pozitiva intre concentratia de oxizi de azot si volumul maxim expirat pe secunda. (VEMS).Corelatia este stabilita atat pentru NO cat si pentru NO2. Efectul benefic asupra VEMS este mult mai puternic la copii decat la adulti. Aceasta corelatie pozitiva poate parea surprinzatoare in ceea ce priveste NO2 dar aceasta se sprijina pe experientele facute pe culturile de pe membranele celulare pulmonare in atmosfere controlate.7La aceste teste, s-a masurat vitalitatea celulelor in functie de continutul de NO2 al amestecului deaer – NO2. Cito toxicitatea NO2 este foarte bine pusa in evidenta la concentratii mari ale acestui gaz.

Vitalitatea se reduce incepand de la 6 mg de NO2 pe m3, dar aceasta creste la concentratii mici:la 2 mg de NO2 pe m3 de aer, vitalitatea creste de la 10 pana la 30 %, dupa celulele stem. Va fi interesant sa se realizeze asemenea studii (dupa metoda descrisa de C Voisin8) despre efectelor poluantilor in atmosfera.

In concluzie, suntem facuti sa consideram ca oxizii de azotnu au actiuni patogene asupra functiei aparatului respirator la anumite concentratii prezente in atmosfera.

Totusi, in asociere cu alti poluanti atmosferici, se poate produce, in special sub efectul razelor solare, reactii din care rezulta compusi secundari cu concentratii suficiente pentru producerea de efecte indezirabile.

6 Ancheta epidemiologica PAARC (Poluarea Atmosferica si Afectiunile Respiratorii Cronice) Buletin european de fiziopatologie respiratorie. 1982. 18 p. 87-99 si 101-116
7 un test biologicpentru a evalua calitatea fumului, A. Gery, H. Martel, B. Wallaert TSM Nr. 5 1995 p.431-434
8 C. Voisin, C. Aerts, E. Jakubczak si A.B Tonnel.
cultura celulara in faza gazoasa.. Un nou model experimental de studiu 'in vitro' a activitatilor macrofagelor alveolare
Buletin european de fiziopatologie respiratorie 1977 13-69-82

Ozonul

Poluarea cu ozon constituie un caz complex care, pe plan mediatic este in general obiectul interpretarii gresite iar pe plan stiintific este obiectul concluziilor uneori contestabile.

In general prezenta ozonului in troposfera este prezentata ca o poluare noua produsa de activitatea umana, si in special de circulatia auto. Dar prezenta ozonului in troposfera nu este un lucru nou; ozonul este un constituent natural al atmosferei, al troposferei si al stratosferei.

Pe planul sanatatii, domina de asemenea o mare confuzie in ceea ce priveste efectele patologice ale ozonului. . Intimpul perioadelor de poluare foto-oxidanta (care se produc vara, pe caldura si raze puternice si conditii meteorologice defavorabile pentru dispersia poluatilor) senzatiile dezagreabile resimtite de populatie sunt atribuite ozonului in timp ce simptomele sunt corespunzatoare altor poluanti.

Moduri de formare a ozonului

Ozonul (O3) este format prin actiunea razelor ultraviolete cu lungime de unda mai mica de 240 nanometrii (nm) asupra oxigenului conform reactiei de disociere:

Ozonul este descompus de radiatiile UV cu lungime de unda mai mica de 310 nm:

Din cele doua reactii rezulta ca radiatiile solare cu lungime de unda mai mica de 310 nm sunt oprite in stratosfera si nu ajung deloc la baza atmosferei.

Concentratia in O3 a stratosferei (numita si stratul de ozon) depinde de vitezele relative de formare si distrugere. Aceasta concentratie nu a prezentat variatii semnificative de aproximativ 30 de ani de cand este masurata cu ajutorul spectrometrului Dobson. Concentratia medie in O3 este de 300 „unitati Dobson” ceea ce corespunde unui strat de ozon de 3 mm grosime calculata in conditii normale de temperatura si presiune.

Concentratia de O3 din stratosfera este mult mai mare decat cea din troposfera.Se considera ca o parte a ozonului prezent in troposfera provine din stratosfera.

Ozonul Troposferic

Cum radiatiile solare cu lungime de unda mai mica de 240 nm sunt oprite in intregime in stratosfera,ozonul din troposfera se formeaza printr-un mod diferit. In acelasi timp, singurul mod de formare alO3 este reactia dintre oxigenul O2 si atomul de oxigen O:

O2 + O --> O3

In troposfera atomul de oxigen O, nu poate proveni decat din fotoliza dioxidului de azot NO2

prin reactia radiatilor cu lungime de unda mai mica de 400 nm.

Datorita acestor doua reactii se considera adesea ca oxizii de azot sunt cauza existentei concentratiilor puternice de ozon. Este doar partia exact.

Intr-adevar, formarea ozonului este limitata de reactia dintre NO si O3:

NO + O3 --> NO2 + O2

Pentru ca oxizii de azot sa poata forma concentratii puternice in ozon, raportul concentratiilor

trebuie sa fie foarte ridicat de ordinul 10, ceea ce se produce foarte rar. Formarea de cantitati importante de ozon necesita interventia hidrocarburilor si a altor compusi organic volatile ( COV) in aceeasi maniera precum COV intervin in oxidarea NO in NO2, asa cum s-a observat anterior.

Prin formarea atomilor de oxigen O, NO2 intervine ca initiator al reactiilor radical si in lant, conform unui proces catalitic in care NO2 si radicalii liberi sunt regenerati. Continua reactia numai in prezenta COV, este suficient sa fie concentratii mici de NO 2 pentru a se forma cantitati importante de O3. Cum prezenta monoxidului NO in concentratii semnificative limiteaza formarea ozonului,, nu conteaza zonele unde concentratia in oxizi de azot este importanta ci unde concentratia de ozon este cea mai mare, cum vom vedea in paginile ulterioare.

Printre multitudinea de reactii posibile citate in literatura de specialitate am adaugat eu , vom indica cateva reactii care intervin in procesul formarii ozonului.

1) formarea radicalilor liberi * R si OH incepand de la un atom de oxigen O, produs de fotoliza NO2,prin actiunea asupra unei hidrocarburi RH

RH + O --> R+ OH

2) reactiile radicalilor liberi cu oxigenulO2 cu formarea de peroxizi HO2 sau RO2

R + O2 --> RO2
OH + RH --> R + H2O si R +O2 --> RO2


Reactii cu oxidul de carbonCO :

OH + CO --> CO2 + H
H + O2 --> HO2

3) Oxidarea monoxidului de azotNO :

NO + RO2 --> NO2 + RO
NO + HO2 --> NO2 + OH


cu regenerarea NO2 si a radicalilor liberi.

Un alt mod de formare a radicalilor liberi este oxidarea hidrocarburilor etilenice

R - CH=CH - R + O2 RCHO

Formarea aldehidelor RCHO poate fi transformata dupa reactiile urmatoare:

- prin fotodisociere

RCHO R + CHO
ou H + RCO

- prin reactive fotochimica cu O2 :

RCHO + O2 RCO + HO2

Oxidarea radicalului RO conduce de asemenea la formarea aldehidelor :

RO + O2 --> R'CHO + HO2

Aldehidele care se formeaza si prin oxidare incomplete a hidrocarburilor in focarele de ardere sau in motoare , joaca un rol semnificativ in poluarea foto-oxidanta. Aldehidele sunt intr-adevar,compusi iritanti pentru mucoasa aparatului respirator si pentru ochi.

Concentratiile medii de ozon in mediul natural si in mediul urban

Concentratia medie de O3 este mult mai puternica in mediul natural decat in atmosfera oraselor. In aceasta din urma, continutul ridicat de monoxid de azot al aerului (NO) limiteaza formarea de O3, asa cum este prezentat si anterior, conform reactiei:

NO + O3 --> NO2 + O2

In mediul rural, concentratia de oxizi de azot si in special de NO, este mult mai mica decat in mediul urban, in timp ce precursorii formarii ozonului, compusii organic volatile COV, sunt prezenti si concentratii semnificative. COV sunt produsi de vegetatie, in special de paduri. Se estimeaza ca padurile franceze emit aproximativ 1 milion de tone de COV pe an, adica cat emisiile produse de transporturi, masini si camioane. De mentionat ca si arborii produc direct ozonul in timpul sintezei clorofilei.

Anumiti autori considera ca O3 ce este prezent in mediul natural nu este cauzat de fenomenele naturale ci provine de la poluarea oraselor transportata de vant spre spatial rural. Uneori, este fara indoiala exact, pentru zonele ce se invecineaza cu orasele dar masurile efectuate in locuri foarte indepartate de intreaga activitate umana contrazic aceasta ipoteza. Astfel, in plina Sahara, se gaseste o concentratie medie de 60 µg d'O3 pe m3. La gara forestiera Duchesney,, din Quebec, masurile efectuate atunci cantvantul venea din regiuni nelocuite au dat o concentratie medie anuala de 60 µg/m3 cu valori ce depaseau frecvent 100 µg. Concentratia de O3 creste cu altitudinea. La observatorul de la Jungfrau, din Alpii Elvetieni, , la 3 500 m altitudine concentratia medie de ozon a masurat 200 µg pe m3, avand si culmi de 400 µg/m3. La aceasta altitudine razele solare sunt foarte eficace si este deasemenea adevarat ca o parte din ozon provine din stratosfera.

In Franta, la paralela 45 (cea care corespunde cu latitudinea orasului Bordeaux) concentratia naturala variaza, conform autorilor, in medie anuala de la 60 la 80 µg de O3 pe m3, cu o mediede 25 µg iarna si de 100 µg vara.

Aceste concentratii de ozon sunt mult mai ridicate decat cele din mediul urban. Am calculat concentratiile medii in ozon pe durata mai multor ani , de la 5 pana la 9 zone rurale si tot atatea zone urbane. Rezultatele sunt prezentate in tabelul nr. 5.

Tabelulnr. 5 :

Comparatie a concentratiilor medii de ozon intre zonele rurale si cele urbane:

 

Concentratiile de ozon exprimate inµg pe m3 de aer

Ani

Mediile anuale

Percentila 98 (**)

 

Zone rurale

Zone urbane

Zone urbane

Zone rurale

1990

55

29,7

131

76

1991

55,1

21

134

77

1992

62,5

16

133

88

Medii

57,5

22,2

132,7

80,3

Analiza statistica a acestor rezultate dau o valoare P cuprinsa intre 0,05 si 0,01, ceea ce inseamna ca diferentele observate sunt semnificative conform une probabilitati ce depaseste 95%. Altfel spus, nu sunt decat 5 sanse la 100 ca aceasta concentratie de O3 din mediul urban sa fie superioara celei din mediul rural, atat pentru mediile anuale cat si pentru Percentila 98.

Aceste date arata ca poluarea cu ozon nu este un fapt nou ce ar fi fost creat de automobil, contrar ideii raspandite de media, televiziune, jurnale si reviste de mare tiraj si de asemenea, si mai surprinzator, de o opera destul de serioasa precum Enciclopedia Universalis unde se poate citi9: „o data cu cresterea circulatiei automobile, a aparut o noua poluare, aceea ce provoaca ozonul troposferic”

Desigur, automobilul este vinovat de emiterea multor poluanti dar ozonul este prost ales pentru a caracteriza poluarea produsa de automobile si nu se va putea imbunatati atmosfera orasului, gresind tinta luptei impotriva poluarii.

(*) Hν (litera greceasca (ν) este de energia radiatiei solare. In aceasta expresie ν este frecventa de radiatiei si h constanta teoriei cuantice, sau constanta Planck , care are valoarea de6.6. 10-27 erg. secunda sau 6.6. 10-34 joule secunda
(**) Percentila 98 este media concentratiilor orare cele mai ridicate in 2% din timp, ori in timpul celor 175 ore cele mai poluate din an
9 Rogers Cans. Mediu: poluarea urbana, Enciclopedia Universaslis 1996 Pagina 202

Episoadele de poluare crescuta

Mai ales vara din cauza temperaturilor ridicate si a soarelui puternic se pot produce episoade de poluare crescuta de ozon, in anumite conditii meteorologice, in general anticiclonice, cu absenta vantului si inversiuni de temperatura ( * ). Aceste episoade sunt in general de scurta durata, de cateva ore dar in mod exceptional pot dura si mai multe zile. Astfel, in septembrie 1982, a fost o situatie anticiclonica in toata Europa de Vest si concentratiile de ozon au fost semnificative in multe orase. In orasul Roubaix, continutul in ozon a fost de la 500 la 600 µg/m3 pe durata mai multor ore in zilele de 15, 16 si 17 septembrie. Aceasta se intampla o data la 14 ani: episoadele cu poluare oxidanta crescuta nu sunt un lucru nou. Doar ca, de relativ putin timp,sunt efectuate in Frantamasuratori sistematice ale ozonului . In California, unde poluarea oxidanta este foarte importanta, masuratorile de ozon sunt efectuate de mai mult de 30 de ani. La acea vreme, culmi de poluare asemanatoare cu cele observate la Roubaix erau frecvent observate in California, mai ales la Los Angeles, cu o maxima orara ce atinngea 500 µg/m3. In 1970, la Pasadena (aproape de Los Angeles) au fost inregistrate culmi de poluare de 1 000 de O3 pe m3.

La Paris, in lunile iunie si august 1994, pe durata mai multor zile,, s-au inregistrat temperaturi ridicate (de la 33 la 35° C)cu soare puternic si conditii meteorologice anticiclonice care produceau stagnarea poluantilor la baza atmosferei. Aceasta a dus la formarea poluarii oxidante.Pe 12 iulie concentratia maxima orara a fost de 260 µg de O3 pe m3. Starile de rau si neplacerile resimtite de populatie nu pot fi atribuite numai ozonului.. Poluantii acumulati din cauza conditiilor meteorologice cuprindeau concentratii ridicate de oxid de carbon, dioxid de azot, hidrocarburi, precursori ai ozonului si multi alti compusi oxidanti, radicali liberi foarte agresivi, aldehide care sunt iritante pentru mucoasa sistemului respirator si pentru ochi. Printre aldehide, este important de mentionat formaldehida (sau formolul HCHO) si acroleina (sau aldehida acrilica: CH2 = CH – CHO).Aceasta din urma care a fost utilizata ca gaz de lupta in timpul primului razboi mondial, este in special lacrimogena, chiar si la concentratii mici in aer

.In timpul perioadelor estivale de poluare crescuta, iritatiile, lacrimarea si mancarimile ochilor se atribuie adesea ozonului…Este o eroare de interpretare deoarece ozonul nu are efect lacrimogen; Alti compusi proveniti din foto-oxidare sunt responsabili de aceste simptome.. Ozonul trebuie considerat ca un simplu indicator al poluarii foto-oxidante. Episoadele de poluare foto-oxidanta crescuta nu se produc numai la oras ci si in mediul rural. Astfel in Provence, in comuna Plan D’Aups, in canalul Sainte-Baume, la 700 m altitudine, s-a masuratin 1991 o maxima orara de 260 µg de ozon. In comuna Aubure, din muntii Vosges, la 1100 m altitudine, maxima orara a fost de220 µg in 1991 si 1992. La campie, in zona podului Brotonne, aproape de varsarea Senei au fost observate aceleasi valori in 1991 si 1992…

Exista oare o crestere a frecventei episoadelor cu poluare foto-oxidanta crescuta? Specialistii din meteorologie ar putea sa raspunda la aceasta intrebare deoarece acesta este legata de episoadele de situatie anticiclonica. Noi credem ca se poate prevedea o crestere a acestei frecvente o data cu modificarile climatic cauzate de cresterea efectului de sera.

Ozonul si sanatatea

Ozonul este un oxidant capabil de a ataca tesuturile cailor respiratorii, provocant astfel reactii inflamatorii.

Efectele ozonului au fost studiate pe voluntari sanatosi expusi la o atmosfera ce continea concentratii definite de O3. La o expunere la o concentratie mare de O3- 1000 µg/m3 – si la o expunere prelungita (6 ore) la 200 µg se produce o inflamare a cailor respiratorii superioare si inferioare cu reducerea functiei aparatului respirator. Aceste efecte sunt trecatoare si dispar dupa aproximativ 12 ore de la expunere.

Efectele sunt foarte variate in functie de individ. La anumiti indivizi, ozonul chiar provoaca o crestere a functiei aparatului respirator. Astfel, la un grup de voluntari expusi timp de 6 ore la o concentratie de 160 µg d'O3 pe m3 se constata o variatie a VEMS (Volum Expirator Maxim pe Secunda) de la +4%la-38%, ceea ce lasa sa se creada ca exista o diferenta in eficacitatea apararii imunitare.(aceasta va fi dezvoltata in paginile ulterioare) in functie de individ.

Indivizii expusi zilnic la concentratii de 1000 µg de O3, prezinta un fenomen de adaptare dupa 4-5 ore.: efectele ozonului asupra functiei aparatului respirator dispar. Aceasta adaptare dispare dupa 2 pana la 3 saptamani.

Mai mult ca sigur, exista o mobilizare, o crestere a imunitatii in functie de nivelul agresiunii, dar cu o anumita intarziere. Deci, se pare ca organismul este sensibil mai ales la variatii ale concentratiei de ozon asa cum aparatul respirator este sensibil la variatii bruste de temperatura (de unde si expresia „a lua raceala “ fapt ce diminueaza eficacitatea sistemului imunitar si permite dezvoltarea germenilor patogeni, a virusilor si a bacteriilor.)

Studiile epidemiologice

Ele sunt foarte complexe si in general insuficiente pentru a fi luate in seama. Cum am scris deja, ozonul este un indicator al poluarii foto-oxidante. Ar trebui sa se tina cont de toti ceilalti poluanti care se acumuleaza in timpul episoadelor de poluare crescuta legata de conditiile meteorologice care influenteaza sanatatea. Astfel, la Atena, in timpul unei situatii anticiclonice in care concentratia de O3 a atins valori ridicate, temperatura (40°C) a fost vazuta drept cea responsabila de cresterea spitalizarilor si a deceselor in aceasta perioada. (Atena este un oras poluat in special de O3, SO2, fum negru, etc Concentratiile medii de O3 si SO2 sunt de 7 - 8 mai mari decat cele de la Paris).

Autorii studiilor epidemiologice efectuate la New York si la Los Angeles10 au constatat o crestere de 0,3 decese pe zi la 100 µg de O3 la un milion de locuitori. Cum concentratiile maxime orare au fost 400 µg de O3 in timpul perioadelor de studiu, ar insemna1.2 decesesuplimentare pe zi, adica o crestere de 4,5%, comparativ cu rata de mortalitate din SUA (9,4% pe an, adica 25,8 decese pe zi, la 1 milion de locuitori). Aceasta mica crestere a numarului de decese atribuita ozonului nu este semnificativa, luand in considerare toti factorii de confuzie (conditiile meteorologice, caldura, umiditate si ansamblul de poluanti).

In ceea ce priveste efectele ozonului pe termen lung, au existat foarte putine studii epidemiologice, pentru care factorii de confuzie ar fi fost mult mai importanti decat pentru episoade de poluare crescuta. Daca numai efectele ozonului singureasupra sanatatii, ar fi foarte puternice, in zonele rurale aceste efecte ar fi foarte importante, , pentru ca mai ales in aceste zone concentratia medie si percentila 98 sunt cele mai ridicate si de asemenea, pe durata mai multor ore.Intr-adevar, in mediul rural, concentratia de O3 nu scade in mod semnificativ dupa apusul soarelui, contrar a ceea ce se intampla in mediul urban unde concentratia de O3 scade rapid cand nu mai bate soarele, ca urmare a distrugerii ozonului de catre monoxidul de azot (NO) emis de circulatia auto.

In plus, se poate pune intrebarea: Este ozonul un poluant, strictosensu, deoarece se formeaza natural, independent fata de activitatile umane?

Imunitatea


Actiunea ozonului asupra tesuturilor sistemului respirator duce la formarea de peroxizilor de hidrogen peroxid, H2O2 peroxizi organici, dintre care, mai ales peroxizii lipidici prin oxidare a lipidelor din membranele celulare..Acesti peroxizii, mai ales H2O2, duce la formarea radicalilor liberi, in special ai radicalilor hidroxili HO, foarte toxici pentru celule.


Sistemul respirator poseda mijloace de aparare foarte eficace impotriva oxidantilor.Intr-adevar, peroxizii si a radicalilor liberi se formeaza in mod constantintimpul procesuluirespirator,. In acest proces, oxigenul necesar pentru respiratie, este redus prin actiunea oxidazelor (oxidaza citocrom, o enzima, pe baza de cupru), ceea ce duce la formarea apei (H2O) dar de asemenea se formeaza si cantitati mici de peroxid de hidrogen (H2O2). Acest peroxid este in mod normal, distrus de catalaza (o enzima pe baza de fier). Sa retinem ca, la bacteriile anaerobe stricte, oxigenul este foarte toxic, deoarece aceste bacterii sunt lipsite de catalaza. Peroxizi organici sunt, de asemenea, distrusi de peroxidaze si de actiunile antioxidantilordin alimentatie:acid ascorbic (vitamina C) si tocoferol (vitamina E). Printre enzimele implicate in sistemul de aparare se numara si: superoxid dismutaza (SOD), enzima pe baza de cupru, de zinc sau de mangan, si, in special, glutation peroxidaza, o enzima pe baza de seleniu.


Astfel, aparatul respirator poseda un sistem de aparare foarte eficaceimpotriva peroxizilor formati in metabolism si, de asemenea, impotriva oxidanti lor dinozon.Cu toate acestea, organismul poate fi slabitde carentele alimentare de vitamina C si E si, de asemenea, de carente de oligoelemente – elemente in cantitati mici necesare pentru formarea de peroxidazelor:fier, cupru, mangan, seleniu. Fierul, zincul si seleniul sunt adesea obiectul carentelor sau subcarentelor la populatia franceza si acest lucru poate contribui la diminuare rezistentei la efectele ozonului si ai altor oxidanti din atmosfera.

Recomandari si reglementari

Pentru protectia sanatatii publice, OMS estimeaza ca pe durata unei ore, concentratia de ozon nu trebuie sa depaseasca 200 µg si pe durata a 8 ore,de la 100 la 120 µg.De remarcat ca OMS se implica foarte putin in aceasta problema a ozonului deoarece aceste concentratii se gasesc adesea vara, in aerul “natural”, si chiar sunt uneori depasite…

Directiva CEE nr 92/72 din 13 octombrie 1992 este o copie a reglementarii germane din 1990. Aceasta ofera drept concentratie ce nu trebuie sa fie depasita 110 µg d'O3 in valoare medie la 8 ore. Daca continutul in O3 atinge 180 µg la o ora, populatia trebuie sa fie informata si sfatuita asupra luarii de masuri. Statulin aer liber este nerecomandat; trebuie evitate eforturile fizice intense sau de lunga durata.

In cazul in care concentratia depaseste 360 µg de O3 la o ora, trebuie alertata populatia. „Acest mod de alertare a populatiei” ni se pare foarte putin rezonabil, macar de s-ar prevedea masuri complementare, de exemplu (de ce nu?) distribuirea de masti cu gaz (ca in anii 39-40!). Un asemenea sistem de alerta risca sa aiba efecte psihofiziologice mai nefaste decat ozonul asupra persoanelor ce sunt in general anxioase.

Remarca

Guvernul francez planuieste sa ia masuri de interzicere a circulatiei auto in oras atunci cand concentratia de ozon atinge o anumita valoare. O astfel de masura poate avea o anumita eficacitate daca toate emisiile de poluanti de la automobile si alte surse - sunt oprite inainte sa se instaleze o situatie meteorologica defavorabila dispersiei poluantilor. Fara aceasta, poluarea cu precursorii ozonului (hidrocarburi si alti COV, oxid de carbon, dioxid de azot) fiind deja in aer, concentratia de ozon risca mult sa creasca din cauza opririi emisiilor de monoxid de azot (produs de automobile). Monoxidul de azot reactioneaza intr-adevar cu ozonul si il distruge. In acelasi timp, avantajul ar fi, ca n-ar mai fi mai nici o crestere a poluantilor in afara de cea a ozonului.

Ca o compensare a interzicerii circulatiei, guvernul prevede gratuitatea transportului urban.

Aceasta cere cateva comentarii:

1)     In multe orase si in special, la Paris, transportul urban ( trenuri, metrouri, autobuze – daca interdictia nu afecteaza si autobuzele) ar fi suprasaturate – de aici neplaceri suplimentare pentru utilizatori, mai ales in timpul caniculei, cum este in general, atunci cand exista o poluare puternica cu ozon.

2)     Gratuitatea transportului nu aduce nici un beneficiu utilizatorilor fideli ce dispun de abonament saptamanal sau lunar (spre exemplu, cartela portocalie,)

3)     Pentru a despagubi pierderea banilor a companiilor de transport urban, statul ar mai adauga un impozit suplimentar pe benzina. Am putea sa pariem ca veniturile obtinute din acest impozit suplimentar ar depasi cu mult costul despagubirii companiilor de transport urban. Sa subliniem acest paradox: soferii afectati de interdictia circulatiei vor mai suporta in plus, o crestere a pretului benzinei (cartela de metrou sau biletul de autobus „ gratuit” risca sa-I coste mai mult!)

Vom face o remarca mai speciala asupra problemei impozitelor adaugate la un produs sau altul pentru „protejarea sanatatii”: si „apararea mediului inconjurator”…Taxe pe deseuri… taxe de asanare… fac mai mult decat sa dubleze facturile de apa, etc. Anumite adevaruri care pot aparea sunt ca aceste taxe cresc costul consumatiei si afecteaza mai mult consumatorii cei mai putin avuti. Aceste taxe contribuie la cresterea inegalitatilor.

In timpul unui reuniuni la care a participat autorul acestor fraze, o jurnalista de televiziune, care protesta vehement impotriva poluarii declara „ca ar trebui ca impozitele se fie aduse la un nivel foarte ridicat in asa fel incat utilizarea masinii sa fie descurajatoare”.Dar descurajator pentru cine?Pentru aceia care au veniturile cele mai mici, bineinteles…

Exista si alte mijloace, de a rezolva problemele mediului in afara de impozitele care produc cheltuieli inegale cetatenilor.

„Aparatorii mediului” sunt adesea partizani ai principiului „poluezi–platesti”. Dar oare isi imagineaza ei ca toate taxele adaugate pe acest principiu se regasesc aproape intotdeauna in pretul de consum? Oare isi imagineaza intotdeauna repercusiunile pe plan social pe care le poate avea o anumita masura, pe cat de laudabile pot fi intentiile acesteia?

Terminam prin acest citat al celebrului toxicolog, Profesorul Truhaut11: „…Este mai bine sa se tempereze cererile uneori exagerate ale igienistilor si a toxicologilor printr-o apreciere a consecintelor sociale si economice nefaste care ar putea rezulta din atitudini foarte rigide…”Citatul este de acum 30 de ani, cand economie era in expansiune si rata de somaj era aproape nula!

 

(*) Inversiune de temperatura: In mod normal, la campie, temperatura de la suprafata solului este mai mare decat la altitudine astfel incat aerul mai cald si, deci, mai usor, se ridica in atmosfera. Uneori, aerul este mai cald la altitudine, deci, mai usor decat aerul de la baza atmosferei, care ramane astfel 'blocat' la sol:; este fenomenul meteorologic de inversiunii a temperaturii (care se intampla frecvent la munte)
10 P. L. Kinney .H. Ozkaynak
Asociatii intre ozon si a rata mortalitatii zilnice, la Los Angeles si New York
Revista Americana de Boli Respiratorii 145 (1992)
11 R. Truhaut: Raport general despre Conferinta Europeana privind poluarea aerului, Strasbourg 1964.

Compusii organic volatili

COV prezenti in atmosfera cuprind sute de compusi diferiti: hidrocarburi (in principal, metanul), aldehide, cetone, esteri, etc

Se estimeaza ca pe plan mondial emisiile naturale produse de catre metabolism si de catre descompunerea vegetatiei sunt aproximativ de 5 ori mai multe ca emisiile produse de activitatea umana. In Franta, emisiile antropogenice sunt de 1,8 milioane de tone pe an din care in jur de jumatate sunt cauzate de transporturi, in principal de vehicule pe benzina. Emisiile produse de paduri sunt evaluate la 1 milion de tone.

Emisiile antrpogenice sunt repartizate foarte inegal. Acestea sunt semnificative in anumite zone industriale si in orase, ca urmare a circulatiei auto. Mai ales in aceste locuri cat si in centrul orasului, concentratiile atmosferice de COV sunt cele mai importante. In orase, concentratia medie anuala sete de la 1 la 3 mg de COV pe m3.Valorile maxime la o oara sunt cuprinse in general intre 5 si 10 mg in anumite zone industriale (la Carling, Petite-Couronne III ) si maxima orara depaseste uneori 15-20 mg pe m3.

Compusiiorganici prezenti in atmosfera au efecte foarte diferite asupra sanatatii. Metanul, la concentratiile prezente nu are nici un efect asa cum acesta intervine foarte putin in reactiile fotochimice ( citate la capitolul ozon). Astfel, ar conveni sa nu se masoare hidrocarburile ci compusii non-metanici (HCNM). Masurarea HCNM este delicata si nu exista inca aparate automatice care sa permita masurarea continutului de HCNM.

Anumiti compusi sunt foarte nocivi, irita tesuturile aparatului respirator, mai ales aldehidele enumerate in ordine crescatoare a nocivitatii.

·       aldehide etilenice (CH3 CHO)
aldehide formice (HCHO) ou formol
aldehide acroleice (CH2 = CH-CHO) sau acroleina

De mentionat ca aditivii oxigenati din benzina – methanol-etanol- MTBE (Metil tert butil eter) creste cantitatile de aldehide emise in timpul combustiei.

De asemenea, aldehidele se formeaza si prin reactie fotochimica.

COV sunt deosebit de deranjante, mai ales hidrocarburile etilenice si aromatice prin actiunea acestora in formarea poluarii foto-oxidante sub efectul razelor solare (vezi capitolul ozon).

Oxidul de carbon

Emisiile naturale de oxid de carbon (CO) sunt foarte importante si sunt produse de vegetatia superioara, algele, planctonul, etc…Oxidul de carbon se formeaza in aceeasi masura si in respiratia umana.

Emisiile naturale sunt de 10 ori mai multe decat cele produse de activitatea umana. Cum ele sunt raspandite pe intreaga planeta, concentratia medie „naturala” este de 0,1 mg pe m3 de aer. Echilibrul este mentinut de adsorbtia foarte activa a microorganismelor solului.

Emisiile antropogenice sunt in principal produse de combustiile din materii ce contin carbon: carbon, lemn, hidrocarburi. In timpul combustiilor se formeaza mai intai numai CO, daca temperatura depaseste 1 000 °C, apoi CO se oxideaza in CO2 daca gazele contin suficient oxigen si nu sunt racite foarte rapid.

Cazurile de intoxicare mortala cu CO s-au redus foarte mult dupa abandonarea ideii de incalzire la sobe pe baza de cabon. Astfel de intoxicatii inca exista, produse in special de combustia “gazului natural” atunci cand flacara este racita brusc: este cazul boiler cu apa ce functioneaza pe gaz si nu sunt racordate la o teava de evacuare exterioara.

Efectele CO asupra sanatatii

Oxidul de carbon intra usor in alveolele pulmonare si se combina cu hemoglobina mult mai repede decat oxigenul. Se formeaza carboxihemoglobina, compus stabil, care nu asigura transportul oxigenului necesar vietii celulelor: sistemul nervos este in special afectat deoarece este foarte sensibil la lipsa oxigenului.Inhalarea CO provoaca dureri de cap, ameteli, si probleme senzoriale, in special o reducere a acuitatii vizuale. Aceste simptome sunt provocate de lipsa oxigenului. Un alt efect al CO, cauzat de modificarile biochimice este depunerea colesterolului pe artere, producand probleme cardiovasculare.



Emisiile antropogenice

De cativa ani, in Franta, emisiile de CO sunt in lejera scadere, asa cum arata tabelul nr. 6:

Tabelul nr 6

Anii

1982

1986

1990

1992

Emisii de CO
(in milioane de tone pe an)

8,7

8,0

7,6

7,6

Deci, in 10 ani, emisiile de CO s-au redus cu mai mult de 13 % . Aceasta s-a obtinut, in ciuda unei cresteri a circulatiei auto, multumita imbunatatirilor aduse la motoare.

Emisiile de CO sunt intr-adevar produse in special de vehicule pe benzina.Deci, mai ales in marile orase si aproape de arterele cu circulatie mare, concentratiile atmosferice de CO sunt cele mai importante.

Normele de calitate a aerului

Nu exista directive CEE in ceea ce priveste CO . OMSprezinta drept concentratii admisibile valorile urmatoare:

100 mg pe m3 la 15 minute
60 mg pe m3 la 30 minute
30 mg pe m3 la 1 ora
10 mg pe m3 la 8 ore

Concentratiile atmosferice de CO

In Franta, nu exista decat 34 de puncte de masurare automatice a CO, repartizate in 20 de orase.Concentratiile masurate depind mult de locul fixarii si este dificil de definit, la un oras, o concentratie medie la care ar fi expusa intreaga populatie. CO este un gaz mult mai lejer decat aerul, foarte fluid, care se raspandeste rapid in atmosfera.

Cum punctele de masura sunt in general fixate in locurile cele mai expuse la poluare, valorile rezultate reprezinta maximul la care sunt expuse anumite categorii de populatie, dintre care soferii de masini, soferii de autobus, etc…

Informativ, vom prezenta cateva rezultate de pe urma masurarii evolutiei concentratiei de CO de-alungul timpului.

Tabelul nr 7 :

Concentratiilemedii anuale deCOin cateva orase, exprimate in mg pe m3 de aer :

 

Anul 1990

Anul 1991

Grenoble

3 mg/m3

2,3

Lyon (Brotteaux)

5,8

4,6

Bordeaux

4

4,1

Paris (Champs-Elysées)

3,4

4,3

Montpelier

1,6

1,8

Strasbourg

2,5

2,5

La Rochelle

5,2

2,8

Se observa o evolutie foarte mica, diferentele provenind intr-adevar din variatiile conditiilor meteorologice intre 1991 si 1992. In schimb, evolutia este foarte clara la o perioada mai indelungata.

PiataVictor Basch , din Paris (nr. 14), situata la intersectia a 6 artere de mare circulatie este o zona foarte poluata.

Tabelul nr 8

Evolutia concentratiilor de CO in functie de ani. Piata V. Basch dinParis. Concentratii medii anuale exprimate in mg de CO pe m3 de aer.

Anii

1965(*)

1972

1978

1986

1991

CO
(mg/m3)

28

23

17,5

15,4

7,6

Punctul de masurare de la Rond-Point des Champs Elysées, mult mai putin poluat decat piata Victor Basch, indica, de asemenea o evolutie favorabila.

Tabelul nr 9:

Evolutia concentratiilor medii anuale la Paris la Rond-Point de pe bulevardul Champs-Elysées.

Anii

1978

1986

1990

1991

CO
(mg/m3)

7,8

5,5

3,5

4,3

Cazul orasului Clermont-Ferrand este in special interesant.

In 1978 s-a obtinut pentru toate cele 10 puncte de masurare, o medie anuala de 30,7 mg de CO pe m3. Unul dintre puncte prezenta o valoare de 55,7 mg. S-a observat, de asemenea un maximum zilnic de 325 mg la unul dintre puncte , 300 mg la un altul…

In 1991, media anuala in centrul orasului Clemont nu a fost mai mult de 2 mg pe m3, maxima orara fiind de 26 mg.

Se observa ca, de-alungul deceniilor, a avut loc o reducere semnificativa a poluarii urbane cu oxid de carbon. In acelasi timp, au fost culmi de poluare ce depaseau valoarea recomandata de OMS de 30 mg/m3, media orara.

Astfel, in 1991, se observa o concentratie orara de 32 mg la punctul de pe bulevardul des Champs-Elysées, de 43 mg la Marseille si chiar de 65 mg la Lyon.

Raman de facut eforturi. Oxidul de carbon este si el un precursor al poluarii foto-oxidante dar mai ales, o data cu SO2, un poluat major al atmosferei urbane.

Se pare ca teava de esapament catalitica „cu trei cai” nu ar fi solutia cea mai buna pentru a reduce emisiile de CO. Acest sistem necesita echipamente costisitoare (mai ales pompa cu injectie cu comanda electronica) si reglaje frecvente. In special, nu pare sa fie adaptata pentru oras deoarece numai dupa multi kilometrii temperatura atinsa este suficienta pentru a functiona bine sistemul catalitic. O teava de oxidare catalitica, functionand la temperatura mica ar fi mult mai eficace pentru a reduce reziduurile combustiei, oxidul de carbon, hidrocarburile si alti COV (cu conditia sa nu se concentreze pe oxizii de azot, ale caror emisii pot fi diminuate prin alte metode in afara de teava catalitica cu 3 cai).

In concluzie

Aceste pagini descriu problema complexa ce o reprezinta poluarea aerului. In acelasi timp arata ca s-au facut mari progrese in imbunatatirea calitatii aerului si ca mai raman de facut progrese. Daca situatia marilor orase dintre care si Paris – este comparabila cu cea a metropolelor tarilor dezvoltate (New York, Londra, Tokio…), nu este acelasi lucru cu marile metropole ale tarilor in curs de dezvoltare (Mexic, Cairo, Sao Paolo…)unde poluarea este efectiv in crestere, la acelasi nivel ca cel ce exista acum aproximativ 30 de ani, in tarile industriale.

Ca o comparatie, tabelul nr. 10, prezinta concentratiile catorva poluanti la Paris si la Mexic (in anul 1991).

Tabelul nr. 10 :

 

Media anuala exprimata in µg pe m3

 

Ozon

SO2

Fum negru

Paris

15

25

35

Mexic

120

170

90

Concentratiile actuale din Mexic in SO2 si fumul negru sunt aceleasi cu cele de la Paris, anul 1965.

Poluantii din atmosfera ce produc iritatii ale cailor respiratorii sau disfunctiuni fiziologice (precum CO) au ca o consecinta diminuarea sistemului de aparare natural, favorizeaza atacurile si dezvoltarea microorganismelor patogene. Aglomeratiile umane ale urbelor faciliteaza, evident, propagarea transmiterii acestor patogeni, mai ales in locurile publice (mai exact, in transporturile in comun) ventilate insuficient. Anumite conditii meteorologice (umiditate, ceata, stagnarea atmosferei) favorizeaza de asemenea concentratia si supravietuirea germenilor in atmosfera.

(*) masuri efectuate la punctual de la cheile Tuileries, loc mai putin poluat decat cel de la piata Victor Bash.

Radonul

Radonul nu este un poluant, stricto sensu, deoarece este natural in atmosfera si oamenii l-au respirat dintotdeauna

Radonul, (cu masa atomica 222) este produs de dezintegrarea Radiului 226 a carui cantitate prezenta in scoarta terestra este evaluate la 30 de milioane de tone.

Radiul 226 ce este vechi de 1622 de ani, nu ar exista de mult timp daca nu ar fi produs continuu de dezintegrarea Uraniului 238.

Radiul este raspandit inegal pe pamant in constituantii diferiti ai solului. Rocile al carui granit contine mai mult radiu decat solul sedimentar.. Perioada radonului este scurta (3,8 zile); deci radonul nu se acumuleaza in atmosfera. Concentratia acestuia este mult mai ridicata la nivelul solului si se reduce cu altitudinea.

Radioactivitatea atmosferei este produsa in special de Radon , emitator de energie inalta: 5,49 Mev(*). Continutul de Radon este masurat dupa radioactivitate; in general este exprimata in Becquerel (Bq) pe m3 de aer (Bq(**) reprezinta o dezintegrare atomic pe secunda)

Concentratia medie atmosferica este estimata la 13 bq pe m3 cu variatii semnificative pe zone in functie de continutul solului in uraniu al solului. Pentru aceeasi regiune, exista variatii temporare de concentratie in functie de conditiile meteorologice. Dozele de radiatii primite de locuitorii aceluiasi loc vor si si ele foarte diferite in functie de conditiile de cazare. Intr-adevar, Radonul deoarece este emis de sol, continutul din locuinte este mult mai ridicat la parter decat la etaje, si acesta este variabil in functie de eficacitatea ventilarii.

De altfel, anumite material precum granitul emit de asemenea radon. Este dificil de determinat nivelul mediu de radiatii la care este expus o populatie. Totusi, putem estima pentru studiile statistice ca nivelulde expunere este in functie de continutul de Radon al regiunii respective.

In afara de muncitorii ce sunt expusi la Radon datorita profesiei , dozele de radiatiiprimate de populatii provin in special de la surse natural. Doza medie primita pe an este estimata la 200 miliremi (mrem) dintre care aproximativ jumatate este produsa de Radon. In Franta, aceasta doza medie variaza cu mai mult sau mai putin de 100 mrem pe regiuni.

Recent a fost facuta o campanile de masuratori in locuintele a 46 de departamente12. Media pe cap de locuitor a acestor departamente este de 61 Bq pe m3 de aer. Valorile medii sunt foarte diferite in functie de departamente; de exemplu, media este de 30 Bq pe m3 in departamentul Yvelines si de 238 Bq pe m3 in Haute-Vienne unde chiar a fost inregistrata, o valoare maxima de 4787 pe m3.

Riscul cancerigen

Organizatia mondiala a Sanatatii (OMS)considera ca valoarea orientativapentru calitate aerului este o concentratie nula in Radon. Acest lucru este determinat de pe urma cazurilor in exces de cancer bronhopulmonar in raport cu media generala constatata la minerii de uraniu, expusi la concentratii mari de Radon de-a lungul mai multor ani. Pornind de la acest fapt, OMS extrapoleaza concentratiile mici de Radon conform unei relatii directe, ceea ce da de inteles ca riscul de cancer produs de Radon va fi nul numai daca concentratia este nula.

Aceasta conceptie este provenita de la principiul Delaney ( pe care senatorul American Delaney l-a facut sa fie adoptat de Congres) ce stabilea o relatie directa intre doza si efectul toxic. Acest principiu este irealist deoarece nu numai ca nu tine cont de existent sistemului imunitar care protejeaza organismul de efectele elementelor indezirabile pana la o anumita doza dar si ca ignora existent si rolul oligoelementelor, elemente in cantitati mici ce sunt indispensabile vietii desi sunt foarte toxice in doze mari, precum cuprul, cromul, cobaltul, seleniul, etc…Sa luam cazul seleniului, element mult mai toxic decat arsenicul a carui doza letala 50 (DL50) este de 500 mg .Seleniul formeaza cu glutationul glutation peroxidaza care joaca un rol foarte important in protejarea tesuturilor( in special cele pulmonare) impotriva peroxizilor si radicalilor liberi care sunt foarte toxici pentru celule si se formeaza constant in procesele metabolice. Un exemplu caracteristic al efectului carentei de Seleniu esteboala din Keshan, o provincie din China unde exista o rata foarte ridicata de cardiopatie in stare endemic.; aceasta boala a disparut o data cu suplimentarea alimentatiei in selenium. Din toate acestea rezulta ca daca seleniul este mortal la doze mari, la doze zero este la fel de mortal.

Dar ce se intampla cu radiatiile?

Cazul radiatilor ultraviolete ale soarelui pune in evidenta conceptia eronata a principiului Delaney. Este bine cunoscut faptul ca expunerile prelungite si repetate la radiatii UV provoaca dupa un timp mai mult sau mai putin lung cancer de piele.Dar o expunere moderata, la doze de intensitate mica de radiatii UV genereaza formarea Vitaminei D, antirahitica, prin actiunea asupra sterolilor din celule.

Expunerile lungi la Radon provoaca o crestere a frecventei cancerului bronhopulmonar dar, dupa exemplul efectului razelor UV , iradiatiile provocate de Radonla slaba intensitate n-ar avea oare un efect benefic asupra organismului?

Efectele dozelor de Radon de slaba intensitate

Este vorba despre concentratiile mici de radon prezente in locuinte, la care este expusa populatia si nu despre dozele e puternice la care au fost expusi muncitorii din minele de uraniu, alta data. J Pradel, presedintele Societatii Franceze de Radioprotectie (SFRP) a declarat 13: Omul locuieste intr-un nor de Radon ce provine din sol de cand s-a nascut, fara ca vreun efect medical direct sa fie evidentiat pana in acest moment, in afara catorva populatii de mineri de Uraniu.

Dupa A Renoux14…impactul medical real al Radonului din locuinte nu a fost evidentiat in nici un fel.

Adevarul este ca daca ar exista o relatie directa intre dozele Radonului si frecventa cancerului bronhopulmonar, conform conceptiilor OMS si EPA ( Agentia Americana de Protejare a mediului) aceasta s-ar vedea, tinand cont de diferentele continutului de Radon pe departamente ( de exemplu, este de 8 ori mai mul Radon in HauteVienne decat in Yvelines) si aceasta se intampla in ciuda imperfectiunilor analizelor statistice geografice.

Se observa contrarul. Conform lui M. Tirmarche15 16, regiunile franceze cu o puternica radioactivitatenaturala ( Bretania, masivul Central) prezinta o mortalitate prin cancer mai micadecat cea a populatiei nationale.

Aceasta observatie este confirmata remarcabil de studiul epidemiologic efectuat de B.L. Cohen (universitatea din Pittsburg : SUA)17. Studiul a stabilit clar o corelatie negative intre concentratia de Radon din locuinte si rata de mortalitate prin cancer bronhopulmonar.

Altfel spus, cu cat concentratia de Radon este mai ridicata, cu atat descreste rata de mortalitate prin cancer. In acest studio, concentratia de Radon variaza de la de 1 pCi/L (37Bq/m3) la 7pCi/L (260 Bq/m3). Principalele rezultate sunt rezumate in tabelul urmator:

Concentratia de Radon

Rata de mortalitate (***)

Barbati

Femei

37 Bq/m3

63

15

260 Bq/m3

35

7

Prin actiunea asupra celulelor, radiatiile ionizante emise de Radon produc peroxizi si radicali liberi care se formeaza de asemenea, in mod constant in procesul respirator.

Efectele benefice evidentiate deB.L. Cohen se pot explica printr-o crestere a sistemului aparator sub actiunea radiatilor. Brice Ames, specialist al cancerogenezei, de notorietate mondiala a constatat ca celulele umane cultivate in vitro rezista mai bine la radiatii puternice dupa expunerea la radiatii sde slaba intensitate18 care ar produce deci, o adaptare la radiatiile sistemelor de aparare ale celulelor.

O alta explicatie a efectului Radonului poate fi luata in vedere, o explicatie care s-ar adauga la cea cu adaptarea sistemului imunitar.Se stie ca celulele canceroase sunt foarte sensibile la radiatiile ionizante; aceasta sta la baza curieterapiei: cancerul pulmonar poate fi distrus prin iradiatii cu ajutorul razelor.

Nu ne putem gandi ca efectele Radonuluiprezent in alveolele pulmonare ar fi capabile sa distruga celulele canceroase inca de la formarea acestora? Constant, in procesul respirator se formeaza celule canceroase si sunt eliminate in mod normal de fagocitoza.IV (in afara de cazurile cu deficient ale sistemului imunitar)

M. Dousset19face o clarificare interesanta in ceea ce priveste Radonul. In acest studiu, mentionat de A. Renoux, reuneste efectele tutunului si efectele Radonului asupra frecventei deceselor prin cancer bronhopulmonar. Se cunosc efectele cancerigene ale tutunului. Daca si Radonul ar avea un efect cancerigen, la concentratiile prezente in locuinte, ar trebui sa aiba loc un proces de sinergie, aditiva sau multiplicatoare, producandu-se ocrestere notabila a ratei de deces in functie de concentratia de Radon. M. Dousset indica, pe de-o parte rata de mortalitate prin cancer bronhopulmonar pe departamente sip e de alta parte, vanzarea tutunului de catre SEITA V pe departament. Vanzarea de tutun este exprimata in grame pe cap de locuitor pe departament de-a lungul unui an.

Departamentele pot fi impartite in 3 categorii:

a.)   Departamente cu concentratie industrial puternica unde rata de mortalitate, cu consume gal de tutun este mult mai ridicata decat in celelalte departamente.

b.)   Departamentele cu un continut de intensitate slaba in Radon

c.)   Departamentele cu un continut puternic in radon

A fost efectuata o analiza statistica a efectelor tutunului, pornind de la valorile indicate de M. Dousset (excluzand grupa a).

Rezultatele arata foarte clar efectele tutunului, Exista o crestere semnificativa a ratei mortalitatii in functie de cantitatile de tutun consumate.

Pentru a evalua efectele Radonului, am luat in calcul departamentele unde consumul de tutun este cuprins intre 1 200 et 1 500 g de tutu pe locuitor si pe an, cu scopul ca mediile de consum sa fie identice intre cele doua grupe “B” si “C”.

Grupa B cuprinde 32 de departamente.

Grupa C cuprinde 10 departamente a regiunilor cu continut puternic de Radon: Bretania, Auvergne, Limousin.

Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator:

 

Grupa B

Grupa C

Consum mediu de tutun (****)

1972

1974

Rata de deces (*****)

0,833

0,698

Cele doua valori observate sunt foarte diferite. (P = 0,01).

Astfel, in locul efectului de sinergie intre tutun si radon care se putea concepe, se observa o reducere semnificativa a ratei mortalitatii in departamentele cu continut puternic de radon, mai mica de 16% decat rata pe departamentele cu continut scazut de radon.Bineinteles, ca pot exista factori de confuzie ce nu sunt luati in considerare * nivelul de expunere profesionala la substante cancerigene, nivelul de viata, influenta climatului…) dar factorii de confuzienu sunt neaparat diferitiintre departamentele unei grupe sau a le alteia. Aceste rezultate ne determina sa consideram ca Radonul are ca efet diminuarea efectelor cancerigene ale tutunului.

Altfel , se pare ca pe de-o parte Radonul prezinta un risc cancerigen la expuneri puternice cum a fost cazul minei de Uraniu, dar ca pe de alta parte, Radonul prezinta un efect benefic si diminueaza rata mortalitatii prin cancer bronhopulmonar la continutul scazut pe care il gasim in locuinte. . Ramane sa se determine care sete pragul de concentratie ce apare la trecerea de la efectul benefic la riscul cancerigen.

Este un subiect de cercetare ce poate fructuoasa, dar mult mai dificila decat de a se multumi cu o relatia directa fara prag, intre riscuri si concentratii, conform conceptiilor OMS si EPA. Cu sau fara prag, consecintele nu sunt aceleasipe plan stiintific, medical, social si economic.

Zvonul

In introducerea acestui document despre poluarea atmosferica, am avocet fenomenul zvonului care nu scuteste nici Radonul. In statele Unite , zvonul privind riscurile cancerigene ale Radonului s-a raspandit peste tot,generand o veritabila psihoza. Fiecare trebuie sa cunoasca continutul de Radon din locuinta sa, mai ales pentru a cumpara sau a vinde o casa.

De ceva timp, zvonul a depasit granitele Atlanticului si acum cativa ani se putea citi intr-o revista de tiraj mare un articol intitulat Pericol, Radon! Ucigasul invizibil ( acest gaz provoaca boli grave …acest gaz cu efecte realmente dezastruoase,etc…)

Se pare ca acest zvon nu s-a raspandit si in Franta, dar a afectat tarile vecine..

Zvonul este rar inocent, acesta are in general o origine speculativa. In cazul radonului, acesta are fara indoiala ca punct de pornire campanilerealizate de ceva timp de grupurile anti nucleare asupra riscurilor dozelor scazute de radiatii. Centralele nucleare emit intr-adevarcantitati mici de radiatii , neglijabile in raport curadiatiile natural, dar energia nuclear este deranjanta pentru interesele financiare si hegemonia anumitor lobby.

Populatia poate sa fie afectata de riscul radiatilor de slaba intensitate prin exemplul radonului prezent in locuinte.

De fapt, radiatiile de intensitate slaba nu ar fipericuloase daca acestea au o intensitate prea slaba?

Insuficienta?

Aceasta nu este o gluma ci este o intrebare asupra careia se merita reflectat. De mii de generatii, omul este expus la radiatii naturaldintre care radonul si radiatiile intense produse de potasiu 40. Organismul uman este adaptat la efectele acestor radiatii.

(*) 1 MeV: 1 mega-electron-volt, unitate de energie egala cu 1.6. 10-13 joule
(**)Becquerel este o unitate juridica de radioactivitate. Radioactivitatea atmosferica este, de asemenea, exprimata in picocurie pe litru (pCI / litru). Un pCI pe litru este egal cu 37 Bq pe m3
(***) Numarul de decese prin cancer pulmonar pe an la 100 000 de locuitori
(****) Consumul de tutun in grame pe cap de locuitor pe an. Medii pe toate departamentele considerate
(P
>0,90)Ambele valori medii nu sunt semnificativ diferite
(*****) Rata comparativa amortalitatii la barbate prin cancer bronhopulmonar.
12 Masurarea Radonului in departamentele franceze Institutul pentru protectia si securitatea nucleara (IPSN)
Dosarulde presa, din martie 1994.
13 J. Pradel - Parerea SFRP privind problema expunerii la radon in locuinte Radio-Protectie 24, paginile 1 - 11 (1989)
14 A. Renoux si G. Tymen Radonul; doza / efect
Poluarea atmosferica Nr. 126, iunie 1990 paginile 167-177
15 M. Tirmarche - Epidemiologie si riscul de cancer, dupa expunerea la radon
Anualele Asociatiei belgiene de Radioprotectie Nr. 15 1994
16 M.Tirmarche., A. Rannou, A. Mollie A. Sauve
Studiu Epidemiologic al mortalitatii regionale prin cancer in Franta si radiatiile naturale
Radiare, Protejare, Dozimetrie 24 paginile 479-482 (1988)

17 B. L. Cohen. Un model de teorie a cancerogenezei produsa conferinta sustinuta la simpozionul de la Centrul International de Ecologie Stiintifica. Paris 1993
18 Bruce Ames Conferinta sustinuta la simpozionul CIES 27 Paris 1993
19M. Dousset 'Radonulin locuinte si cancerul bronhopulmonar: mit sau realitate? '
congres, SFRP,din ianuarie 1989, Paris

IPoluarea atmosferica si afectiuni respiratorii cornice

II EDF - 'Electricitéde France – Una dintre cele mai mari companii de utilitati din Europa

III

Carling (Karlingen in germana) este o comuna franceza situata in departamentulMoselle.

Petit-Couronne este o comuna franceza situata in departamentul Seine-Maritime si in regiunea Haute-Normandie.

IV Fagocitoza este cel mai prompt mecanism de aparare si, in filogenie, deriva din functia de nutritie a protozoarelor si metazoarelor inferioare. La organismele superioare, fagocitele indeplinesc activitati fiziologice importante:

- elimina moleculele organice proprii care au devenit nefunctionale si reintroduc in economia organismului, constituientii lor chimici;

- la vertebratele superioare, fagocitele indeparteaza celulele imbatranite, au rol in remodelarea tisulara , in remanierea osoasa etc.

V Societate de exploatare industriala a tutunului si a brichetelor

De eliminat semnele de punctuatie in plus (puncte duble etc)

Atentie la diacritice !

Zecimalele se scriu cu virgula in romana


 [M1]Trebuie sa faceti ceva aici dpdv al punctuatiei, indiferent cum este in TD









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu