Poluanti si surse de poluare

1. Definitie si clasificare poluanti si surse de poluare.

Poluant - orice substanta care evacuate in mediul fizic afecteaza echilibrul biologic.

Poluantul se clasifica prin concentratie C=dM/dV (g/dm3)

Surse de poluare -naturale

-antropice -punctuale (industrie CET)

-de suprafata (metropolele,agricultura)

-liniare (autostrazile , soselele)

Sursa de poluare este locul unde sunt emisi poluantii. Se mai num si emisie.

Clasificare poluanti:-conservativi(industrie. Cet) exp: CFC-cloroflorocarburi

-neconservativi: co2 , co

2. Ce sunt pesticidele?

Pesticidele sunt produse chimice folosite pentru combaterea daunatorilor plantelor si a produselor agricole stocate.

3.In ce conditii ingrasamintele chimice devin poluante?

Aplicare de ingrasaminte chimice in exces si nerational constituie o sursa de poluare pentru toti factorii de mediu.

4.Ce substante contineau primele pesticide folosite pe terenurile agricole?

In secolul al XV, compusi de arsenic plumb si mercur erau aplicati pe culturi drept insecticide.

5.Enumerati substantele de combatere a daunatorilor.

Erbicide -combat buruienile

Insecticide -combat insecte si paraziti

Fungicide-combat cipercile

Nematocide -combat viermi, larve

Rodenticide -impotriva rozatoarelor

Moluscide- combaterea molustelor

6.Ce sunt biopesticidele?

Tehnologie ecologica pentru protectia culturilor. Sunt extracte toxice din plante. Problema impune o cercetare intensa in vederea inlocuirii frecvente acestora cu altele, de acelasi tip, din cauza imunitatii pe care daunatorii si-o creeaza intr-un timp mai scurt.

7.Cum actioneaza insecticidele clorurate?

Actiunea specifica acestor insecticide se manifesta prin deshidratarea corpuluisi dimiuarea capacitatii de a utilize substantele endogene oxidabile, ceea ce duce la hiperactivitate motrica si la moarte. Persistenta acestor substante este foarte mare si poseda calitatea de a se acumula la nivelul lanturilor triofice.

8.Cum actioneaza insecticidele organofosforice ?

Aceste substante determina acumularea de acetilcolina la nivelul placilor motrice si al terminatiilor nervoase, provocand moartea.

9.Actiunea de stres a pesticidelor si ingarasamintelor asupra plantelor.

Pesticidele ajunse pe plante sufera reactii chimice sau biochimice , fie la suprafata fie in tesuturi , avand ca rezultat disparitia reziduurilor primare dar se pot forma compusi cu o toxicitate egala sau chiar mai mare decat a produsului initial.

Actiunea de stress a pesticidelor si ingrasamintelor manifestata:

asupra plantelor, conduce la :

distrugerea culture invechite prin administrare imprudenta a erbicidelor

(ex:2,4D aplicat unei culture de grau , afecteaza culturile de floarea soarelui , cartofi sfecla din imediata apropiere)

schimbarea compozitiei floristice a vegetatiei ca urmare a aplicarii repetate a erbicidelor si modificarea raportului existent intre diferite specii de buruieni)

10. Actiunea de stres a pesticidelor si ingarasamintelor asupra asupra populatiei microbiene.

asupra populatiei microbiene determina:

o actiune de inhibare a unui proces metabolic comun tuturor vietuitoarelor (de ex rapita) , uramta de reducerea activitatii globale a organismelor vii din sol( compusii de arseniu manifesta o astfel de reactie)

o influenta selectiva, de inhibare a unui process metabolic vital numai pentru o grupa de microorganisme. Rezultatul acestei actiuni il reprezinta substituirea acestora cu moo rezistente si instalarea unui echilibru biologic coplet diferit de cel initial.

O actiune de stimulare directa sau indirecta pentru una sau mai multe grupe de moo poate fii determinata de substante fitofarmaceutice, care prin descompunere ofera substante care pot fii folosite in metabolismul bacterian si al microflorei in general

In evaluarea riscurilor ecologice ale unui pesticid trebuie cunoscute caile de metabolizare , translocare si eliminare din corpul organismelor vizate a fi distruse.

11.De cine depinde persistenta pesticidelor in sol?

Persistenta pesticidelor in sol depinde de :

-natura chimica a substantei active

-caracteristicile mediului : - reactivitate chimica (Ph)

-prezenta apei, a aerului

-textura solului

12.Factorii de care depinde trecerea substantelor chimice din sol in planta?

Trecerea substantelor chimice din sol in planta depinde de trei componente:

-natura pesticidului

-tipul de sol

-felul plantei

13.Masurile necesare evitarii poluarii acviferului cu nitrati.

-ingrasamintele cu azot sa fie administarate culturilor pe masura ce acestea il solicita tinand cont de aportul suplimentar adus de mineralizarea humusului

controlul levigarii azotului prin utilizarea unor substante inhibatoare nitrificarii (de tip nitrapirin sau hidrochinona). In acest fel se realizeaza o valorificare ridicata a azotului si cresterea productivitatii cu 13% fata de cultura martor.

folosirea ingrasamintelor cu azot cu actiune lenta -fosazonul- levigarea fiind mult redusa.

14.Ce sunt poluantii organici persistenti?

Sunt substante toxice , persistente, au proprietati de bioacumulare si sunt transportate prin aer, apa sau de catre speciile migratoare transfrontiera, fiind depozitate la distante mari fata de emisie, acumulandu-se la nivelul ecosistemelor terestre si acvatice.

15.Enumerati POPs aflati pe lista Conventiei de la Stockholm.

Pe lista Conventiei sunt nominalizate 12 substante: aldrin,clordan ,DDT,dieldrin, dioxina, endrin, furan, hexaclorbenzen, heptachlor, mirex, PCBs si toxafen.

16.Care sunt prioritatile referitoare la POPs?

-eliminarea pesticidelor din depozitele existente si deseurile aferente

-eliminarea depozitelor existente de PCBs

-eliminarea POPs neidentificati si despre care se presupune ca apartin POPs

-interzicerea producerii POPs si a substantelor care pot fi incluse in viitor pe lista POPs

-dezvoltare unei agriculturi ecologice durabile

-intensificarea productiei si folosirii de substante 'curate' in lupta cu daunatorii

-imbunatatirea performantelor de mediu in sectoarele : energetic , transport, industrie

-reducerea disconfortului produs de emisiile POPs proveniti de la incineratoarele de deseuri

17.Ce este DDT-ul?

Diclor-Difenil-Tricloretanul este un insecticid care a fost folosit din anii 1940 ca un toxic de contact.

18.In ce an a fost interzisa folosirea DDT-ului si de ce?

Dezavantajul DDT-ului consta in stabilitatea chimica, remanentei si efectului de cumulare in sol, alimente si corpul uman. In decursul timpului s-a constat ca unele derivate chimice rezultate prin descompunerea lui cauzeaza tulburari endocrine, s-a presupus ca ar avea si un efect cancerigen. Toate aceste efecte secundare nedorite au dus in anii 1970 la interzicerea utilizarii DDT-ului in tarile industrializate, iar din anul 2004 prin "Conventia de la Stockholm" s-a interzis folosirea lui pe tot globul ca si combateriea insectelor care sunt vectori ai unor boli transmisibile, ca de exemplu malaria sau tifosul exantematic.

19. Ce este bioacumularea?

Bioacumularea rpz proprietatea subst chimice de a se acumula in organisme vii.

20. Enumerate cel putin trei substante bioacumulative.

Aldrin,clordan ,DDT,dieldrin, dioxina, endrin, furan.

21.In ce conditii se manifesta efectele negative ale irigatiilor?

- utilizarea apei de calitate necorespunzatoare

-realizarea sistemului de irigatie in absenta unui system de drenaj care sa preia surplusul de apa

-necorelarea normei de irigare cu aportul de precipitatii conduce la depasirea capacitatii de camp

-apilicarea unor norme de udare prea mari in conditiile existentei nivelului apei freatice la adancimi mici.

22.Enumerati solutii de conservare a solului.

-mentinerea unui covor vegetal inchegat

-reducerea numarului de operatii in lucrarile solului

-terasarea versantilor

-aratul si cultivarea plantelor in lungul curbelor de nivel

-alternarea culturilor

-utilizarea ingrasamintelor in special a celor organice

-rotatia culturilor

23.Ce este insusirea de tamponare pentru reactia solului ?

Insusirile de tamponare pentru reactie se caracterizeaza prin rezistenta pe care o poate opune solul la modificarile de pH, atunci cand asupra sa se actioneza cu solutii acide.

24.Care sunt tehnologiile de remediere in situ a solurilor poluate cu hidrocarburi?

Tehnologiile de depoluare a solului constau in primul rand in tratamente fizice si oluluie asupra profilui de sol , in scopul favorizarii si accelerarii proceselor de biodegradare a titeiului.

Tehnologiile ex situ permit un bun control si optimizarea procesului de degradare , cu obtinerea de rezultate stisfacatoare intr-un timp scurt.

Tehnologiile de baza abordate in bioremediere sunt : metoda ecologica bazata pe activarea microflorei degradative existente in sol si inocularea cu moo selectionate in laborator datorita capacitatilor degradative sporite , obtiunea pentru fiecare dintre ele fiind facuta in functie de rezultatele analizelor efectuate.

25.Enumerati lucrarile ameliorative propriu-zise de remediere in situ a solurilor poluate cu hidrocarburi.

decopertarea solului poluat de suprafata in cazul prezentei crustei

depunerea si tratarea materialului decopertat pe platforma de ameliorare

amendarea cu calcar

afanarea adanca a solului

omogenizarea profilului de sol

-fertilizarea ameliorativa : oraganica si minerala

- masuri biologice pentru combaterea poluarii care sa actioneze asupra titeiului deversat sis a grabeasca biodegradarea acestuia

-aplicarea de composturi cu biopreparate

-stimularea biodegradarii prin injectie de apa oxigenata

-stimularea biodegradarii prin aerare

-inocularea solului cu moo selectionate din microflora autohtona

26.Care sunt masurile biologice pentru combaterea poluarii solului cu hidrocarburi?

-aplicarea de composturi cu biopreparare

-stimularea biodegradarii prin injectii cu apa oxigenata

-stimularea biodegradarii prin aerare

27.Ce efect are amendarea cu calcar asupra solului?

Amendarea calcica rpz lucrarile de optimizare a reactiei solului , acesta avand o mare influenta asupra insusirilor fizice, chimice si biologice ale acestuia. Se aplica pe solurie cu reactii slab acide sau acide , cu mare diferentiere texturala pentru optimizarea reactiei si starii de saturatie in baze a solurilor.

28.Enumerati sursele directe si indirecte de poluare a apelor.

Poluarea poate fii produsa direct , din surse punctuale (descracari ale canalizarilor, industriilor) sau indirect , de catre sursele nepunctuale sau difuze ( agricultura , poluanti din aer, scurgeri de suprafata din zonele urbane).

29.Ce sunt apele uzate?

Rpz un amestec de apa, care contin contaminanti organici si anorganici in suspensie sau dizolvati si moo. Concentratia contaminantilor organici si anorganici se exprima in mg/l iar moo in nr acestora la 100 ml de solutie.

30.Care este compozitia apelor uzate?

1 Microorganisme

2 Particule solide

3 Poluanti anorganici

4 Materii organice

31. Cum se determina cantitatea de particule solide din apele uzate?

Reprez reziduul ramas dupa evaporarea apei si usacarea acesteia la 103 garde C

32. Cum se determina cantitatea de substante oraganice si anorganice din apele uzate?

Se face prin mentinerea la 550 garde C timp de 15 min. cenusa ramasa reprez materia organica iar pierderile materiilor volatile reprez o masura a continutului organic.

33. Cum se determina catitatea de carbon organic total?

Se realizeaza prin masurarea cantitatii de de CO2 produs ca uramre a oxidarii compusilor organici. Proba este comparata in urma oxidarii cu o proba etalon. Informatiile obtinute nu indica daca materia oraganica este biodegradabila sau nu.

34.Ce este CCO- consumul chimic de oxigen?

Masoara cantitatea de oxigen necesara reactiilor chimice de oxidare a compusilor orgnici.

35. Ce este CBO - consumul biochimic de oxogen?

Determina cantitatea de oxigen necesara activitatii moo pentru degradarea materiei oraganice.

36.Definiti CBO5 si CBO20.

Reprezinta testul CBO pe o durata de 5 si 20 de zile.

37. De ce au fost standardizate timpul si temperatura (5 zile si 20^C)pentru determinarea CBO?

Datorita faptului ca biodegradarea dureaza un timp nelimitata , testul de CBO a fost limitat la 20 de zile , timp in care probabil ca 95% din compusii organici au fost oxidati. Insa si aceasta perioada este prea lunga pentru a putea utiliza rezultatele in timp util , astfel incat, standardele au stabilit un timp de 5 zile si o temperatura de 20^C.

38.Reprezentati calitativ functia L=Lo*e^-K1*t.

39.Care este provenienta apelor uzate?

Ape municipale

Ape uzate industriale

Ape din precipitatii

40.Ce sunt apele uzate municipale?

Rezulta ca uramare a evacuarilor - din locuintele populatiei (menajere), din mica industrie centre comerciale, servicii, spalatul strazilor si irigarea spatiilor verzi- in reteaua de canalizare a localitatii.

41.Care este distributia apei folosite pentru consulul casnic? Total de 90%

80% din total este utilizata de toilete si baie , 10% pentru baut si prepararea hranei si 10%pentru spalatul hainelor , curatarea locuintei si autoturismului ,udarea gradinii.

42.Care este provenienta si care sunt nocivitatile specifice pentru apele uzate rezultate de la: fabrici de zahar, fabricile de conserve din fructe si legume , abatoare si combinate de prelucrarea carnii , fabrici de prelucrarea laptelui , fabrici de conserve din peste si faina de peste.

Apele uzate rezultate in urma fluxului tehnologic provin din urmatoarele circuite:

Circuitul I - Spalarea si curatarea materiei prime ca si transportul hydraulic al unor materii prime ( sfecla de zahar legume fructe) necesita cele mai mari cantitai de apa iar impurificarea specifica consta in particule solide ( nisip argila) resturi grosiere de materie prima .

Circuitul II- Prepararea tehnica a produselor genereaza ape la temperature ridicate cu continut ridicat de substante oraganice dizolvate saruri grasimi acizi, substante albuminoidale . Sunt ape cu o vascozitate mare si prezinta mirosuri specifice. Este interzisa evacuarea lor in stare bruta in emisari naturali iar evacuarea trebuie sa fie precedata de stocarea prealabila in vederea egalizarii debitelor si scaderea temperaturii.

Circuitul III- Apele de racier sunt ape conventional curate , sunt recirculate dupa o prealabila stocare si racie.

Circuitul IV- Este rpz de apele rezultate de spalarea sectiilor , a utilajelor recipientilor ca si cele de la grupurile sanitare ale fabricii. Sunt ape uzate de tip menajer care se epureaza in amestec cu apele din celelalte circuite.

Nocivitatile specifice- sunt date de tipul activitatii desfasurate si de materiile prime utilizate

Fabricile de zahar- apele uzate evacuate au un continut ridicat de substante organice dizolvate (zaharuri) si de saponine. Substantele oragnice dizolvate declanseaza fenomenul de fermentatie acida , consuma rapid oxigenul dizolvat in apa ceea ce are drept rezultat modificarea microflorei faunei anaerobe. Saponinele sunt substante care prezinta un effect de spumare a receptorului si sunt toxice pentru ihtiofauna. Acesta determina dezvoltarea unor specii algale pe intreegul profil transversal al albiei fenomen cunoscut popular de "blana de oaie".

Fabricile de conserve din legume si fructe - genereaza ape uzate caracterizate de un consum biochimic de oxigen mare , contin resturi de materie prima , acizi, hidrati de carbon si materii albuminoase. Au tendinta de a intra rapid in fermentatie acida producand acidifierea receptorului si populare acestuia cu ciuperci.

Abatoarele si complexele de prelucrare a carnii- nocivitatea apelor uzate este data in principal de sange , grasimi si materii in suspensie (grosiere fine si coloidale). Hemoglobina din sange incetineste mult timpul de descompunere biochimica iar grasimile impiedica oxigenarea apelor uzate , determinand procese anaerobe.

Fabricile de prelucrare a laptelui- evacueaza ape uzate cu continut ridicat de grasimi ,clorura de sodiu subproduse (zer) resturi de produs final rebutat. pH-ul este in limite foarte largi , impurificarea specifica fiind de natura organica. Namolul rezultat constituie un bun amendament pentru terenurile agricole. Administrarea acestuia se va face numai dupa igienizare.

Fabricile de conserve din peste si faina de peste- concentratia si compozitia apelor uzate este foarte diferita , functie de tipul de produs finit , de anotimp si de felul legumelor folosite la fabricarea conservelor din peste. Apele sunt tulburi au culoare gri sau rosie, prezinta miros caracteristic au reactie puternic acida , contin materii in suspensie , cantitai importante de clorura de sodiu , grasimi si substante albuminoidale. Este obligatorie preepurarea si se recomanda epurarea in amestec cu apele menajere pentru a realiza o dilutie corespuzatoare.

43.Ce procent din totalul precipitatiilor ajunge in reteaua de canalizare in zona urbana?

Se apreciaza ca din totalul precipitatiilor in reteaua de canalizare ajunge prin scurgeri de suprafata un procent de 20 % pentru pajisti si parcuri si 100% pentru acoperisuri si suprafetele asfaltate ; un procent mediu pentru zonele urbane este cuprins intre 30% si 50%

44.De unde provine impurificare apelor provenite din precipitatii?

Impurificarea apelor meteorice din zonele urbane provine din antrenarea poluantilor din aer, de pe vegetatie si de pe strazi, si consta in produse petroliere, uleiuri,praf, si resturi vegetale.

45.Cand se produce poluarea apelor de suprafata?

Poluarea se produce atunci cand prin descarcarea reziduurilor , calitatea apei se modifica sau este perturbat echilibrul biologic natural.

46.Care sunt principalii contaminanti ai apelor de suprafata ?

Principalii contaminanti sunt: germeni patogeni, materii organice, particule solide , nutrienti , substante toxice, coloranti,spume, temperature ridicate si substasnte radioactive.

47.Ce se intampla atunci cand concentratia oxigenului dizolvat din apa scade sub 1 mg/l?

Sub aceasta valoare pestii nu pot trai. Se produc procese anaerobe care genereaza mirosuri neplacute puternice.

48. Reprezentati calitativ functia deficitului de oxigen?

49.Efectul particulelor solide din apele uzate asupra receptorilor naturali.

Particulele solide de natura organica sau anorganica , pot fi sedimentele , in suspensie sau plutitoare. Prezenta lor in apele de suprafata poate conduce la formare unor depozite in albie ascunse, a bancurilor de namol care degaja mirosuri si la reducera limpezimii apei, cu effect direct asupra cantitatii radiatie solare care penetreaza corpul de apa.

50. cauzele si efectele eutrofizarii

nitratii si fosfatii proveniti din apele menajere sunt nutrienti organici, care determina cresterea vegetatiei acvatice ( plante si alge). Cantitatea minima necesara pentru dezvolatarea algelor nu este foarte bine stabilita, dar concentratii mici de 0.01 mg/l pentru fosfor si 0.1 mg/l pt azot, in prezenta altor elemente , pot fi suficiente pentru a produce eutrofizare.Algele dau un aspect inestetic lacurilor ( culoare, miros), modifica gustul apei, pot fi toxice pentru animale, obtureaza instalatiile de filtrarea a apei si necesita mari cantitati de substante chimice pentru tratamentul apei.

51. efectul metalelor grele asupra organismelor vii

metalele grele sunt toxice pentru fiintele umane si pentru populatiile microbiene implicate in procesele de epurare biologica. Cele mai daunatoare sunt mercurul si cadmiul, care sunt bioacumulative.

52. prezentati grafic efectul deversarii apelor uzate in receptor natural.

53.care sunt mijloacele de prevenire, limitare si combatere a poluarii apelor de suprafata?

- reducerea poluarii la sursa prin adoptarea unor tehnologii de productie ecologice

- epurarea apelor uzate inainte de descarcarea in emisar

- dezvoltarea si modernizarea sistemului de monitoring al calitatii apelor de suprafata

- taxe pentru evacuarea apelor uzate

- intocmirea unor planuri fezabile de alarmare si interventie rapida in caz de poluari accidentale

- aplicarea conceptului < cine polueaza plateste>

54. ce reprezinta NTPA001/1997 SI NTPA002/1997?

Sistemul de amenzi se bazeaza pe luarea in considerare a unui anumit numar de indicatori, care sunt cuprinsi in NTPA 001/1997 pentru evacuarea apelor uzate evacuate in resursele de apa si NTPA 002/1997 pentru evacuarea apelor uzate in retelele de canalizare ale locuintelor.

55. care sunt fazele descompunerii biochimice? Cat dureaza?

Consumul biochimic de oxigen are loc in 2 faze.

a)     faza carbon ( faza primara) - dureaza circa 20 zile la temp de 20 C

b)     faza azotului ( faza secundara) - procesul incepe dupa aproximativ 10 zile si dureaza uneori mai mult de 100. de zile

56.legea lui wilhelmy : enunt ecuatie, semnificatia termenilor si unitati de masura

Legea lui WILHELMY enunta ca rata de oxigenare bilogica a unei materii organice in transformare este in orice moment proportionala cu cantitatea de materie in transformare,care nu a intrat inca in reactie, printr-un coeficient K1 ( coeficientul vitezei de reactie).

Din punct de vedere mathematic, pentru faza primara , aceasta lege corespunde ecuatiei diferentiale: dx/dt =K1(a-x)

a-     cantitatea de materie in transformare la inceputul procesului ( t=0); x- cantitatea de materie transformata in timpul t

dx/a-x=k1*dt rezulta k1=1/t*lna/a-x

57. ce reprezinta si in ce unitati de masura se exprima k1?

k1 se mai numeste si coeficient de deoxigenare . se masoara in zi^ -1

58. metoda Thomas de determinare a coeficientului k1.

Aceasta presupune masuratori ale lui Xt (consumul primar efecttuat in timpul t) si reprezentarea grafica a raportului ( t/Xt )^ (1/3) ca functie de t, masurat in zile si Xt in mg/l rezultand alura unei drepte .

Determinarile realizate pt k1 arata ca pt ape industriale are valoare cuprinsa intre 0,1 si 0,3 zi ^-1. Pt ape menajere k1=0,2-0,35 zi ^-1. Pt cursurile de apa poluate determinarea lui k1 tine cont de marimea albiei, de debite si de viteze de curgere.

Dependenta fenomenului de degradare biochimica , de temp e pusa in evidenta in evidenta prin intermediul lui k1

59. cum se determina concentratia la saturatie a oxigenului dizolvat?

Se determina in functie de temperatura exprimata in grade C.

Cs( T)= 14.541233-0.3928026*T+0.00732326*T^2-0.00006629*T^3

60. Ce reprezinta coeficientul k2?

Coeficientul k2 reprezinta viteza de consum, respectiv de reaerare, masurat in zi^(-1)

61. Fenomenologia poluarii apelor subterane cu poluanti solubili.

E influentata de structura solului si de inaltimea la care se situeaza apa freatica. Solul retine o parte din subst care se infiltreaza cu apa catre acvifer. In unele cazuri chiar si dupa disparitia susei de poluare, datorita apelor din pp care traverseaza profilul de sol, panza freatica continua sa fie poluata cu subst eliberate de particolele de sol. In acest caz solul se num sirsa reziduala de polaure.

Poluarea acviferului se poate produce prin:

-microorganisme: spalarea subst poluante de la supraf solului sau infiltrare.

E favorizata de proprietatile solului: porozitate, tortuozotate(gradul de sinuozitate a spatiilor libere din sol), permeabilitatea

-descarcare directa:utilizarea puturilor parasite in care se injectau poluantii nedoriti(puturi fara site), accidente de tip perforari de rezervoare sau conducte.

62. Fenomenologia poluarii apelor subterane cu poluanti insolubili de tip LNAPL

LNAPL defineste substantele lichide, nemiscibile cu apa si mai usoare decat acesta . Aceste substante plutesc la suprafata apei subterane, in acesta clasa intra hidrocarburile petroliere, cherosenul, carburanti folositi in industria transporturilor.

TRANSPORTUL LNAPL

La scurgerea unor cantitati mici de LNAPL in mediul subteran, acesta ma migra pe verticala , in zona nesaturata pana la atingerea saturatiei reziduale formand astfel un system trifazic: apa aer si LNAPL. Apa de infiltratie va dizolva componenti solubili al LNAPL, transportandu-l spre apa subterana si formand pana poluata. O serie de componenti chimici ce intra in compozitia LNAPL sunt volatili, vaporizand in spatial porilor din zona nesaturata .Sub aceasta forma ei sunt transportati prin difuzie moleculara in alte zone ale acviferului. In aceste zone este posibil ca vaporii sa fie dizolvati in apa de infiltratie sis a fie transportati in apa subterana; poluarea se produce in zone uneori mai mult departate de sursa initiala a poluarii. In cazul unor scurgeri importante de LNAPL , frontal de produs ce avanseaza pe verticala poate ajunge la nivelul apei subterane. Compentii dizolvati ai LNAPL pot sa migreze inaintea frontului principal al poluantului , determinand modificarea proprietatilor de umectabilitate ale apei, reducerea inaltimii franjei capilare.

Odata ajuns la apa subterana , LNAPL pluteste pe suprafata acesteia , depresionand-o pe masura acumularii sale. Daca sursa de poluare este inlaturata , LNAPL continua sa se acumuleze la suprafata apei subterane prin migrarea acesteia din zona nesaturata sub efectul fortelor gravitationale pana la realizarea saturatiei reziduale.

Concomitant cu acumularea LNAPL la suprafata apei subterane are loc si o imprastiere laterala a sa, in zona franjei capilare , asimetric fata de sursa de alimentare , functie de gradientul hydraulic initial al apei subterane. Prin drenare laterala , presiunre startului LNAPL asupra apei subterane scade si in cazul incetarii alimentarii de la suprafata , se constata o usoara crestere a nivelului apei subterane in zona centrala a poluarii. Este evident ca sub noul nivel al apei subterane , stratul acvifer ramane poluat la saturatia reziduala specifica LNAPL. Curentul de apa subterana care intercepteaza zone poluate la saturatie reziduala dizolva constituentii solubili al LNAPL formand pana poluanta.

Variatiile sezoniere ale nivelului apei subterane determina cresterea volumului stratului acvifer poluat la saturatie reziduala , LNAPL urmarind aceste variatii. Acest porces este cu atat mai semificativ , cu cat variatiile nivelului apei subterane sunt mai importante si cu atat mai greu de solutionat , cu cat scaderea nivelului , uramata de o ridicare a acesteia este mai importanta. Gradientul hydraulic natural al apei subterane determina miscarea pe orizontala a stratului mobil NAPL , uneori la distante mari de zona sursei de poluare. Debitul apei subterane si al NAPL este influentat de densitatea , vascozitatea si pemeabilitatea relativa corespunzatoare celor doua lichide , exprimadu-se cantitativ prin legea lui Darcy. Alegerea tehnicilor de remediere trebuie sa ia in considerare acest fenomen astfel incat sa nu determine migrarea LNAPL in zone nepoluate, in cantitati mari de LNAPL pot fi apoi retinute la saturatie reziduala.

63. . Fenomenologia poluarii apelor subterane cu poluanti insolubili de tip DNAPL

DNAPL- defineste substantele nemiscibile cu apa si cu densitate mai mare decat acesta. Aceste substante, in cazul in care se gasesc in cantitate suficienta, vor strabate tot stratul acvifer depozitandu-se pe roca de baza. In categoria DNAPL intra hidrocarburile clorurate , tricloretan, tetraclorura de carbon, clorofenoli, clorobenzenul si produsi pliclorurati bifenilici PCBs.

Compusii de tip DNAPL au o mare mobilitate in mediul subteran datorita solubilitatii reduse, pe de o parte, si denstitatii mari pe de alta parte. Densitatea ridicata face ca acesti compusi sa migreze la adancimi mari ale mediului subterean. Densitatea mare plus vascozitatea redusa faciliteaza o dislocuire usoara a apei subterane , ceea ce duce la formarea unor curenti instabili neuniformi sub forma unor degete vascoase.

In cazul unor scurgeri relativ reduse de DNAPL acesta va migra vertical in zona nesaturata , sub influenta fortelor gravitationale , pana la atingerea saturatiei reziduale. Daca in zona nesturata se gaseste apa , DNAPL formeaza degete vascoase in timpul infiltratiei fenomen neobservat in cazul zonelor nesturate uscate. La fel in cazul LNAPL compusii de tip DNAPL ramasi la saturati reziduala vor volatiliza in spatial porilor sau vor fi partial dizolvati de ape de infiltratie, determinand pana la urma formarea penei poluante antrenata de curentul de apa subterana.

Cantitati mari de DNAPL scurse in mediul subteran asigura mentinerea miscarii pe verticala a acesteia , penetrand franja capilara si coloana de apa subterana, miscarea pe verticala continuand in zona saturata pana la atingerea rocii de baza, impermeabila unde DNAPL se depune sub forma unor pungi. Daca patul impermeabil nu este orizontal , DNAPL migreaza in directia pantei acesteia. Este important de observat ca panta patului impermeabil poate fii in contrasens cu cea a suprafetei libere a apei subterane. In astfel de situatii migrarea DNAPL liber se va realiza in directie opusa celei a penei poluante. Ca urmare detectarea zonelor in care DNAPL se acumuleaza este foarte complicta greu de realizat prin metode hidraulice desi prin faptul ca formeaza o noua sursa de poluare este importanta in succesul remedierii.

O parte din DNAPL ramane in zona saturata a acviferului prin efectul saturatiei reziduale pe toata inaltimea coloanei de apa strabatuta in miscarea sa descendenta.

Curentul subteran de apa determina dizolvarea componentilor solubili ai DNAPL si formarea penei poluante marind astfel zona poluanta prin antrenare sa de curentul subteran al apei. Procese similare se produc si cu pungile de DNAPL formate la suprafata startului impermeabil. Densitatea pungilor de DNAPL si a degetelor vascoase intr-un acvifer sunt extreme de importante deoarece ele controleaza concentratia poluantilor dizolvati in apa subterana.

Transportul poluantilor de tip DNAPL este mult complicat de existenta acviferelor eterofene in care sunt puse in evidenta lentile impermeabile de argila. Aceste lentile vor constitui adevarate bariere in migrarea pe verticala a DNAPL determinand mai intai acumularea acestuia pe stratul impermeabil si apoi migrarea laterala

64.studii necesare lucrarilor de remediere a acviferelor.

Se fac in functie de: riscul de sanatate, riscul eclogic si cost.

Atenuarea naturala-natura isi afce treaba, omul nu intervine

Limitarea zonei poluata cu ecrane

Aplicarea unei tehnologii de depoluare

Nitratii sunt cei mai desi intalniti

Alegera solutiei de remediere nu este o operatie simpla, ci una complexa care in mod practic se incheie la realizarea obiectivelor remedierii.

65.metoda atenuarii naturale a zonelor polaute din acvifer.

66.metoda hidraulica de decontaminare a acviferului.

67. Deconatminarea acviferului prin metoda barierelor reactive permeabile

Sunt niste ecrane care permit trecerea apei incarcata cu poluanti prin corpul lor si au inglobat in materialul de constructie reactivi chimici.

Acesti reactivi au rolul de a retine poluantii din apa freatica.

Problemele care apar sunt:

-bariere sau ecrane care trebe sa fie incastrate in roca de baza pt a nu permite curgerea apei pe sub ecran

-daca reactivul din corpul barierei se epuizeaza inainte ca toata cantitatea de poluant sa fie neutralizata eficienta este scazuta. 

68. Decontaminarea acviferului prin metoda barierelor cu porti reavtive

Portile reactive sunt casete permeabile in care exista posibilitatea monitorizarii cantitatii de reactiv in momentul in care reactivul se epuizeaza, el poate fi completat.

Metoda mai prezinta avantajul ca dupa depoluarea acviferului, bariera poate fi utilizata ca sistem de monitorizare.

Nu permit extragerea apei din subteran( in situ).

69. metoda termica de depoluare a subteranului

a) injectarea aburelui

aburii sunt injectati in subteran, acestia permit vaporizarea poluantilor la temp de 100 grade C

.puturile de extractie sunt dotate cu pompe de vacuum care creeaza o depresiune si orienteaza vaporii de apa si poluant catre acesta.

Vaporii de apa incarcati cu poluanti sunt transportati la SE.

pentru temp mai mare de 100 grade C se utilizeaza electrilizi sau aparatura care emite microunde.

Incalzirea subsolului la temp mai mari de 100 garde C prezinta dezavantajul vitrificarii solului( topirea sol organice rezulta sticla).

70.metode de limitare a poluarii acviferului.

Izolarea hidraulica

Controlul hidraulic poate fi eficient la izolarea penelor de apa subterana poluata, in special cand se urmareste prevenirea cresterii ariei poluate sau pt a se evita poluarea altor acvifere., a apelor de suprafata sau a zonei de captare a unui sistem de alimenatare. Solutia trebuie sa fie insotita de o serie de masuri de control si remediere.

In practica se ataseaza un put de extractie si un put de injectie amplasat in amonte de zona poluata cu scopul cresterii gradinetului hidraulic i pt a avea un control mai bun al curentului subteran.

71. Bioremediere panzei freatice

o metoda de anihilare a poluantilor prin procese de degradare chimica sau biochimica . Aceste procese se produc in mod natural insa , viteza de reactie in acvifere este mult incetinita datorita faptului ca nu exista posibilitatea imbogatirii in oxigen sau in microorganisme. Presupune accelerarea acestor procese naturale , prin introducerea in subteran a oxigenului, a microorganismelor si a unor fertilizanti. Metoda este eficienta si prin introducerea aerului prin barbotare .

72. ce este smogul industrial?

Smogul este un amestec de ceata solida si lichida , particule de fum formate atunci cand umiditatea aerului este crescuta, aerul este cald incat fumul si emanatiile se acumuleaza langa sursa lor. Somgul Industrial se produce in zonel cu climat umed si consta in existent uneiatmosfere incarcata cu particule de apa , la care adera poluantii.

73. Ce este smogul fotochimic?

Smogul este un amestec de ceata solida si lichida , particule de fum formate atunci cand umiditatea aerului este crescuta, aerul este cald incat fumul si emanatiile se acumuleaza langa sursa lor. Smogul fotochmic se formeaza in zonele cu climat uscat si consta in interactiunea poluantilor in atmosfera sub influenta radiatiilor solare.

74. Factorii favorizanti si defavorizanti autoepurarii aerului.

Factori favorizanti:pp, vegetatie, turbulentele atmosferice, luciile de apa, miscarea maselor de aer pe orizontala sau verticala, elemente de urbanism( urmaresc asigurarea unor bulevarde largi amplasate pe directia predominanta a vantului permitand antrenarea si ventilarea poluantilor spre exteriorul localitatilor), amplasarea zonelor industriale la marginea localitatii

Factori defavorizanti:inversia termica,ceata calmul atmosferic care favorizeaza stationarea poluantilor in apropriere de sursa.

75. Solutii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera

Metoda cea mai realista de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, in special CO₂ este eficientizarea energetic a instalatiilor din cadrul uzinelor siderurgice, metalurgice , prin masuri ce include imbunatatirea instalatiilor / proceselor , reducerea consumului / recuperarea energiei si instalarea de filtre pentru retinerea noxelor produse

76. Ce prevede protocolul de Kyoto?

Protocolul de la Kyoto este un acord international privind mediul. Protocolul a fost negociat in decembrie de catre 160 de tari.Acordul prevede, pentru tarile industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% in perioada - in comparatie cu cele din .

77. Schita si modul de functionare a camerei de sedimentare gravitationale

Camera de sedimentare este cel mai simplu echipament, in care forta gravitational determina miscarea pe vertical a particulelor. Gazele de ardere, incarcate cu particule sunt introduse printr-o conducta orizontala, component orizontala a vitezei particulelor se reduce, permitand acestora datorita greutatii proprii. Fortele care actioneaza asupra unei particule sunt : F_D ( forta datorata vascozitatii), F_G ( forta de gravitatie), u_s- viteza de cadere. Componenta orizontala a fortei de vascozitate F_H, este neglijabila datorita faptului ca particular se misca cu viteza cu rentului de gaz. Eficienta acestui collector este data de relatia: η_g= 1- exp( -U_s*L/uH); in care : η_g- randamentul colectorului, H, L - inaltimea si lungimea camerei gravitationale ; U_s viteza de sedimentare

78. Schita si modul de functionare al colectoarelor inertiale

Sunt 2 tipuri de colectoare inertiale: : separator simplu de particule solide si separator de tip ciclon. Ambele se bazeaza pe fortele centrifugal pentru a separa particulele solide de gaz. Separatorul simplu determina formarea unui gaz cu o densitate sporita in particule solide , gaz ce poate fi trecut apoi printr-o camera gravitationala de separare sau printr-un ciclon.

Admisia gazului in ciclon se face tangential, la partea superioara a acestuia si, theoretic , drumul parcurs de acesta urmeaza o spiral descendenta, particulele solide migrand spre peretii ciclonului si depunandu-se la partea inferioara de unde sunt evacuate.Gazul iese pe la partea superioara, spiral avand o dimensiune mai mica in aceasta zona.Cu cat raza traiectoriei particulei scade, forta centrifuga creste iar particular se deplaseaza spre interiorul spiralei.Practic , s-a gasit ca viteza gazului este de aproximativ r^-n, n variind intre 0.5 si 0.7

Magnitudinea fortei centrifuge este : F_c= m_p*u_t²/r u_{t -} viteza tangential a particului iar <r> raza traiectoriei particulei.Eficienta colectorului centrifugal creste dirct proportional cu diametrul, densitatea si viteza tangential la intrarea in ciclon si invers proportional cu raza traiectoriei particulei. Dependenta dintre eficienta ciclonului si raza r a condus la o clasificare arbitrara a acestora, cicloanele cu diametere mari numindu-se cicloane conventionale , iar cele cu diametrul sub 15 m cicloane performante. Un ciclon cu diametrul de 1 metru are o eficienta de 50 % pentru particulele cu diametrul de 20 μm, in timp ce un ciclon performant poate avea un randament de 80% pentru particulele cu diamterul mai mare de 10μm. Presiunea din interiorul unui ciclon conventional este de 5 pana la 15 cm coloana de apa in timp ce la cicloanele performante presiunea este cuprinsa in intervalul 10- 30 cm coloana de apa. Camerele gravitatioanle si colectoarele inertial sunt construite din component fixe. Ele pot fi construite din material care rezista la temperature inalte si la actiunea coroziva a particulelor sau gazelor .Ele sunt eficiente atat pentru particule solide, cat si pentru particule de apa.

79. Schita si modul de functionare pentru colectorul umed conventional.

Colectoarele umede sau scruberele sunt proiectate pt a mari dimensiunea particulelor solide prin intermediul picaturilor de apa.

80. Schita si modul de functionare pentru colectorul de tip Venturi.

In colectorul Venturi , fluxurile de lichid si gaz sunt accelerate in zona ingustata, urmand apoi decelarea particulelor in sectiunea de expansiune.Performantele acestui collector depend de viteza gazului si de proprietatile fizice si chimice ale lichidului si particulelor . Lucrand la un debit constant de gaz, colectorul retine numai particulele de o anumita dimensiune, la o concentratie cunoscuta a acestora in gazul de ardere. Pentru depasirea acestei limitari exista posibilitatea modificarii sectiunii ingustate a colectorului. Pierderea de presiune pentru colectoarele conventionale este de 15-40 cm coloana de apa. Eficienta colectorului creste odata cu pierderea de presiune si poate ajunge la 95%. Presiunea picaturilor de apa variaza intre 50 -200 cm coloana de apa. La presiuni mari, acesta poate retine particule de peste 1 NIU*m, cu o eficienta de 99%.

81. Ce reprezinta poluarea transfrontiera; surse de poluare transfrontiera

Poluarea transfrontiera afecteaza zone intinse, depasind de multe ori granitele unei tari. Exemple: modificari climatic globale, subtierea stratului de ozon, poluarea radioactive, ploi acide, poluarea apelor de suprafata si a celor subterane.

82.Enumerati gazele responsabile de producerea efectului de sera

- vaporii de apa (h₂o)

- dioxidul de carbon (co₂)

- ozonul (o₃)

-metanul (ch₄)

-oxizii de azot (n₂o)

-clorofluorocarburi (CFC_s)

-perfluorocarbon (pfc₈)

83. Ce este efectul de sera?

Unele gaze care se acumuleaza in atmosfera impiedica reflectia radiatiei infrarosii in inaltul atmosferei, acestea ramanand in atmosfera si determinand supraincalzirea ( cresterea temperaturii medii globale). Notiunea de effect de sera a fost propus pentru peima data in 1986 de chimistul suedez SVANTE ARRHENIUS si a fost confirmat de masuratori efectuate in natura si in laborator.

84. Schema generala a efectului de sera

85 Care este efectul efectului de sera?

- cresterea temperaturii medii globale

- schimbari climatic ( seceta, ploi puternice si furtuni, cresterea nivelului marii, scaderea biodiversitatii )

86. Care este rolul ozonului

??Rolul ozonului atmosferic in context ecologic este acela de a permite desfasurarea vietii pe Pamant, prin retinerea radiatiei ultraviolete letale (C), cu o lungime de unda mai mica de 280 nm si prin filtrarea la doze tolerabile a radiatiei ultraviolete biologice (UV - B) (280-320 nm). Procesul de absorbtie a radiatiei ultraviolete se petrece cu preponderenta in stratosfera cu degajare de caldura. In acest fel ozonul produce incalzirea atmosferei si prin aceasta regleaza regimul termic al globului terestru.
          Orice modificare a ozonului stratosferic produce dereglari in cele doua aspecte ecologice mentionate, respectiv absorbtia ultravioletului letal si bilantul caloric al Pamantului.

87.Care sunt substantele < mancatoare de ozon?

CFC_S , HALOGENII ( folositi de stingatoarele de incendiu), metil bromid (fumigeni, carbon tetraclorid (CCL₄), metil cloroform, C₂H₃CL₃ (SOLVENT PENTRU TESATURI SI METALE).

88. Schema generala a subtierii stratului de ozon

89. Importanta economica si ecologica a zonelor impadurite.

Importanta economica:

Padurea ne pune la dispozitie material de constructii , combustibil, materie prima pentru producerea hartiei;

In zona padurilor sunt exploatari miniere ferme zootehnice;

Reprezinta un mijloc important de recreere

Importanta ecologica:

Actioneaza ca un burete urias, absorbind si pastrand mari cantitati de apa , care apoi alimenteaza apele freatice si cele de suprafata.

Fixeaza solul prin sistemul radicular

Influenteaza climatul local, regional shi chiar global. Astfel, intr-o zi foarte calduroasa , un arbore de dimensiuni mari poate extrage din sol aproximativ 5,5 m3 apa pe care o transfera in atmosfera prin evapotranspiratie , formandu-se astfel norii. In zonele tropicale aproximativ 50-80 % din totalul norilor sunt rezultatul evapo-transpiratiei arborilor . Asa se explica de ce in zonele lipsite de paduri climatul devine arid.

Padurea are un rol vital in ciclul global al carbonului

Reprezinta habitatul pentru mult mai multe specii decat oricare alt biosistem

Absoarbe poluantii din aer, este o bariera in calea zgomotului si este un mijloc excelent de reconfortare.

90. Ce sunt depunerile acide uscate?

Substantele din atmosfera , care ajung la nivelul solului sub forma uscata ( particule solide care antreneaza substante chimice din atmosfera).

91. Ce sunt ploile acide?

Termenul corect pentru acest tip de poluare este de <depunere acida>, deoarece substantele din atmosfera pot sa ajunga la nivelul solului si vegetatiei atat sub foarma umeda ( ploi, ceata, burnita, cat si sub forma uscata (particule solide care antreneaza substante chimice din atmosfera) Totusi fenomenul generic utilizat este de <ploi acide>

92. Care sunt efectele depunerilor acide asupra vegetatiei ( paduri, plante) si solului?

Depunerile acide reprezinta un risc mediu pentru problemele ecologice, insa un risc foarte mare pentru sanatatea populatiei. Depunerile acide prezinta efecte nedorite ecosistemelro terestre, mai ales atunci cand valoarea ph-ului scade sub 5.1 ca si ecosistemele acvatice, cand ph-ul scade sub 5.5 Frunzele arborilor pot fi afectate direct, insa cel mai serios efect il reprezinta slabirea rezistentei arborilor ( prin modificarea aciditatii solului.

Combinarea ploilor acide cu alte substante afecteaza capacitatea de aparare a arborilor.

93. Care sunt efectele depunerilor acide asupra cladirilor, monumentelor?

Depunerile acide reprezinta un risc mediu pentru problemele ecologice, insa un risc foarte mare pentru sanatatea populatiei. Ploile acide au o influenta coroziva puternica si asupra materialelor de constructii. Este de remarcat ca unele monumente istorice, cladirile publice, catedralele, sculpturile s-au deteriorat mai rapid in ultimii ani din cauza cresterii gradului de poluare a aerului.

94 .Masuri de reducere a depunerilor acide.

Cresterea eficientei energiei folosite

Trecerea de la carbune la gaze naturale la resurse regenerabile de energie

Indepartarea sulfului din carbune inainte de a-l arde

Arderea carbunelui de buna calitate ( cu concentratie mica de sulf)

Indepartarea so₂ si NO_x din gazele de ardere

Filtrarea corespunzatoare a gazelor de ardere de la autovehicule pentru indepartarea NO_x

Se recomanda folosire CaCO₃ pentru corectarea PH-ului.