Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Sanificarea impotriva poluarii biologice indoor

Sanificarea impotriva poluarii biologice indoor



Sanificarea impotriva poluarii biologice indoor

Polti S.pA., in colaborare cu Prof. Vittorio Collesano de la Universitatea de Studii din Pavia, a dezvoltat un sistem de sanificare de inalt nivel “Sani System Polti”, capabil sa elimine straturile bacteriene de pe suprafete, prin operatiuni simple si rapide.

E cunoscut faptul ca aburul de apa, generat de un cazan sub presiune, are o vasta aplicatie in orice context unde este necesara o sanificare de inalta calitate a mediului.

Particularitatea aburului generat de “Sani System Polti” e reprezentata de temperatura foarte inalta: intr-adevar, aparatul este dotat in interior cu un compartiment de espansiune – brevetat – care permite iesirea unui “dus de aburi” uscat la temperature de 180°C.

Sistemul prevede ca in rezervorul care se afla sub distribuitor, sa se adauge solutia de sanificare HPMED, o formula care nu e toxica si nu irita, care dincolo de a actiona ca si sanificant, are si proprietatea de a elimina mirosurile.

In momentul utilizarii, HPMED se combina cu aburul, determinand astfel eliminarea stratului bacterian.

In acest mod, se obtine o sanificare eficienta, mult superioara celei oferite de metodele traditionale.


Rezulatele de eficienta garantate de “Sani System Polti” au fost de altfel certificate de teste realizate de Universitatea de Studii din Pavia, in mediul stomatologic.

In privinta eficientei Sani System Polti in mediul stomatologic, in cele ce urmeaza raportul prof. Vittorio Collesano, Presedintele Cursurilor nivel Licenta in IGiena Orala a Universitatii de Studii din Pavia.

Sanificarea mediului stomatologic: Sani System Polti

Intr-o cercetare condusa de o Universitate Italiana a rezultat ca viitori operatori in sectorul Stomatologic sunt bine informati in privinta transmiterii infectiilor, riscul incrucisat intre pacienti si operatori, insa nu cuonsc perfect stadiul vaccinarilor si cu atat mai putin modalitatile de dezinfectare si sterilizare pentru a infrunta riscurile de contaminare. Din pacate, observam ca prinre procedurile de preventie se uita adesea nominalizarea uneia: sanificarea.

Cu acest termen, astazi putin utilizat in mediul sanitar fata de folosirea extinsa in sectorul alimentar sau industrial, se arata procesul de dezinfectare al aerului operational al stomatologiei si a zonelor de trecere a pacientilor.

Sanificarea este deci o modalitate de dezinfectare a suprafetelor care pot fi contaminate de microorganisme si lichide biologice (sange, saliva si fluid cervicular); nu sunt luate in considerare instrumentele, butoanele sau tot ceea ce va trebui sterilizat sau dezinfectat la nivel inalt.

Sanificarea poate insemna si folosirea materialelor de unica folosinta pentru a acoperi suprafetele in raza de actiune a operatorului (huse pentru spatarul scaunului, pentru tetiera, pentru scaun, pentru manerul scaunului). In mod logic, fiind material de unica folosinta, trebuie inlocuit dupa fiecare pacient si eliminat.

Continunand sa observam prima semnificatie a sanificarii ca forma de dezinfectare, se pot enumera zonele cel mai usor contaminabile:

-        tabloul de comanda a instrumentarului stomatologic

-        lampa

-        tetiera

-        mobilierul

-        pardoseala

-        tot ceea ce se gaseste pe o raza de 3 metri de la locul operatorului si deci ceea ce poate fi atins de masele de vapori produse de instrumentar.

Contaminarea produsa de pacient poate fi tranzitorie sau sa devina permanenta

Tranzitorie este acea contaminare care se elimina dupa fiecare interventie stomatologica aplicand procedurile corecte de dezinfectare si sterilizare, asa cum se intampla pentru suprafetele instrumentelor, a ustensilelor si ale aparatelor, in urma depunerii directe (pulverizari, aerosol) sau indirecte (instrumente, mainile operatorului si / sau ale asistentei).

Mai putin tranzitorie, pana la dobandirea unui caracter permanent, este acea parte a agenitlor de contaminare care nu sunt eliminati prin procedurile normale de decontaminare.

In timpul tratamentului stomatologic normal, toate instrumentele utilizate sunt contaminate extern cu microorganisme prezente in cavitatea orala, prin diferite modalitati (contact direct cu saliva, sange, stropiri si aerosol, contact cu materialele contaminate).

De aceeasi maniera si suprafetele instrumentarului stomatologic sunt atinse de acest tip de contaminare. Agentii biologici pot ramane pe suprafete si instrumente, blocati in interiorul materialelor organice care se afla pe acestea, eliberati apoi in momentul in care aceste suprafete sau instrumente ajung in contact cu pacientul urmator.

Fenomenul de “Airborne infection”, sau cel al infectiilor transmise prin aer, este foarte frecvent in mediul stomatologic spre deosebire de alte activitati clinice sau chirurgicale intrucat aerosolizarilor indelungate tipice tratamentelor mediu stomatologic determina raspandirea in aer a particulelor infectate si infectante de mici dimensiuni.

Rotatia rapida a frezei si a turbinei sau alte instrumente rotative, precum si forta intiparita de vibratia varfurilor de ultrasunet in combinatie cu sprayul instrumentului sau al siringii, provoaca de fapt proiectarea in aerul din jurul campului operator a vaporilor si a norilor de particule contaminante care provin din cavitatea orala a pacientului supus tratamentului, printr-o raspandire de aerosol care contine saliva, sange, resturi dentare, placa si materiale de obturatie, care se combina cu sprayurile instrumentelor.

Rezulta de aici o adevarata poluare biologica a aerului cabinetului stomatologic, cu riscuri in consecinta de Ariborne Infection.

Microorganismele raspandire in mediul stomatologic sunt cei prezenti in gura si in primele portiuni ale aparatului respirator, a caror persistenta in aer este influentata de diferiti factori precum temperatura, umiditatea, dimensiuni a particulelor si a tipului de ventilatie.

Pe calea aerului deci, aceste contaminante raspandite in aer, pot ajunge in contact cu pielea, cu mucoasele orale, cu caile respiratorii, dar pot de asemeni sa se depoziteze pe suprafetele echipamentelor, a mobilierului si pe pardoseala din interiorul cabinetului stomatologic.

Infectia incrucisata prin transmitere aeriana poate fi deci dobandita prin doua modalitati diferite:

-        ca si infectie indirecta, prin contact cu inhalarea

-         prin contaminarea suprafetelor cabinetului de catre particule infectate.

Nu trebuie sa uitam ca aerul din zona operationala nu este intotdeauna un mediu circumscris si inchis, deci putem observa aici cai ample de comunicare intre zona de interventie, sala de asteptare, zone administrative etc.

Situatia mediului largeste considerabil zona de risc, ajungand atat la personalul cabinetului, cat si la pacientii in tratament si la pacientii din sala de asteptare; aceasta zona devine deci zona de risc de infectare nu mai putin decat zona de interventie si trebuie deci sa fie sanificata cu aceeasi atentie.

Sanificarea rezulta deci de o mare importanta pentru evitarea infectiilor incrucisate intre:

-        pacient – pacient

-        pacient – operator

-        pacient – asistent

-        operator – asistent

Care este scopul sanificarii?

Procedura este o “preventie universala” (PU), ceea ce inseamna ca fiecare pacient este considerat ca fiind un potential “risc”, un posibil purtator de boli hematice (HBV, HIV sunt cele mai periculoase si cele mai frecvente) si de orice alta patologie.

Rezulta de asemeni fundamental sa nu subevaluam niciodata potentialul risc de contaminare si transmisie.

Cum are loc sanificarea?

Rezulta fundamantala curatirea initiala a suprafetelor de praf si resturi de orice fel, dupa aceasta operatiune, se efectueaza manopere mai tintite pentru eliminarea microorganismelor. In general sunt folositi dezinfectanti de nivel mediu sau scazut, care elimina virusii, bacteriile, ciupercile, insa nu si spora.

Pentru sanificare pot fi utilizati dezinfectanti unici sau amestecuri ale acestora, astfel incat sa se obtina sinergismul dintre produse si deci o actiune de dezinfectie mai buna.

Printre produsele cel mai mult utilizate si mai eficiente putem gasi:

-        Alcooale precum alcoolul etilic si alcoolul isopropilic care actioneaza denaturand proteinele.

-        Clor si compusii sai: hipocloriti, cloramina T, dicloroizocianurat de sodiu care inhiba anumite reactii enzimatice cheie, denaturand proteinele si dezactivand acizii nucleici.

-        Formaldehidele si paraformaldeidele dezactiveaza microorganismele prin alcalizarea grupurilor aminice si sulfhidrice a proteinelor.

-        Glutaraldeilde – actiune asemanatoare cu precedenta cu adaugarea alterarii sintezei AND si ARN.

-        Peroxid de hidrogen – produce radicali oxidrilici liberi cu actiune destructiva care ataca membranele lipide.

-        Compusi ai amoniului cuaternar – actioneaza dezactivand enzimele care produc energia si denatureaza proteinele.

Multe alte substante se pot folosi, insa cu un raport pro si contra inferior.

Suprafetele intrumentarului neafectate de contactul direct cu operatorul sau cu instrumentele si in general, suprafetele care contribuie la amenajarea interioara a cabinetului, peretii si pardoseala nu trebuie sa fie tratate cu mai putina atentie intrucat oricum sunt supuse aerosolizarii.

De exemplu, pentru pardoseala este indispensabila tehnica de galeata dubla pentru a nu amesteca niciodata apa folosita cu cea curata; pentru suprafete se foloseste tehnica pulverizarii si a stergerii ulterioare cu produse speciale si urmarind indicatiile producatorului.

Ar fi de asemeni oportun sa se evite folosirea, in mediul stomatologic, a covoarelor, a tapiteriei si a perdelelor pentru ca mircoorganismele sa aiba mai putine suprafete pe care sa se poata depune. Din cercetarile effectuate, rezulta posibila perfectionarea calitatii aerului evitand acumularea contaminantelor, prin utilizarea sistemelor de tratare a aerului ambiental, de filtrare si de iradiere cu UV.

Cercetarea si dezvoltarea in mediul stomatologic sunt in continua evolutie; scopul este acela de a perfectiona metodele utilizate actual in privinta sanificarii mediului de lucru atat pentru personal cat si pentru pacienti.

In present metoda de sanificare cea mai raspandita in cabinetele stomatologice se refera la folosirea servetelelor imbibate in dezinfectant de inalt nivel (capabile sa elimine si sporele bacteriene) pentru instrumente si butoane si la folosirea sprayurilor speciale pentru suprafete.

Avantajul acestor proceduri este simplitatea cu care se desfasoara sanificarea si rapiditatea lor, avand in vedere ca au nevoie de un anumit timp de actiune, element care nu trebuie subestimat, avand in vedere important acordata de pacienti punctualitatii programarilor.

Aceste metode prezinta limite considerabile, cea mai importanta fiind dificultatea de a ajunge in spatiile interstitiale sau patrunderea pe suprafetele zgrumturoase si zimtate; dincolo de aceasta, cu servetelele si cu sprayurile nu se poate curata tot instrumentarul stomatologic cid oar acele zone care ne gandim ca au fost atinse in timpul manevrelor de lucru; sa nu uitam insa ca nori de particule se raspandesc in orice structura prezenta pe o raza de 3 metri.

De aceea este essential un sistem de sanificare care sa poata fi aplicat, prin particularitatile sale, in toata zona contaminata.

Pentru a veni in preintampinarea limitelor procedurilor actualmente aplicate, firma Polti a studiat o noua metoda de sanificare a mediilor contaminate.

Este vorba chiar de sanificantul ambiental “Sani System Polti” (SSP).

Aceasta masinarie a fost studiata cu ideea de a elimina microorganismele utilizand vaporii precum “vehicule” pentru a transporta caldura dezinfectanta.

Aburul, spre deosebire de folosirea servetelelor, reuseste sa patrunda oriunde, chiar si in spatiile cele mai stramte sau de nepatruns prin pulverizarea dezinfectantului.

Acesta apare ca fiind un avantaj enorm pentru sanificare intrucat ofera certitudinea unei dezinfectari totale.

Aparatul permite deci sporirea actiunii sale prin introducerea, in interiorul rezervorului separate, a dezinfectantilor precum HPMED sau a unui amestec de clorura benzalcoolica si clorhexidina .

Aburul devine deci un mijloc ideal de transport: temperatura si dezinfectanul.

Un alt avantaj al sanificantului in privinta practicitatii utilizarii de catre operator este reprezentat de faptul ca aburul nu are nevoie de un anumit timp de actiune inainte de a fi indepartat intrucat, fiind vorba de un abur “uscat” usuca spontan fara a lasa nicio urma intr-un timp cuprins intre 30 de secunde si un minut; in timp ce solutia sprayurilor are nevoie sa fie uscata cu o carpa dupa pulverizare.

In cele ce urmeaza sunt aratate pe scurt modalitatile de utilizare a Sani System Polti (SSP):

  1. Se umple rezervorul de apa prin orificiul aflat pe partea superioara a aparatului.
  2. Se conecteaza aparatul la sursa de alimentare.
  3. Se pozitioneaza intrerupatorul principal (aflat pe suprafata laterala a aparatului), iar cel secundar pe pozitia 1.
  4. Se asteapta pana ce aparatul ajunge presiunea de utilizare de circa 4-5 bar; odata atinsa aceasta valoare aparatul poate intra in functiune.
  5. Cu tubul metalic alaturat utilizatorul se pozitioneaza la aproximativ 10 centimetri de zona ce urmeaza a fi tratata si va efectua o miscare “de pensulatie” vaporizand pe toate suprafetele contaminate cel putin de doua ori. In functie de materialul care trebuie tratat timpii de uscare vor fi diferiti, dar care in orice caz se vor incadra intr-un minut.
  6. Se reaseaza tubul metalic la locul ei si, la sfarsitul zilei, se va stinge aparatul.

In sectia de Proteze si Gnatologie si de Igiena Orala a Departamentului de Discipline Ortodontostomatologice a Universitatii din Pavia a fost utilizat Sani System Polti si deci din Departamentul de Stiinte Morofologice Eidologice si Clinice a Universitatii din Pavia s-au efectuat teste microbiologice ale caror rezultate sunt indicate mai jos.

Universitatea de Studii din Pavia

DEPARTAMENTUL DE STIINTE MORFOLOGICE EIDOLOGICE SI CLINICE

METODOLOGIA DE PRELUARE A PROBELOR

Au fost efectutate 30 de prelevari ambientale pentru constatari microbiologice de tip cantitativ si calitativ.

Prelevarea

Locurile de unde s-au preluat probele au fost:

-        manerul (partea cea mai interna, mai expusa contaminarii din partea operatorului)

-        manerul lampii

-        scuipatoare (sectorul de aproximativ 30°)

-        instrumental de aspirare

-        pardoseala (aria de 5 cm2 dintre scaunul pacientului si locul operatorului).

Locurile in care s-a lucrat:

Esantionarea s-a efectuat in trei locuri  diferite imediat dupa o interventie stomatologica.

Fiecare loc a fost inspectat inainte (5 prelevari) si dupa (alte 5 prelevari) un tratament de sanificare.

Fiecare dintre cele trei locuri diferite a fost supus unor tratamente de decontaminare diferite:

-        doar aburi

-        amestec de clorhexidina  si clorura benzalcoolica

-        HPMED (Metasilicat si carbonat de Sodiu cu o parte de tensioactiv neionic).

Ambele substante utilizate sunt clasificate ca si “dezinfectanti de nivel inalt” a caror actiune duce la dezactivarea virusilor, a bacteriilor, a ciupercilor si sporelor bacteriene in cazul in care acestea nu sunt intr-un numar prea mare. Actiunea HPMED este mai ales aceea de a dezagrega moleculele lanturilor de hidrocarburi.

Esantioanele au fost primit fiecare un numar progresiv, care a reprezentat locul de prelevare, o litera, care arata daca a fost inainte sau dupa tratamentul sanificant, si o litera care indica tipul de tratament.

Numar esantion

Locul esantionarii

1

Manerul

2

Manerul lampii

3

Scuipatoarea

4

Manerul aspiratorului

5

Pardoseala

A à Inainte de tratament

B à dupa tratament

N à doar aburi

C à clorura benzalcoolica si clorhexidina

M à HPMED

Exemplu: N1A = esantion maner, inainte de tratarea doar cu abur.

Pentru esantionare au fost utilizate tampoane sterile, imediat imbibate dupa prelevare in 2 ml de Mueller Hinton bulion.

Imediat dupa, 100µl a campului lichid inoculate, au fost insamantate in 3 campuri agarizate  diferite.

Universitatea de Studii din Pavia

DEPARTAMENTUL DE STIINTE MORFOLOGICE EIDOLOGICE SI CLINICE

Cercetarea bacteriologica:

Toate probele au fost insamantate pe 3 campuri de cultura:

-        Agar sange, camp bogat pentru cultivarea bacteriilor chiar si exigente din punct de vedere nutritional;

-        McConkey agar, camp bogat pentru cultivarea Enterobacteriilor (Gram negative);

-        Mannitol salt agar, camp selective si diferential pentru cultivarea stafilococilor, a bacteriilor Gram positive halofile, frecventi colonizatori ai cutanatului uman.

Identificarea bacterica a fost condusa cu API 20E si API Staph. Independent de rezultatele de crestere obtinute pe lamele, toate campurile lichide in eprubeta, completate apoi cu tamponul prelevat, au fost puse la incubatie la 37°C pentru o perioada de 18-20 de ore, cu scopul de a scoate in evidenta cresterea speciilor bacterniene eventual prezente, dar cu o prezenta scazuta in momentul preluarii.

Rezultatele pozitive obtinute in acest al doilea moment au fost evaluate vizual prin turbiditate, semanate pe aceleasi campuri de cultura; coloniile bacteriene au fost identificate pornind de la o subizolare in cultura pura.

Cercetarea micologica:

Toate probele au fost insamantate pe camp Sabouraud atat in faza solida cat si in faza lichida.

Metodologia de preluare a esantioanelor s-a deosebit de cea bacteriologica; tampoanele sterile utilizate pentru esantionare au fost, intr-o prima faza, lamellate pe Sabouraud agar si, ulterior, s-a adaugat la esantion 2 ml de camp Sabouraud bulion cu scopul de a evidentia ciuperci unicelulare prezente chiar si in numar foarte mic.

REZULTATELE CERCETARII MICROLOGICE

Testele de cultura si microscopic nu au aratat prezenta coloniilor de ciuperci unicelulare si / sau filamentoase.

REZULTATELE CERCETARII BACTERIOLOGICE

Avand in vedere incarcatura scazuta de microorganisme intalnite in prima proba de pe locul  N, tratata doar cu abur, a fost efectuat, pe aceeasi, o a doua preluare.

De asemeni, cu scopul de a arata ca zonele de preluare identificate au fost cele mai potrivite, au fost effectuate preluari in zone diferite.

Rezulatele se regasesc in tabeulul 1 si din analiza aceloarsi si observa ca zonele de preluare au fost correct identificate.

Rezultatele obtinute din prima preluare se gasesc in tabelele 2, 3 si 4.

Tabelul 1

A doua esantionare                                                  N = tratare doar cu abur

A

B

Manitol

Agar- sange

MConkey

Manitol

Agar- sange

MConkey

1(s)

-

-

-

-

-

-

1(2)

-

-

-



-

-

-

1(3)

2 UFC

S. hominis

20UFC/ml

40UFC/ml tot

6 UFC

60 UFC/ml

1.2x10²

UFC tot

-

-

-

2(s)

50 UFC

S. epidermidis

500 UFC/ml

1x10 ³ UFC tot

50 UFC

S. epidermidis

500 UFC/ml

1x10 ³ UFC tot

2 UFC

S. hominis

20UFC/ml

40UFC/ml tot

2(2)

-

-

-

-

-

-

2(3)

-

-

-

-

-

-

3

-

8 UFC

Streptococcus spp.

(α-hemolitic)

80 UFC/ml

1.6x10²UFC tot

-

-

2 UFC

Streptococcus

Spp.

(α-hemolitic)

20UFC/ml

40UFC/ml tot

-

4(s)

-

-

-

-

-

-

4(2)

-

-

-

-

-

-

5

-

-

-

-

-

-

UFC = Unitate Formare Colonie

Placa bacteriana: UFC / ml si UFC/totale prezente in prelevari

S: standard = tampon efectuat in aceeasi pozitie a primei esantionari (partea interna a manerului lampii / faretra /aspirator)

2: tampon efectuat in partea externa a manerului lampa / faretra / aspirator

1(3): tampon efectuat pe suprafata inclinata adiacenta manerului faretra

2(3): tampon efectuat pe suprafata lampii intre cot si sticla

Tabelul 2

Prima esantionare                                                                                     N = tratare doar cu abur

A

B

Manitol

Agar-sange

MConkey

MH bulion

Manitol

Agar-sange

MConkey

MH bulion ON

1

1 UFC

10 UFC/ml

20 UFC tot

S hominis

-

-

-

-

-

-

-

2

-

-

-

S.aureus+

Staphylococcus

epidermidis

-

-

-

-

3

-

-

-

-

-

-

-

4

-

-

-

-

-

-

-

5

-

-

-

S.aureus+

Acinetobacter

Spp.

-

1UFC

10UFC/ml

20UFC tot

Bacillus

Spp.

-

-



UFC = Unitate Formare Colonie

Placa bacteriana: UFC/ml si UFC/totale prezente in prelevare

ON: Over Night



Tabelul 3

Prima esantionare                        N = tratare cu clorura benzalcoolica si clorhexidina

A

B

Manitol

Agar-sange

MConkey

MH bullion ON

Manitol

Agar-sange

MConkey

MH bulion ON

1

-

-

-

-

-

-

-

-

2

-

1UFC

10UFC/ml

20UFC tot

Nocardia

Spp.

-

-

1UFC

10UFC/ml

20UFC tot

Nocardia

Spp.

-

-

3

20UFC

S.aureus

2x10²UFC/ml

40UFC

4x10²UFC/ml

8x10²tot

20UFC

S.aureus

15UFC

Streptococcus

Ssp.

(α-hemolitic)

5UFC

Nocardia ssp.

-

S.aureus

-

1UFC

10UFC/ml

20UFC tot

Nocardia

Spp

-

-

4

-

-

-

-

-

-

-

-

5

-

-

-

-

-

-

-

-

UFC = Unitate Formare Colonie

Placa bacteriana: UFC/ml si UFC/totale prezente in prelevare

ON: Over Night

Tabelul 4

Prima esantionare                                                  N = tratare cu HPMED

A

B

Manitol

Agar-sange

MConkey

MH bullion

Manitol

Agar-sange

MConkey

MH bulion ON

1

-

-

-

-

-

-

-

-

2

-

-

-

-

-

-

-

-

3

25UFC

2,3x10²UFC/ml

11UFC

S.aureus

10UFC

Streptococcus

Ssp.

(α-hemolitic)

4UFC

Chryseomonas

luteola

4UFC

Chryseomonas

luteola

40UFC/ml

80UFCtot

Chryseomonas

luteola

1UFC

Chryseomonas

luteola

10UFC/ml

20UFC tot

4

-

-

-

-

-

-

-

-

5

-

-

-

-

-

-

-

-



UFC = Unitate Formare Colonie

Placa bacteriana: UFC/ml si UFC/totale prezente in prelevare

ON: Over Night

CONCLUZII

De Prof. Collesano, Presedintele cursului de nivel licenta in igienta dentara a Universitatii de Studii din Pavia

Pe baza rezultatelor obtinute, in urma esantionarilor realizate in cadrul Departamentului de Boli Ortodontostomatologice ale IRCCS Sfantul Matteo din Pavia, e posibil sa se observe cum atat tratamentul cu amestecul de clorura benzalcoolica si clorhexidina  (tabelul 3) cat si tratamentul pe baza de HPMED (tabelul 4) rezulta mult mai eficienta fata de tratamentul doar cu aburi (tabelul 1).

Din analiza tabelului 1 intelegem ca aburul nu reduce complet placa bacteriana atunci cand aceasta este foarte puternica si alcatuita din Stafilococi si Streptococi.

In prezenta clorurii benzalcoolice si a clorexidinei si a HPMED, placa este eliminate in continutul de Stafilococi si Streptococi, in timp ce se pare ca placa de germeni ambientali, precum Chryseomonas luteola si Nocardia spp., chiar daca sunt redusi, nu sunt eliminati complet.

Sanificantul de mediu “Sani System Polti” este rezultatul, unor date obtinute prin cercetare, o metoda optima pentru a reduce riscul de Airborne Infection si de Cross-Infection in cadrul cabinetului stomatologic.

Aparatul actioneaza foarte rapid si are urmatoarele avantaje:

  1. Aburul uscat se usca aproximativ pana la 60 de secunde.
  2. Are o folosire foarte practica intrucat e suficient sa fie incarcate cele doua rezervoare separate cu apa si cu un dezinfectant.
  3. Ofera o sanificare aproape totala avand in vedere ca aburul:
    1. Poate patrunde chiar pe suprafetele zimtate sau zgrunjoase ale instrmentarului stomatologic
    2. Poate fi folosit si pentru zona care inconjoara scaunul, mobilierul, pardoseala si pereti, chiar zonele pe care se depoziteaza cea mai mare parte a microorganismelor
    3. Este usor de folosit pentru sanificarea tutoror zonelor limitrofe precum sala de asteptare, receptia etc, care prin invecinarea cu sala de interventii, sunt cu siguranta contaminate.

Din ceea ce am expus deja, SSP – Sani System Polti – este in mod cert o metoda revolutionara pentru viitorul sanificarii ambientale a Cabinetelor Stomatologice si nu numai, din moment ce cu ajutorul unei singure metode e posibila sanificarea tuturor zonelor si a fiecarei suprafete.

CABINETELE STOMATOLOGICE NU SUNT SINGURELE MEDII CU RISC DE CONTAMINARE. ORIUNDE EXISTA UN FLUX MARE DE OAMENI, EXISTA RISC DE CONTAMINARE.

SA NE GANDIM DE EXEMPLU, LA TOATE ACELE MEDII IN CARE ESTE POSIBILA PREZENTA SI DEZVOLTAREA ORGANISMELOR PATOGENE:

HOTELURI: sunt recente cazurile de “legioneloza” (boala legionarului) confirmate in camerele de hotel si comentate in presa. Insa prezenta agentilor patogeni in mediul hotelier se poate referi si la alte tipuri de infectii de tip cutanat sau respirator.

COMUNITATI: scoli, gradinite, birouri.

SANATATE: spitale, clinici, case pentru varstnici, centre de ingrijire si ambulatorii.

TRANSPORT: trenuri, autobuse, metrouri, imbarcatiuni.

PATOLOGII ASOCIATE POLUARII BIOLOGICE INDOOR

Bolile infectioase se transmit mai usor si ca epidemii in spatiile inchise, mai ales acolo unde convietuiesc mai multe persoane care au contacte stranse, mai mult decat in spatiile deschise unde agentii patogeni au posibilitatea de a se imprastia si de a suferi actiunea agentilor atmosferici si a razelor UV.

Diferitii contaminanti indoor de tip biologic care cauzeaza boli contagioase sunt:

Bacteriile

Reprezinta aproape o treime din toate organismele vii prezente in aer. Bacteriile pot fi transmise de persoane infectate, de animale sau prin aerul mediilor indoor / outdoor.

Bacteriile se impart in doua categorii: gram-negative si gram-pozitive. Primele produc endotoxine si pot determina in principal boli gastroenterice si pulmonare (Legionella, Enterobacterii, Coliformi fecali). Bacteriile gram-pozitive cuprind insa diferite specii precum cele ale Stafilococilor si a Micrococilor, ale caror purtator principal este omul, dar le putem gasi si in locuri cu umiditate crescuta precum in sistemele de aer conditionat si de deumidificare, in apa, in animale si constructiile dezafectate.

Virusi

Sunt organisme foarte mici fata de bacterii si au nevoie de cellule gazda pentru a se reproduce. Pot fi transmise de persoanele infectate, de animale sau prin aerul mediilor indoor /outdoor. Virusii determina in om patologii gastroenterice (Norovirus, Echovirus) si cutanate (Molluschipoxvirus, Human Papilloma virus, Adenovirus).

Ciuperci si mucegaiuri

Sunt microorganisme care nu apartin nici regnului vegetal nici celui animal ci celui al ciupercilor.

Exista in aproximativ 100.000 de specii diferite de ciuperci (inclusive mucegaiuri si fermenti). Desfasoara un rol important in ecosistem, si anume acela de decompunere si reciclare a materiilor organice.

Mucegaiurile nu sunt de obicei o problema in interiorul cladirilor, cu conditia ca spora acestora (produsa in timpul perioadei reproductive) sa nu se dezvolte pe o zona uda sau umeda, gasaind astfel in zonele invecinate conditii ideale de crestere.

In general mucegaiurile provin din exterior, drept pentru care se observa o dependenta substantiala fata de anotimpuri, mai ales de anotimpul de vara si toamna.

Acarienii

Sunt printre fiintele vii cele mai antice de pe suprafata pamantului; acestia pot trai si creste in medii diferite (plante, flori, animale, apa dulce si sarata, pamant, resturi organice, saltele, carti etc). Substantele (alergenii) produse de acarieni, in stare sa provoace alergii, sunt mai ales fecalele acestora care, imprastiindu-se in aer, pot fi usor inhalate si sa intre in contact cu organe sau aparate sensibile provocand tipica simptomatologie alergica.

Principalele mijloace prin care poluantii biologici pot fi raspanditi in aerul indoor, sunt reprezentate de insisi indivizi (care pot incuba agentul infectios si sa il raspandeasca in aer ca si bioaerosol tusind sau stranutand), de sistemele de aer conditionat si hidraulice (in care datorita conditiilor de habitat ideale si a unei proaste administrari a curateniei a filtrelor sau a diferitelor parti componente ale conductelor, patogenii pot creste si se pot imprastia in mediu).

Poluarea microbiologica in interiorul spatiilor inchise pot fi considerate o sursa de transmitere a multor boli infectioase cu caracter epidemiologic.

In cele ce urmeaza sunt descries unele boli provocate de agentii patogeni responsabili de infectii (cutanate si respiratorii) de origine tipica indoor.

BOLI DE CONTACT

Conjunctivitele

Agent patogen: Staphilococcus, Pseudomonas, Adenovirus, Herpes virus.

Simptomatologie: inflamarea membranelor transparente care acopera partea interna a pleoapelor si o mica parte a globului ocular.

Conjunctivitele determina inrosirea ochiului, arsuri, sensibilitate la lumina, lacrimare, secretii purulente, umflarea pleoapelor.

Transmitere: infectii virale sau bacterice cauzate de contactul direct cu lenjeria infectata.

Poza: Aspect tipic de conjunctivita

Negii

Agent patogen: Papilloma virus.

Simptomatologie: neoformatiuni superficiale care apar pe epiderma. Negii sunt de origine benigna dar sunt contagiosi.

Transmitere: contact direct al epidermei cu virusul, datorat prezentei in mediu a produselor de descuamare cutanata infectate.

Poza: Aspect tipic de negi pe mana

Molusca contagioasa

Agent patogen: Molluscipoxvirus

Simptomatologie: apare sub forma unor mici papule epidermice, unice sau multiple, care pot aparea pe toate zonele corpului, cu exceptia palmei si a talpii piciorului.

Transmitere: modalitatile de transmitere nu sunt cunoscute insa e probabil ca infectia sa fie receptionata prin leziuni mici ale epidermei, prin contact interuman sau prin obiecte contaminate.

Poza: Aspect tipic de papule de Molusca contagioasa

Micoze superficiale sau chelbe

Agent patogen: Trycophyton, Microsporum, Epidermophyton, Malassezia, Candida albicans.

Simptomatologie: in toate formele de chelbe, da si in alte micoze cutanate, simptomul principal este pruritul, de asemeni se observa modificari ale pielii si inrosiri, umflaturi si mici ulceratii. Pe zonele mai mari de piele fara par, leziunile tind sa dobandeasca un aspect ce cerc, in centrul ramanad zona neatinsa.  In unele cazuri, chelbele poate provoca abcese subcutanate.

Tinea pedis (denumita in mod comun micoza piciorului) prezinta alterarea interdigitala a pielii care tinde sa se fisureze (figura 1). Tinea capitis (localizata la nivelul capului) determina descuamari asemanatoare cu matreata sau creste nivelul de producere a sebuumului (figura 2).

Tinea unguium (localizata la nivelul unghiilor mainilor si picioarelor) poate afecta atat tesutul inconjurator de la baza unghiei cat si tesutul care se afla dedesubtul unghiei, precum si toata unghia, cea din urma fiind cazul cel mai grav (figura 3). Pityriasis versicolor este o infectie superficiala care afecteaza partea superioara a trunchiului, a bratelor, gatul si uneori si fata. Colniile de ciuperci pot avea culori diferite, de la roz pana la maro inchis (figura 4)

Transmitere:

Chelbele datorate speciilor antropomorfice sunt contractate de catre om prin contact cu subiectii infectati sau cu pielea, parul sau derivate epidermice infectate precum in cazul chelbelor de piele a capului.

In cazul chelbei piciorului raspandirea infectiei are loc prin folosirea comuna a dusurilor si a camerelor annexe unde produsele de descuamare cutanata infectate au functia de sursa de infectie.

Urciorul

Agent patogen: Staphilococcus

Simptomatologie: abces mic pe baza unei glande, aflata la extremitatea pleoapei, cu ocluzie a celuilalt capat la suprafata.

In general se dezvolta in exterior, dar cateodata se poate forma in interiorul pleoapei. Procesul patologic acut da nastere urciorului (figura 5), in timp ce daca este cronic este denumit chist de pleoapa (figura 6).

Urciorul extern se manifesta cu dureri si inrosire a marginii ciliare, arsuri, sensibilitate foarte mare la lumina si cateodata lacrimare.

Transmitere: contact direct sau indirect cu materiale contaminate.

Alergii

Agent patogen: Acarienii (Dermatophagoides pteronyssinus e Dermatophagoides farinae).

Simptomatologie: rinita, conjunctivita, egzeme, tuse si astm.

Transmitere: contact direct cu obiecte contaminate, aer contaminat.

Poza: Aspect tipic de egzema.

Scabia

Agent patogen: Scarcoptesc scabini var. hominis.

Stimptomatologie: Simptomul principal este pruritul intens care se accentueaza in timpul noptii. Galeriile sapate de acarian se afla sub piele, au aspectul unor mici ridicaturi de culoare gri, lungi de 3 pana la 15 milimetrii, localizate mai ales intre degetele mainii, la incheietura mainilor, in jurul coatelor, in pliurile axilelor. Pot fi greu de vazut aceste galerii atunci cand pielea este iritata datorita scarpinarii intense provocata de prurit.

Transmitere: Contaminarea are loc prin contact direct si strans cu persoane afectate de scabie.

BOLI ALE CAILOR RESPIRATORII

Legioneloza:

Agent patogen: legionella pneumophila

Stimptomatologie: se poate prezenta in doua forme diferite:

-        Boala Legionarilor, care este forma cea mai severa a infectiei, se prezinta sub forma unei pneumonii acute greu de diferentiat de alte forme de infectii respiratorii acute a cailor aeriene joase.

Boala se manifesta dupa o incubatie de 2-10 zile cu aspecte asemanatoare gripei ca si stare de rau, mialgie si cefalee dupa care urmeaza febra mare, tusa neproductiva, respiratie grea si simptome commune altor forme de pneumonie. Cateodata pot aparea complicatii precum infectia pulmonara sau insuficienta respiratorie.

De altfel pot aparea simptome extrapulmonare utile in directionarea diagnozei, precum manifestarile neurologice, renale si gastrointestinale.

-        Febra Pontiac este o forma de semigripa. Se prezinta sub forma unei boli acute autolimitante care nu afecteaza plamanii: dupa o perioada de incubatie de 24-48 de ore apare febra, starea de rau generala, mialgia, cefalea si uneori tuse si rosu in gat.

Transmitere: riscul de a primi boala depinde de caracteristicile bacteriei (concentratie a patogenului), de susceptibilitatea individului gazda (subiectii slabiti prezinta risc de infectie) si de conditiile de mediu.

Printre factorii de risc care provin din mediu, sunt foarte importante modalitatea, intensitatea si timpul de expunere.

De asemeni, de o importanta deosebita sunt anumite caracteristici ale apei (prezenta algelor sau a amibelor care ofera hrana si protectie patogenului, preznta substantelor organice care favorizeaza formarea filmelor biologice, prezenta anumitor microelemente), si anumite caracteristici ale sistemului hydraulic (fenomenele de baltire favorizeaza formarea filmelor biologice, incrustarile si depozitarile calcaroase oferind adapost in fata dezinfectantelor, prezenta crengilor moarte, fenomene de uzura si coroziune).

Aspergiloza Bronhopulmonara

Agent pathogen: Aspergillus

Simptomatologie: forma acuta se manifesta cu un tablou asemanator bronhopneumoniei, cu tendinte de formare a abceselor.

Nu sunt rare insa tablourile de aseprgiloza bronhopulmonara alergica, ce se manifesta sub forma unor crize astmatice si sinuzite de aspergiloza.

Forma cronica de aspergiloza se instaureaza mai frecvent in subiectii care au suferit deja afectiuni ale complexului bronhic. Cateodata se poate forma o masa de hife de ciuperci in forma de minge, numita aspergilom, care se manifesta prin tuse cronica productiva.

Transmitere: aer contaminat, de fapt aceasta ciuperca se gaseste in filtrele sistemelor de aer conditionat unde resturi de vegetale, insecte si produsi ale metabolismului pot constitui un substrat potrivit pentru dezoltarea lor.

CONCLUZII

Patologiile mai sus descries sunt tratate mai ales cu ajutorul medicamentelor.

Cu scopul de a evita aparitia acestor boli si in cazuri mai rare dezvoltarea unor focare de infectie, este extreme de importanta dezvoltarea sistemelor de control care sa permita o diminuare a riscului de contaminare.

Utilizarea Sani System Polti este o strategie de preventie de tip ecologic.

Eficienta bactericida si acaricida a aburului este cunoscuta si demonstrate de multe lucrari din partea diferitelor grupuri de ceecetare internationale printre care:

-        SECTIA DE CERCETARE A CENTRULUI GENERAL DE STUDII CLINICE DIN TOKYO

-        CENTRUL DE COORDONARE A LUPTEI IMPOTRIVA INFECTIILOR NOZOCOMIALE DE LA BORDEAUX

-        RTM BREDA S.R.L.

-        SERVICE DE HEMATOLOGIE, HOPITAL DE L’ANTIQUAILLE DE LA LYON

-        CENTRUL MEDICAL ENTOMOLOGIC DIN CAMBRIDGE

Tratarea tuturor suprafetelor cu Sani System Polti asociat cu HPMED previne multe din patologiile associate poluarii biologice indoor asigurand un nivel crescut de sanificare.

SANI SYSTEM POLTI

Prin simple operatiuni de vaporizare a suprafetelor, SANI SYSTEM Polti si HPMED garanteaza o sanificare de eficienta ridicata.

Actiunea combinata a aburului – a carui temperature ramane cuprinsa intre 180°C la iesire si 90°C la 100 mm de distanta (distanta verosimila de impact cu suprafetele ce trebuie sanfificate) – si a sanificantului specific HPMED determina un grad foarte ridicat de eliminare a placii bacteriene; de altfel, vaporizarea aburului sec se usca in scurt tipmp, fara sa fie necesara stergerea si deci contactul cu alte suprafete.

Prin utilizarea SANI SYSTEM Polti se garanteaza:

-        eliminarea placii microbiene

-        o viteza mai mare a operatiunilor de sanificare: dupa vaporizarea aburului si a sanificantului HPMED, nu este necesara nicio alta operatiunilor, intrucat este vorba de abur saturat care are nevoie de putine minute pentru o uscare completa;

-        niciun contact direct a operatorului cu suprafata care trebuie sanificata, evitand riscuri de ulterioare contaminari;

-        eficienta superioara intrucat aburul si sanificantul HPMED ajung la toate suprafetele, chiar si unghiurile cele mai putin accesibile;

-        dincolo de o sanificare de inalt nivel, vaporizarea aburului si a sanificantului HPMED elimina in cateva clipe chiar si mirosurile.

Descrierea aparatului:

Manerul pentru transport

Butonul de iesire a aburului

Bec de semnalizare a distribuitorului

Intrerupator al bazinului

Bec de semnalizare lipsa apa

Bec de semnalizare abur pregatit

Intrerupator general

Indicator de presiune

Buton de reglare a aburului

Adaptor

Distantiator

FUNCTIONARE

SANI SYSTEM Polti este dotat cu un sistem automat de incarcare a apei rezervorului (1) in bazinul aflat sub presiune (2) care atinge o presiune de pana la 5 bari usor de vizualizat prin indicatorul foarte comod si precis al presiunii.

In interiorul bazinului apa este adusa la o temperatura incat se transforma in abur. Apoi, la solicitarea operatorului fluxul de vapori, reglabil printr-un buton, trece printr-un singur tub (3) pana ajunge la distribuitor.

Acesta e dotat cu un sistem brevetat constituit de un dispozitiv cu schimb termic si expansiune controlata (4) care reincalzeste ulterior aburul la iesire pana la o temperatura de 180°C.

Rezervorul (5) adaptabil la partea inferioara a distribuitorului, permite amestecul sanificantului HPMED la fluxul de vapori completand procesul de sanificare care astfel este foarte eficient.

Pentru a obtine maximum de eficienta a procesului de sanificare este necesar ca distribuitorul SANI SYSTEM Polti sa fie tinut in pozitie aproape perpendiculara fata de suprafata care trebuie tratata si la o distanta impusa de lungimea distantiatorului.

Sanificatorul SANI SYSTEM Polti poate fi foarte usor mutat utilizand: manerul atasat in spatele aparatului, cele doua manere laterale si datorita celor 4 roti pluridirectionale.

E posibil de asemeni sa fie conectat la distribuitor un adaptator care permite ca la iesire jetul de aburi sa fie concentrat, fiind util pentru sanificarea tuburilor, a scurgerilor etc.

CARACTERISTICI TEHNICE

-        bazin de otel inox intarit  (AISI 316)

-        autoincarcare a bazinului penteu o autonomie nelimitata de aburi

-        distribuitor cu camera de expansiune brevetata care permite obtinerea unei temperaturi intalte la iesirea aburului (max 180°C)

-        buton de distribuire a aburului in “pozitie de siguranta” care evita activarea accidentala

-        sistemul Super Power

-        Presostat 5 bari

-        Manometru numerotat

-        Intrerupator on / off

-        Roti pluridirectionale pentru o transportare mai usoara

-        Maner posterior din otel inox demontabil

-        Manere laterale usor de manuit

-        Brat de intindere a tubului

-        Tub de conectare intre sanificator si distribuitor (2.5 m)

-        Infasurator posterior pentru cablul electric

DATE TEHNICE

-        putere bazin: 1500 W

-        putere distribuitor aburi: 1500 W

-        putere totala: 3000 W

-        presiune maxima: 5 bari

-        temperatura abur maxima: 180°C la iesirea din ditribuitor

-        greutate: 20 kg

-        dimensiune (LxPxA): 470x470x900mm

HPMED

Formula Sani System

HPMED este sanificatorul ecologic de folosit in combinatie cu “Sani System Polti”, pentru a sanifica toate suprafetele care pot prezenta riscul de contaminare bacterica.

Actiunea HPMED este intarita in combinatia cu temperaturile mari. De fapt, doar aburul uscat al Sani System Polti este mijlocul ideal pentru folosirea temperaturii si a sanificantului HPMED: o vaporizare de aburi uscati la care se adauga sanificant HPMED este capabil sa ajunga la toate suprafetele, chiar si in unghiurile si colturile mai putin accesibile.

HPMED nu este toxic si nu irita

Testele facute de “Chelab”, laborator acreditat Sinal nr. 0051, au clasificat HPMED ca un “non iritant”.

Datorita componentilor, HPMED actioneaza, printre altele, asupra moleculelor odorigene, neutralizand astfel efectele. Din acest motiv, pe langa garantarea unei actiuni sanificante, HPMED este in stare sa elimine si mirosurile.

Biodegrabilitate > 90% (REC. CEE 648/2004).

Cotine <5% tensioactivi ne-ionici.

Nu contine fosfor si compusi ai sai.

Nu e toxic

Nu irita

Neutralizeaza mirosurile

Este un produs ecologic









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu