Starea padurilor

Starea padurilor

Silvicultura este definita ca stiinta care studiaza legile si procesele de viata ale padurii si stabileste masurile capabile sa-i sporeasca productivitatea si sa-i intensifice functiile protectoare; cu alte cuvinte, silvicultura are ca obiect de studiu cunoastera padurii precum si precizarea si fundamentarea masurilor tehnice specifice de dirijare a dezvoltarii sale in spatiu si timp, in conformitate cu scopurile gospodaririi silvice momentane, dar si de lunga perspectiva.

In sens larg, silvicultura, ca ramura de productie,integreaza intreg sistemul de cunostinte si technici privind cunoasterea padurii,amenajarea si gospodarirea durabila si eficienta a resurselor forestiere, protectia si conservarea acestora si conducerea judicioasa a intregului proces de gospodarire forestiera.

Scopul silviculturii este de a pune la indemana proprietarilor si a celor care activeaza sau coopereaza in gestionarea durabila a resurselor forestiere, a cunostintelor, a tehnicilor si tehnologiilor necesare in vederea apararii, optimizarii si valorificarii in grad superior a produselor si influentelor binefacatoare oferite de padure, fara a-i periclita existenta si stabilitatea ecosistemica in spatiu si timp.

1. Fondul forestier

Fondul forestier cuprinde padurile, terenurile afectate impaduririi si cele care servesc nevoilor gospodaririi silvice-terenurile pentru administrare silvica,drumurile si alte cai de acces in padure, apele si talvegurile acestora din interiorul padurilor, terenurile pentru culturi cinegetice si piscicole, pepinierele silvice, rachitariile, terenurile neproductive trecute in fondul forestier.

Intre oferta ecosistemelor forestiere si cerintele de produse si servicii reclamate de societate este obligatorie mentinerea unui echilibru durabil, ca o conditie decisiva pentru pastrarea stabilitatii si perenitatii fondului forestier, ca si a eficacitatii sale polifunctionale.  In concordanta cu dezvoltarea socio-economica de ansamblu se urmareste cresterea ponderii fondului nostru forestier si a vegetatiei forestiere, concomitent cu o mai buna repartizare a vegetatiei forestiere pe mari zone fizico - geografice; pentru acesta fiind necesar ca cea mai mare parte din terenurile degradate si slab productive pentru agricultura sa fie reampadurite, iar ponderea spatiilor verzi intravilane si a altor asociatii forestiere din afara fondului forestier sa sporeasca intr-un viitor apropiat.

Se impune tot mai mult diferentierea rationala si eficienta a organizarii si gospodaririi eficiente a padurilor cu rol principal de productie, dar si a celor cu functii prioritare de protectie a localitatilor, a solurilor, a lacurilor de acumulare, a celor de interes cinegetic, stiintific, peisagistic, a celor din bazinele hidrografice torentiale, a rezervatiilor naturale. Silvicultura este chemata sa-si adapteze si perfectioneze continuu tehnicile si tehnologiile de intemeiere si ingrijire a padurii, de alegere si aplicare a regimurilor si tratamentelor, de reconstructie a ecosistemelor necorespunzatoare structural si functional, de conservare eficienta a padurilor supuse regimului special de conservare sau de ocrotire integrala.

Din statisticile elaborate sub egida FAO rezulta ca suprafata actuala a fondului forestier planetar este de circa 3,9 milioane hectare, reprezentand aproximativ 30% din suprafata uscatului. Raportata la populatia globului rezulta in medie 0,6 ha/locuitor. Se estimeaza ca 47% din resursele forestiere se gasesc in zonele tropicale, 33% in cele boreale, 11% in cele temperate si 9% in cele subtropicale.

Pe teritoriul tarii noastre, padurile au ocupat cea mai mare intindere in trecut. Se estimeaza ca acestea au ocupat cca. 80% din suprafata uscatului, restul fiind ocupat de vegetatie stepica 15% si vegetatie alpina, subalpina, acvatica si palustra 5%. Se apreciaza, ca padurile de stejari pure si cele in amestec, care se gaseau in silvostepa pana in regiunile deluroase aveau cea mai mare intindere 56% si lor le urmau fagetele 18%, amestecurile de fag si rasinoase 8%, molidisurile 8% si padurile din campia inundabila 10%.

Sub influentele antropice, care s-au manifestat inca din epoca fierului in Romania, padurile au pierdut continuu din intindere; astfel, la finele secolului al XIX-lea, padurile mai ocupau doar 40%, iar dupa cel de- al doilea razboi mondial au scazut la 28%.

Actualmente, suprafata fondului nostru forestier este de 6,35 milioane ha, adica 26,3%. Pe mari regiuni geografice, se estimeaza ca in regiunea montana se gaseste 58,5% din suprafata paduroasa, in regiunea deluroasa si colinara 32,7%, in timp ce la campie si in lunci doar 8,8%, iar daca raportam suprafata fondului forestier la populatia Romaniei rezulta ca avem in medie 0,27 ha pe cap de locuitor, ceea ce confera o pozitie slaba in Europa si pe plan mondial.

In judetul Arad, suprafata totala de fond forestier este administrata de catre:

- Directia Silvica Arad - 124.112 ha,

- Ocoalele Silvice Private din judetul Arad - 52.631,7 ha.

Cunoscand datele mai sus mentionate, putem afirma ca judetul Arad detine o suprafata totala de fond forestier de 176.743,7 ha (tabel 1 si figura 1.).

Tabelul 1.

Repartitia fondului forestier la nivelul judetului Arad

Fig. 1.

2. Functia economica a padurilor

Tabelul 2.1.

Produse valorificate la nivelul judetului Arad

3. Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

Tabelul 3.1

Repartizarea masei lemnoase la nivelul judetului Arad

4. Distributia padurilor dupa principalele forme de relief

Din suprafata totala a judetului Arad, 7.654 km², un procent de 27% este ocupat de fondul forestier, cu o repartizare preponderenta in zonele de deal si de munte, la campie suprafata impadurita fiind doar de 4,2% din total (tabel 4.1si figura 4.1).

Fig. 4.1.

Tabelul 4.1.

Distributia padurilor dupa principalele forme de relief

5. Starea de sanatate a padurilor

Starea de sanatate a padurilor este urmarita de catre Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice din cadrul Sistemului de Monitoring Forestier organizat in Romania in concordanta cu metodologia comuna adoptata de toate tarile europene.

Suprafata fondului forestier al Romaniei este de 6.350 mii ha paduri, la care se adauga circa 320.000 ha terenuri cu vegetatie lemnoasa (pasuni impadurite,   aliniamente etc.).

Datorita particularitatilor fizico-geografice ale cadrului natural (relief accidentat, pante accentuate, substrat litologic friabil, albii torentiale etc.) si cerintelor   social-economice, circa 52% din padurile Romaniei indeplinesc functii speciale de protectie, in special hidrologica, antierozionale si protectie climatica.

In cursul anului 2008, la nivelul judetului Arad s-au semnalat uscari dupa cum se prezinta in tabelul 5.1.

Tabelul 5.1

Repartitia suprafetelor uscate si afectate la nivelul judetului Arad

6. Suprafete din fondul forestier judetean parcurse cu taieri

Recoltarea de masa lemnoasa din fondul forestier al judetului Arad in anul 2008,  s-a realizat pe baza posibilitatii arboretelor parcurse cu taieri (tabel 6.1.), calculata pe fiecare unitate de productie (UP) si ocol silvic, in functie de cresterea medie indicatoare. Posibilitatea arboretelor este diminuata in functie de reteaua de drumuri forestiere existente; in judetul Arad accesibilitatea in fondul forestier este doar de 6 m/ha.

Tabelul 6.1.

Repartitia suprafetelor din fondul forestier parcurse cu taieri

7. Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire

Directia Silvica Arad, in cursul anului 2008, nu a inventariat zonele cu deficit de vegetatie forestiera.

Zonele cu deficit de vegetatie forestiera si cu disponibilitati de impadurire, la nivelul Ocoalelor Silvice Private din judetul Arad, pentru anul 2008, este urmatoarea:

- Ocolul Silvic Zarandul, loc Tarnova, nu a inventariat zonele cu deficit de vegetatie forestiera;

Ocolul Silvic Valea Muresului, loc. Barzava, nu a inventariat zonele cu deficit de vegetatie forestiera;

- Ocolul Silvic Dumbrava, loc. Beliu, nu a inventariat zonele cu deficit de vegetatie forestiera;

Ocolul Silvic Codrii Iancului, loc. Halmagiu, nu a inventariat zonele cu deficit de vegetatie forestiera;

Ocolul Silvic Codrii Zarandului, loc. Sebis, nu a inventariat zonele cu deficit de vegetatie forestiera;

Ocolul Silvic Lungu Balanescu, loc. Buteni, nu a inventariat zonele cu deficit de vegetatie forestiera;

- Ocolul Silvic Regal Savarsin, loc. Savarsin, nu a inventariat zonele cu deficit de vegetatie forestiera.

8. Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari

Din informatiile furnizate de catre Directia Silvica Arad, rezulta ca in anul 2008 s-au aprobat 7,3 ha de teren aflate sub administrarea lor pentru schimbarea categoriei de folosinta pentru alte utilizari.

In ceea ce priveste situatia suprafetelor de teren scoase din fondul forestier, la nivelul Ocoalelor Silvice Private, in anul 2008, mentionam urmatoarele:

- Ocolul Silvic Zarandul, loc Tarnova, nu a aprobat pentru nici o suprafata de teren aflata sub administrarea lor, schimbarea categoriei de folosinta pentru alte utilizari;

- Ocolul Silvic Valea Muresului, loc. Barzava, nu a aprobat pentru nici o suprafata de teren aflata sub administrarea lor, schimbarea categoriei de folosinta pentru alte utilizari;

- Ocolul Silvic Dumbrava, loc. Beliu, a aprobat 0,7 ha de teren aflate sub administrarea lor pentru schimbarea categoriei de folosinta pentru alte utilizari;

- Ocolul Silvic Codrii Iancului, loc. Halmagiu, nu a aprobat pentru nici o suprafata de teren aflata sub administrarea lor, schimbarea categoriei de folosinta pentru alte utilizari;

- Ocolul Silvic Lungu Balanescu, loc. Buteni nu a aprobat pentru nici o suprafata de teren aflata sub administrarea lor, schimbarea categoriei de folosinta pentru alte utilizari;

- Ocolul Silvic Regal Savarsin, loc. Savarsin, a aprobat 0,0215 ha de teren aflate sub administrarea lor, pentru schimbarea categoriei de folosinta pentru alte utilizari.

9. Suprafete de paduri regenerate in anul 2008

Suprafetele de paduri regenerate sunt redate in tabelul 9.1 si figura 9.1., unde se observa o variatie semnificativa atat la nivelul anilor, cat si la nivelul directiei si respectiv ocoalelor:

Tabelul 9.1.

Repartitia suprafetelor de paduri regenerate la nivelul judetului Arad

Fig. 9.1.

10. Presiuni antropice exercitate asupra padurilor.Sensibilizarea publicului

Este cunoscut faptul ca padurile au aparut cu mult inaintea aparitiei omului, dar rolul si importanta lor au fost percepute diferit atat in timp cat si in spatiu, in stansa dependenta cu dezvoltarea socio-economica si cu restrangerea continua a resurselor forestiere, provocata de influentele antropice directe sau indirecte. Se spune chiar si este adevarat ca daca padurile au aparut inaintea omului, acesta din urma nu va putea supravietui daca padurile vor disparea.

Pe parcursul dezvoltarii socio-umane, rolul si importanta resurselor forestiere au crescut, dar cu diferente foarte semnificative de la o epoca la alta sau de la o zona geografica la alta; de la inceputul dezvoltarii umane si pe tot parcursul istoriei societatii,, padurile, care au ocupat cea mai mare parte din suprafata uscatului, au pierdut mereu, dar in ritmuri diferite, din intindere si au jucat un rol din ce in ce mai important prin produsele si influentele lor binefacatoare, asupra mediului fizic, biologic si asupra existentei si securitatii socio-umane.

Rolul si importanta padurilor trebuie interpretate evolutiv, la scara geografica si istorica. Inegala dezvoltare demografica si economica a generat si va genera si in viitor ca perceperea rolului si a importantei padurilor sa fie diferita; de exemplu, la scara isrorica, se poate aprecia ca omul primitiv a gasit in paduri adapost si hrana din belsug. Chiar astazi mai sunt populatii in apropiera zonelor polare sau in unele paduri tropicale a caror principala ocupatie este inca vanatoarea sau prelucrarea artizanala a lemnului. In societatea feudala, mai evoluata, padurile au cedat mari suprafete, din cele mai fertile, pentru dezvoltarea agriculturii sau cresterea animalelor. In perioada dezvoltarii capitaliste, lemnul este utilizat nu doar pentru scopuri energetice si mestesugaresti, ci si pentru diferite ramuri ale industriei.

Cu toate ca resursele forestiere continua sa se diminueze, cerintele de lemn - mai ales lemn pentru utilizari industriale, au continuat sa creasca si se intrevede inca un ritm ascendent de utilizarea lemnului. Aceste nevoi au condus la constientizarea cat mai larga a rolului si importantei padurilor, la necesitatea dezvoltarii stiintelor silvice pentru a gasi solutii privind presiunile antropice si acoperirea nevoilor societatii, in continua crestere, cu produse si servicii, precum si la adoptarea unor legi si programe, la niveluri nationale sau internationale, de aparare si dezvoltare a fondului forestier.

Sensibilizarea publicului

Sensibilizarea publicului si ridicarea constiintei sociale se realizeaza prin intermediul presei si a televiziunii locale, cat si prin manifestarile prilejuite de "Luna padurii'' din 15 martie - 15 aprilie; "Ziua mondiala a mediului'' in data de 5 iunie; "Ziua internationala a parcurilor" in data de 21 mai; "Ziua internationala a pasarilor", etc.

In problema sensibilizarii publicului, un aspect important il reprezinta colaborarea cu ONG-urile, care au ca obiect de activitate ocrotirea naturii, monumentelor naturii sau florei si faunei salbatice. Pe linia ocrotirii padurilor, in cadrul actiunii "Luna padurii" se organizeaza conferinte, lucrari in teren - executarea de plantatii, concursuri intre scoli pe diferite teme legate de protejarea padurilor.

Impactul silviculturii asupra naturii si mediului

Padurile au exercitat si vor continua sa exercite un rol major de ordin fizico-geografic, biogeografic si antropo-geografic prin variatele lor produse, dar mai ales prin influentele binefacatoare pe care le exercita prin insasi prezenta lor pe mari intinderi terestre.

Inca de la aparitia si intinderea lor, pe cea mai mare parte a uscatului planetar, padurile au exercitat si vor continua sa exercite un rol important in formarea si conservarea scoartei terestre, in dinamica formarii solului si franarii proceselor erozionale, in modelarea topo si microclimatului din interiorul si din exteriorul padurii, in realizarea si mentinerea unei impresionante diversitati biogeografice si nu in ultimul rand in existenta, dezvoltarea si securitatea socio-umana.

Pe parcursul istoriei, incepand din paleozoic, ecosistemele forestiere au contribuit decisiv in formarea depozitelor de carbuni si a rezervelor petroliere, care constituie si in zilele noastre o importanta resursa energetica fosila. De-a lungul timpului, padurile au jucat un rol inestimabil in formarea solurilor forestiere, iar o parte din acestea, in urma despaduririlor, au devenit cele mai fertile soluri pentru agricultura sau alte activitati umane.

Rolul fizico-geografic al padurilor si impactul silviculturii asupra naturii si mediului, se manifesta in variate moduri, printre care amintim: conservarea formelor de relief si impiedicarea sau diminuarea proceselor erozionale, ameliorarea continua a fertilitatii solurilor forestiere si din apropierea padurilor, pastrarea resurselor de apa si echilibrul hidrologic, protectia apelor minerale, modelarea climatului intern si periferic al padurii, protejarea unor obiective economice amplasate pe versanti ori zone expuse actiunii unor factori perturbanti vatamatori (zone aride si stepice, alunecari, avalanse, protectia lacurilor hidroenergetice, acumularile de apa potabila etc.).

Sub raport biogeografic, padurile au exercitat si vor exercita un rol important atat prin capacitatea padurii de a gazdui o impresionanta diversitate biologica, cat si prin forta de a influenta benefic si biocenozele invecinate. In comunitatea de viata a padurii exista un numar mare de specii din flora si din fauna, precum si microorganisme; astfel, se estimeaza ca impresionanta diversitate biologica intalnita la nivelul unei paduri, care ii confera o mare diversitate structurala spatiala si trofica, contribuie la cresterea stabilitatii sale ecosistemice. De asemenea, actualmente se accepta fara rezerve ca padurile exercita un rol deosebit de important in securitatea culturilor agricole si a altor biocenoze din apropierea sa.

Padurea si vegetatia forestiera pot exercita o importanta functie urbanistica, antipoluanta, peisagistica si sanitara; de aceea, eforturile silviculturii trebuie indreptate in viitor spre prevenirea destramarii, degradarii sau disparitiei padurilor si a vegetatiei forestiere si in directia cresterii procentajului de impadurire in zonele cu deficit considerabil de paduri.

La scara planetara, dar si locala, putem afirma ca impactul silviculturii asupra mediului este doar una pozitiva, deoarece padurile reprezinta unica resursa de masa lemnoasa cu alese insusiri tehnologice, dar si mijlocul durabil si inegalabil de protectie si conservare a mediului fizic, biologic si socio-uman.