Glandele endocrine

GLANDELE ENDOCRINE

Sistemul endocrine reprezentat de:

hipofiza

epifiza

tiroida

paratiroide

glanda suprarenala: -cortico-

si -

- medulosuprarenala

pancreasul endocrin

o parte din gonade

anumite organe sau celule cu activitate hormonala(ex.: epiteliul digestiv)

Hormonii eliberati de glandele edocrine coordoneaza metabolismul celular si al organelor prin activare metabolica enzimatica.

Homeostazia hormonala este mentinuta printr-un mecanism complex, nivelul concentratiei sanguine hormonale fiind excitantul reglator, hormonii distribuindu-se in tot organismul, dar in conditiile in care exista celule cu afinitate particulara pentru un anumit hormone.Exista raporturi stranse intre sistemul nervos si endocrin constituindu-se centrii de coordonare care elibereaza substante active.

Secretia hormonala inseamna elaborarea si eliberarea de substante specifice in celulele glandulare, putand fi declansata de substante chimice "realeasing factori" (factori eliberatori) si cu participarea sistemului nervos vegetative.

Sinteza secretiilor polipeptidice (hormonii proteici) se face in cadrul mecanismului general al sintezei proteice cu interventia acizilor nucleici (DNA=ADN din constitutia genelor, RNA mesager, ribozomal si solubil).

Sistemul endocrine este controlat, in functionalitatea sa, de glanda hipofiza, care, la randul sau, se afla sub controlul hipotalamusului prin sistemul hipotalamoneurohipofizar (fac exceptie unele glande : epifiza, medulosuprarenala).

HIPOFIZA-glanda cu secretie interna, situata intracranian, in saua turceasca a osului sfenoid atarnata de tija pituitara( care o leaga de hipotalamus);

ovoida, greutate sub 1 g, mai mare la femeie( creste in sarcina), prezinta trei lobi:

-anterior- voluminous, semilunar, in a carei concavitate se afla ceilalti doi

-mijlociu- impreuna cu cel anterior formeaza adenohipofiza

-posterior, cerebral, rotunjit, legat prin tija pituitara de diencefal, formand neurohipofiza

Adenohipofiza - constituita din cordoane de celule cromofobe, acidofile, bazofile separate de sinusuri.

Neurohipofiza-formata din:

pituicite

nevroglii

celule bazofile migrate din adenohipofiza;

fibre hipotalamohopofizare.

Sistemul porthipofizar- circulatia sanguina dintre hipofiza si hipotalamus.

Hipotalamusul-partea inferioara a diencefalului, formatiunea nervoasa ce realizeaza controlul suprem al glandelor endocrine prin fibre nervoase vegetative si efecte hormonale (sistemul hipotalamohipofizar).

Sistemul hipotalamic neurohipofizar]

Reprezentat de nuclei supraoptic si paraventricular ce secreta urmatorii hormon:

vasopresina;

ocitocina;

neurofizine

Sistemul hipotalamic-adenohipofizar

Neurosecretia este influetata de hormonii hipofizari existand hormon stimulatori si inhibitori pentru fiecare hormon hipofizar.

Exista trei hormone reglatori:

TRH- eliberator de hormon tirotrop;

LH-RH- eliberator de hormon luteinizant;

somatostatina

Au fost identificati si alti factori care influenteaza hipofiza anterioara: substanta P, neurotensina, peptidele opioide, endorfinele, encefalinele.

o     EPIFIZA corpul sau glanda pineala- filogenetic este vestigiu al ochiului pineal al reptilelor, organ fotosensibil;

are forma conica, lungime de aproximativ 1 cm., situata la nivelul tavanului ventriculului III si ramane unita cu encefalul printr-o tija habenula.

Epifiza, habenula ( tija) si anexele sale formeaza epitalamusul.

Histologic este formata din : pinealocite(celule endocrine perivasculare), nevroglii, fibrocite, mastocite, plasmocite, limfocite, macrofage

Hormonii epifizari:

Principalul hormon; melatonina, circula in plasma legat de albumina si este captat de hipotalamus si gonade;

Mai contine si alti hormone; luteinizant, tireotirozina, hormonul antidiuretic, neurofizine, leucinencefalina, arginin-vasotocina si arginin-vasopresina.

Actiunile hormonilor epifizari:

actiune depresiva asupra tiroidei, adica melatonina diminua fixarea intratiroidiana a iodului si inhiba TSH

depresiva asupra corticosuprarenale, diminua secretia de aldosteron si corticosteron;

actiune asupra gonadelor:

-modulatoare fotoperiodical;

-depresiva, melatonina fiind antigonadotrofina ( intarzie pubertatea);

actiune modulatoare asupra sistemului monoaminergic, de veghe si somn

TIROIDA.-glanda formata din doi lobi ovali, dispusa de o parte si de alta a laringelui si traheei uniti printr-un istm,G cca. 18-30 g; prezinta posterior glandele paratiroide.

Produce: - doi hormoni principali:-tiroxina si tironina care stimuleaza metabolismul necesar cresterii normale, legati de o proteina (tirooglobulina), dar pentru eliberarea hormonilor este nevoie si de iod;

-calcitonina ( antagonist al hormonului paratiroidian ) care scade pragul calcemiei si stimuleaza osteogeneza.

Tiroida este influentata:

-stimulata de frig si intuneric;

-inhibata de caldura, lumina;

-modificari de volum:

-creste in volum la: -pubertate

-nastere;

-diminua cu varsta si malnutritia.

Actiunea hormonilor tiroidieni implica reglarea a doua tipuri de procese:

cresterea si diferentierea

metabolismul oxidative si energetic

PARATIROIDELE in numar de patru: - doua superioare si doua inferioare , situate pe partea posteriora a glandei tiroide.

Contin trei feluri de celule, dintre care doua categorii sunt importante: clare si intunecate.

Hormonul paratiroidian - parathormonul regleaza metabolismul calciului si fosforului: - stimuleaza osteoclastele;

- distructia tesutului osos

Anomalii ale functiei .

Hiperfunctia: -accelerarea catabolismului osos;

- scaderea calcemiei: depunerea de calculi in peretii vaselor, aparitia calculilor renali.

Hipofunctia: - hiperexcitabilitatea neuromusculara;

- scaderea calcemiei: crampe musculare, tetanie.

Actioneaza pe trei sedii: - os;

- rinichi;

- intestine.

GLANDELE SUPRARENALE - in numar de doua situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi, avand trei fete: -anterioara

-posterioara

-bazala, in contact cu rinichiul.

Alcatuita din doua parti :-medulosuprarenala

-corticosuprarenala.

CORTICOSUPRARENALA-formata din insule si cordoane de celule epiteliale intre care se gaseste tesut conjunctiv,vase,nervi,iar acest parenchim glandular e dispus in 3 straturi:glomerular,fascicular si reticular.Hormonii sunt produsi in toate zonele si sintetizati astfe:

-zona fasciculara-hormoni glucocorticoizi de tipul cortizolului

-zona glomerulara-hormoni mineralocorticoizi

-zona reticulara-hormoni androgeni

-hormoni estrogeni

Hormonii glucocorticoizi - Actiune:

-mobilizeaza aminoacizii din proteina musculara scheletica

-influenteaza profound metabolismul hepatic-incorporeaza aminoacizii in hidrati de carbon

-mentine o productie normala hepatica de glucoza-efectul general asupra metabolismului hidratilor de carbon consta in sinteza si acumulare crescuta si o utilizare diminuata,rezultand hiperglicemie

-cortizolul mobilizeaza acizii grasi din tesuturile adipoase periferice,dar inhiba sinteza de acizi grasi in ficat,avand rol facultative asupra actiunilor hipolitice ale unor hormone(tiroxina,catecolaminele),deci prin administrarea de glucocorticoizi creste grasimea totala din organism

-au efect catabolic,inhiband secretia de ARN si AND din tesuturile limfoid si conjunctiv,dar stimuleaza sinteza de RNA in ficat si in alte organe

-efect catabolic asupra musculaturii(atrofie,miastenie)

-rol facultative in eritropoieza

-pe rinichi-mareste fluxul plasmatic renal-diureza sodica

-efect stimulator asupra excitabilitatii cerebrale:insomnia,euphoria,depresiune psihica(schizofrenie),incapacitate de concentrare,oboseala psihica

-intervin in fazele raspunsului inflamator

Hormonii mineralocorticoizi reprezentati prin ALDOSTERON - actiunea biologica importanta este reglarea excretiei de K si Na prin rinichi cu urmatoarele efecte:

-efecte directe asupra rinichiului-creste resorbtia tubulara distala de Na

-creste excretia de K

-creste pierderea ionilor de H,Mg,NH4

-efecte indirecte asupra rinichiului:retinerea de Na creste fluxul plasmatic renal si filtrarea glomerulara datorita cresterii volumului plasmatic-scade productia de renina

-consecintele acestor efecte se observa si la nivel digestiv,glande salivare,sudoripare

Hormonii sexuali:

-androgeni-se formeaza in timpul sintezei si degradarii coricoizilor

-productia exagerata la femeie determina masculinizarea(sindrom androgenital)

-estrogeni-la fel se formeaza dar intr-o cantitate mai mica

MEDULOSUPRARENALA

-alcatuita din simpatoblaste

-paraganglion simpatic corespunzator celui de al doilea neuron simpatico

-inervata de fibre simpatice preganglionare

-celule cromafine(feocrome)

-produce doi hormoni:noradrenalina,si adrenalina,cre sunt produsi ca mediatori chimici si in nervii postganglionari simpatici

Actiunea lor:-creste presiunea arteriala si a volumului sistolic(noradrenalina-adrenalina)

-hiperglicemie-adrenalina(epinefrina)

-ambele-stimuleaza glicogenoliza(efect antiinsulinic)

-mobilizarea acizilor grasi liberi din tesutul adipos,muschi scheletici si miocard,mai accentuat in cazul epinefrinei

-importanta functionala datorita corelarii medulosuprarenalei cu ortosimpaticul

PARAGANGLIONII sunt mase de celule epiteliale dispuse in apropierea nervilor,deosebindu-se paraganglioni:

-simpatici-anexati fibrelor simpatico

-parasimpatici-anexati fibrelor parasimpatice

Paraganglionii simpatici sunt mici glande endocrine producatoare de adrenalina si noradrenalina,situati in :

-spatiul retroperitoneal

-in ganglionul paraaortic abdominal mai voluminos,in apropierea originii arterei mezenterice inferioare

Paraganglionii parasimpatici anexati nervilor IX glosofaringian(glomusul carotidian)si X vag(glomusul aortic)sunt chemoreceptori cu rol in reglarea respiratiei si circulatiei la nivelul lor eliberandu-se acetilcolina

PANCREASUL ENDOCRIN-glanda exo-endocrina ce contine 0 -1,5 milioane de insule pancreatice(Langerhans)repartizate in tot organul,constituind pancreasul endocrine

Exista 3 categorii de celule:

-celule A producatoare de glucagon-antreneaza glicogenoliza hepatica-cresterea glicemiei

-celule B producatoare de insulina-favorizeaza sinteza glicogenului in ficat -scaderea glicemiei.Diabetul zaharat este caracterizat prin tulburarea echilibrului dintre celulele A si B in favoarea A deci antagonismul glucagon-insulina se tulbura in favoarea glicogenolizei

-celule D produc somatostatina-factor inhibitor hipotalamic si local pancreatic

Tesuturile care raspund la insulina sunt:muschii(scheletici si miocardul)tesutul adipos,ficatul,leucocitele,glanda mamara,oasele,pielea,cristalinul,hipofiza,nervii periferici si aorta.

Rolul principal al insulinei in economia organismului este acela de reglare ,absorbtie,depozitare si eliberare a unor substante circulante importante:glucoza,aminoacizi si acizi grasi,tipul dominant de reglare fiind de feed-back.

Actiunea glucagonului-limitata la ficat

-stimularea glicogenolizei,gluconeogenezei,lipolizei

-efect de potentare a secretiei insulinice de catre celulele B

-nu are effect pe muschii scheletici

-poate stimula glicogenoliza in inima(efect inotrop puternic)

-actiune principala de stimulare a biosintezei de AMP ciclic.

Patologie:

-hiperfunctia celulelor B (adenom insular)-soc hipoglicemic si moarte

-hipofunctia-diabet zaharat caracterizat prin triada hipoglicemie,glicozurie poliurie.

GONADELE

OVARUL glanda sexuala feminine pereche, exo-endocrinal, care, din punct de vedere endocrine, se implica in ciclul sexual al femeii alaturi de hipofiza si hipotalamus.

Fazele ciclului:

-faza de descuamare si regenerare- zilele 1-4:

-hipofiza creste productia de LH si FSH

I

-influenteaza ovarul

I

-scade secretia de progesteron

I

-incepe productia de estrogen de catre celulele tecii interne a foliculului in crestere

I

-influenteaza mucoasa uterina

-faza de proliferare(estrogenica) - zilele 5-15:

-hipofiza:- nivel constant de LH

- diminua FSH

( in ziua 15 ambele )

FSH stimuleaza maturizarea foliculului;

LH stimuleaza producerea de estrogeni( varful LH important: in jurul zilei a 15-a, urmatoarea imediat dupa ovulatie)cresterea estrogenilor, prin retroactiune, scade productia de hormoni hipofizari si influenteaza mucoasa uterine

-faza de secretie luteinica- zilele 15-28

- in hipofiza- diminua varful de productie LH si FSH, pentru a creste in jurul zilei a 28-a;

- LH determina transformarea (in ovar) a foliculului gol in corp galben in timp ce secretia de estrogen ramane constanta declansarea secretiei progestogenului de catre corpul galben)

- maturarea si procesul de ovulatie al altor foliculi sunt oprite

Progesteronul- secretat aproape exclusive de corpul galben ( o mica cantitate si de catre suprarenala ), in tmpul:

-ciclului de reproducere;

-primul trimestru de sarcina;

-ultimele doua trimester de sarcina ( de plcenta )

In aceste organe, progesteronul este sintetizat din cholesterol si pregnenolon.

TESTICULUL- glanda sexuala pereche exo-endocrinal masculine;

celulele interstitiale ( Leydig ) produc:-hormon sexual masculin (androgen);

o mica cantitate de hormon estrogeni;

-fuctiile cele mai importante sunt:

1) Stimuleaza diferentierea canalului Wolff, a organelor genitale externe si a hipotalamusului la fat

2)Produce cresterea liniara a corpului, a retentiei azotate si a dezvoltarii musculaturii la adolescenti

3)Stimuleaza maturizarea, la varsta adulta, a organelor genitale externe si a organelor genitale secundare incluzand penisul, scrotal, prostate si veziculele seminale

4)Producerea unei voci de tonalitate joasa, ca urmare a dezvoltarii laringelui si a ingrosarii corzilor vocale

5)Stimuleaza cresterea barbii, parului axilar si pubian, provoaca caderea temporara a parului si, deci, alopecia

6)Provoaca un comportament agresiv, facilitarea libidoului si potentei sexuale.

Estrona si estradiolul- sunt printre cei mai importanti estrogeni sanguini la barbat si provin in mare din transformarea androgenilor sanguini in estrogeni, la nivelul tesuturilor endocrine si neendocrine.

7)Alte actiuni ale androgenilor:

-maturarea sprmatozoizilor;

-favorizeaza dezvoltarea organelor genitale si a caracterelor sexuale secundare masculine;

- celulele interstitiale sunt stimulate de LH, iar maturarea spermatozoizilor e influentata pozitiv de FSH hipofizar.

TIMUSUL- organ limfoid cu rol major in imunitate;

- glanda endocrina

Situat in etajul superior al mediastinului anterior , forma variabila ( 2 lobi inegali uniti in portiunea medie H )

Involueaza odata cu intrarea in actiune a gonadelor, uneori poate persista " statusul timicolimfatic", putand determina ( in conditii de stress, anestezie generala) accidente de tip : stop cardiorespirator, necesitand timectomie.

Functiile timusului imunitare

- hormonale

Imunitare colonizeaza celelalte organe limfoide in timpul vietii pre- si postnatale; insuficienta timusului determina depresie imunitara mai ales celulara;

- factorul timic accelereaza productia de lifocite T in organelle limfoide.

Hormonale- hormonii polipeptidici timozina

- timina

- timosterina ( hormone timic cu actiune steroidiana ).

Acestia au actiuni commune, precum:

- stimuleaza imunitatea;

- radioprotectori;

- antitumorali;

- actiune anabolica foarte complexa favorizand procesele de crestere si dezvoltare.

Reglaje neuroendocrine - sistemul diencefalohipofizar:

- este zona de comanda a intregii vieti vegetative si endocrine;

- compus din nucleii hipotalamici si tuberieni in stransa legatura anatomica si functionala prin neurocrinie cu hipofiza;

-partile hipotalamusului: - posterior - functii ortosimpatice;

- anterior - efecte parasimpatice.

HIPOTALAMUSUL din punct de vedere functional este un tablou de comanda , complex, de captare, tratare, transmitere a mesajelor, comprimat intr-un spatiu mic ca o placa turnanta a sistemului mezencefalolimbic.

Activitati:

-functii biologice fundametale cu rol homeostazic;

-functii de adaptare;

-functii comportamentale;

-functii endocrine.

1)Hipotalamusul neendocrin - essential pentru comportamentele instinctive:

-aparare si atac;

-alimentatie;

-reproducere;

-termoreglare;

-reglari: - homeostazie

- viscerale;

-comportamentul: - emotional ( afectiv )

- conditionat ( social ).

2)Hipotalamusul endocrin

Neurohipofiza magnocelulara secreta hormoni: -h. antidiuretic

- ociticina.

Zona hipotalamica hipofizotropa ( paracelulara ) - secreta peptide endogene cu proprietati narcotizante: endorfine cu actiune analgezica si modulatoare comportamentala.

Functiile hipotalamusului endocrin :

- functia tireotropa hipofizara- hormon eliberator al tirotropinei;

- functia gonadotropa hipofizara- hormonal de eliberare a hormonului luteinizant;

- functia hipofizara prolactinica;

- functii hipofizare care intervin in cresterea si activarea melanocitelor.

Structura hormonilor adenohipofizari ( trei grupe ) ;

hormonul somatotrop si prolactina;

hormonul tireostimulina, h. foliculostimulant si h. luteinizant;

h. corticotrop, h. melanocitostimulant si h. betalipotrop.

Secretia hipotalamusului endocrin:

neurohormoni transmitatori ;

neurohormoni modulatori;

neurohormoni hipotalamici cu actiune direct ape tesuturi tinta la distanta ( ex.: h. antidiuretic, ocitocina ).

neurohormonii hipofizari peptidergici ( factorii de eliberare ) :

-FSH-RH- factorul de eliberare a hormonului foliculinostimulant

-stimuleaza maturarea foliculului ovarian;

-stimuleaza spermatogeneza;

-LH-RH-factorul de eliberare a hormonului luteinostimulant

-stimuleaza ovulatia

-stimuleaza transformarea foliculului in corp galben

-stimuleaza secretia de testosterone

-PRF - factorul de eliberare a prolactinei ( stimuleaza proliferarea si maturarea glandei mamare )

-PIF - actiune inverse ; inhiba secretia de prolactina

-CRF - factorul de eliberare alcoticotropinei (ACTH)

- stimuleaza dezvoltarea si secretia cortexului suprarenal

- TRF - factorul de eliberare a tirotropinei ( TSH) - stimuleaza dezvoltarea si secretia glandei tiroide

- GH-RH - factorul de eliberare al STH ( somatotrop = h. de crestere)

- stimuleaza procesul de crestere

- Somatostatina ( GH-RIH ) - actiune inverse : inhiba eliberarea de somatotropina

- MRF- factor de eliberare a melanotropinei ( MSH )

- stimuleaza celulele melanofore cutanate si participa la procesul de pigmentare

- MIF ( melanostatina ) - actiune inversa : inhiba eliberarea de somatotropina.

Hormonii adenohipofizari- clasificati in doua grupe :

-hormoni cu actiune directa asupra tesuturilor tinta  situate la distanta

- hormonal somatotrop;

- prolactina;

- hormonal melanotrop

-hormoni cu actiune aspra glandelor endocrine ( stimuline hipofizare)

- tireostimulinele

- gonadostimulinele : h. luteinizant, h. foliculinostimulator

- h. adenocorticotrop.