Increngatura: chelicerata (arachnomorpha)

Increngatura: Chelicerata (Arachnomorpha)

[gr. chele = foarfeci; ata – plural sufix]

[gr. chele = foarfeci; keras = coarne, aici inteles de antene; arachne = paianjen; morphi = forma]

Caracterizare generala

☻- Include peste 40.000 specii cunoscute, cum sunt paianjenii, scorpionii, raia, capusele, acarienii (Fig. 108); sunt animale care in general sunt ocolite de om deoarece au un comportament de a intepa sau a “musca”, a transmite venin sau a parazita.

☻- caracteristica lor principala este prezenta chelicerelor (prima pereche de apendice, situata inaintea gurii); sunt apendice constituite dintr-un numar redus de articole, ultimele doua formand cleste  (chela) de apucat prada. Fiind inervate de tritocerebron chelicerele sunt omologate cu antena a 2-a de la Crustacee; a doua pereche de antene de la chelicerate se numesc pedipalpi (palpi maxilari), sunt situati postoral si servesc in general ca antene; la scorpioni insa, ultimele doua articole ale pedipalpilor se transforma in clesti puternici, pentru apucat; - cheliceratele nu au mandibule.

☻- corpul cheliceratelorare este constituit din 2 tagme: prosoma = cefalotorace ( prosoma are 6 perechi de apendice; ultimele 4 perechi sunt apendice locomotoare, iar primele doua  - chelicerele si pedipalpii – am vazut ca sunt adaptate la functii particulare) si opistosoma (restul corpului, care cuprinde un numar variabil de segmente, uneori libere, alteori contopite, rar fiind purtatoare de apendice; uneori opistosoma este impartita in doua regiuni: mezosoma = abdomen si metasoma = postabdomen);

Fig. 108a. Chelicerata. Morfologie generala (Araneida) si detalii de anatomie (dupǎ Encyclop. Larousse 1999).

Fig. 108b. Chelicerata. Specii: 1 – Pisaura mirabilis; 2 – Pardosa sp.; 3 – Micromata rosea; 4 – Xysticus sp.; 5 – Salticus sp.; 6 – Trombidium holosericeum; 7 – Ixodes ricinus; 8 – Parasitus coleoptratorum (dupǎ Needon et al. 1973).

☻- in organizatia interna are caracteristic prezenta diverticulelor intestinale (la nivelul intestinului mijlociu), prezenta glandelor coxale (metanefridii) si prezenta tuburilor lui Malpighi (origine endodermica);

☻- din punct de vedere sistematic speciile acestei  increngaturi sunt in cadrate in urmatoarele clase: Merostomata (chelicerate cu mod primitiv de viata; un singur ordin actual; specie reprezentativa: Limulus polyphemus – Fig. 109), Arachnida (araneide=paianjeni; scorpioni, pseudoscorpioni, solifuge, pedipalpe, palpigrade, opilionide, acarina= acarieni – Fig. 110) si Pantopoda (Picnogonida) (Fig. 110).

Fig. 110. Chelicerata  – Arachnida. 2 - Euscorpius carpaticus (Ord. Scorpionida ; 3 – Galeodes arabs (Soliphuga); 4 - Lasiochernes pilosus (Pseudoscorpionida) (mediu de viata – galeriile de cartite din Europa); 5 – Mastigoproctus giganteus (Pedipalpa); 6 – Koenenia mirabilis (Palpigrada); 7 – Libonum rotundum (Opilionida); 8 – Aranea diadema (Araneida); 9 – Ixodes ricinus (a), Argas reflexus (b), Demodex folliculorum (c; * - in canaliculul firului de par; ** – individul separat), Trombicula autumnalis (d) (Acarina). (dupa Radu si Radu, 1972; Miller  si Harley, 1992).