Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
Lipidele

Lipidele



Lipidele

Lipidele de importanta fiziologica pentru organismul uman indeplinesc patru roluri importante:

  1. servesc drept componente structurale ale membranelor;
  2. constituie rezerva de energie, predominant sub forma triacilgliceridelor;
  3. atat lipidele cat si derivatii lor servesc in organism ca vitamine sau hormoni;
  4. acizi lipofilici ai bilei ajuta la solubilizarea lipidelor.

1. Acizii grasi


Definirea acizilor grasi este probabil derivata din descompunerea hidrolitica a grasimilor naturale, cand se formeaza amestecuri de acizi carboxilici, cu catena relativ mare de atomi de carbon legata de gruparea carboxilica, si glicerina, un trialcool saturat.

Structural, acizilor grasi sunt constituiti din doua parti importante: o parte hidrocarbonata mare (denumita generic drept coada) si o grupare carboxilica (denumita generic drept cap). In conditiile pH-ului fiziologic, gruparea carboxil este ionizata. Acesti acizi apar in sistemele biologice in cantitati mari, dar foarte rar sub forma de acizi liberi ca atare, gasindu-se mai ales sub forma esterificata. Esterificare este de obicei regasita cu un triol, glicerina, dar exista si alte structuri ce accepta legarea lor sub forma esterica.

Rolul acizilor grasi este o parte integranta a rolului lipidelor in organism, si anume:

 

Tabelul 1. Surse de acizi grasi prin aport alimentar

Sursa

Acizi lauric si miristic

Acid palmitic

Acid stearic

Acid oleic

Acid linoleic

Carne de vaca

5

24-32

20-25

37-43

2-3

Lapte

25

12

33

3

Nuca de cocos

74

74

2

7



Porumb

8-12

3-4

19-49

34-62

Ulei de masline

9

2

84

4

Ulei de palmier

39

4

40

8

Ulei de soia

9

6

20

58

Ulei de floarea soarelui

6

1

21

66




            In natura, pe langa acizi grasi saturati si nesaturati apar si alti acizi grasi. Unele microorganisme contin acizi grasi ramificati, exemplificati aici prin acidul tuberculostearic, iar unele bacterii pot sintetiza acizi grasi care contin in structura lor cicluri, ciclopropanic, ciclopropenic sau chiar ciclopentanic, reprezentati aici prin acidul lactobacilic.

2. Lipide simple

2.1. Trigliceridele

            Un mare numar de acizi grasi se gasesc in natura, in plante si animale sub forma unor esteri ai glicerinei, un triol alifatic saturat, trigliceride sau triacilgliceroli.

            Daca gruparile acil provin de la acelasi acid gras, atunci molecula este definita simplu triacilgligerol, de exemplu tristearilglicerol (denumire uzuala tristearina) sau trioleilglicerol (denumire uzuala trioleina). Multe trigliceride contin combinatii de acizi ca resturi acil, a doi sau trei acizi grasi diferiti. In natura acizii grasi pot esterifica si doar una sau doua dintre gruparile hidroxil a glicerinei, ca de exemplu a-monopalminoglicerol izolat din pancreasul de bou.

            Majoritatea grasimilor naturale din plante si animale sunt compuse din amestecuri de triacilgliceroli simpli si triacilgliceroli micsti. Din aceasta cauza nu au definit un punct de topire propriu ci cel mai adesea intervale de topire, respectiv de solidificare.

Proprietatile chimice ale gliceridelor sunt determinate de structura lor. Importanta reprezinta reactia lor de hidroliza. Hidroliza se poate face prin incalzire cu acizi sau baze sau biocatalitic in prezenta lipazelor. Hidroliza in prezenta bazelor se mai defineste reactie de saponificare. Este o reactie bine cunoscuta de foarte mult timp, cu formare de sapunuri, saruri ale acizilor grasi cu unele metale. In trecut agentul alcalin utilizat era cenusa rezultata la arderea lemnului, asa numita lesie. Trebuie subliniat ca nu toate sapunurile sunt partial solubile; daca metalul este calciul sau magneziul acestea sunt insolubile fapt care ingreuneaza procesul spalarii in apele asa numite dure.

O alta reactie, hidrogenarea, are aplicatii practice deosebite. Astfel din uleiurile nesaturate, uleiuri vegetale lichide ca uleiul de soia, uleiul de floare soarelui, etc. se prepara margarina, care este mult mai saraca in acizi grasi saturati comparativ cu untul, provenit din grasimi ale laptelui. Margarina a fost inventata in 1869 de chimistul francez Henry Mège Mouriès la un concurs organizat de Napoleon al III-lea pentru a se gasi un inlocuitor pentru unt. Datorita insa continutului de structuri de legaturi duble trans, introduse in urma procesului de hidrogenare, margarina prezinta riscuri asupra sanatatii, mai ales al bolilor cardiovasculare, prin implicatiile colesterolului.

Oxidarea spontana (autooxidare) sau rancezirea este o reactie bine cunoscuta a grasimilor. Prin simpla expunere la oxigenul atmosferic grasimile sufera acest proces. Viteza cu care acest proces are loc este determinata si de numarul dublelor legaturi prezente in molecule. Triacilgliceroli sunt substante bogate in carbon in stare de reducere mare, eliberand o cantitate mare de energie in reactiile oxidative metabolice. Pentru 1 g de triacilglicerol se elibereaza la oxidare completa aproximativ 38 kJ, fata de proteine sau carbohidrati care elibereaza pentru 1 g doar aproximativ 17 kJ. Deosebirea de carbohidrati si proteine consta si in faptul ca formeaza agregate anhidre. Acestea sunt motivele pentru care organismul recurge la aceste substante pentru rezerva de energie stocata, dar si pentru faptul ca triacilgliceroli sunt foarte buni izolatori termici (vezi animalele artice).

2.2. Ceride (sau ceruri), etolide si steride

Spre deosebire de acilgliceroli, ceridele sunt combinatii ale acizilor grasi cu un alcool superior, aciclic si cu masa moleculara mare.

 La hidroliza lor rezulta doar acizi grasi insolubili in apa, care pot fi extrasi cu ajutorul solventilor organici. Alcoolii si acizi grasi intalniti in ceruri sunt prezentati in tabelul

Tabelul  Acizii grasi si alcooli constitutivi ai ceridelor

Acizi grasi

Acid cerotic

Acid lacerotic

Acid melisic

Alcooli superiori

Cetilic

Cerilic

Melisic

Lacerilic

            Cerurile sunt raspandite in natura atat in regnul vegetal cat si in cel animal.

            Ceridele intalnite in cerurile de conifere, etolidele sunt lipide simple compuse din  doi hidroxiacizi:

care formeaza poliesteri prin policondensare cap-coada sau prin condensare ciclica a doua molecule de astfel de hidroxiacid

            Steridele sunt de asemenea lipide simple care contin in molecula lor alcooli ciclici a caror grupare hidroxil este esterificata de acizi grasi superiori, mai ales acid palmitic si linoleic. Aceste lipide simple se intalnesc atat in regnul vegetal, la ciuperci sau alge, cat si in regnul animal.

            Structura lor este policiclica, avand la baza nucleul ciclopentanperhidro-fenantrenic, cum este reprezentat mai jos.

          3. Lipide complexe

            Lipidele complexe, substante care se afla in majoritatea celulelor, tesuturilor, umorilor ca elemente constitutive, pot fi clasificate in doua clase mari: fosfolipide  si sfingolipide.

          3.1. Fosfolipide

            Ca structura, glicerofosfolipidele se aseamana cu triacilgliceridele. Diferentierea apare la un atom de carbon terminal al glicerinei, gruparea acil este inlocuita de o grupare fosforica. Din acest motiv uneori mai sunt cunoscute drept fosfogliceride sau glicerol fosfatide. Glicerofosfolipidele reprezinta cea mai mare clasa de compusi naturali lipidici. Ei constituie elemente principale ale membranelor celulare, gasindu-se foarte putin in alte parti ale celulei.

            Sfingolipidele reprezinta o alta clasa importanta de lipide. Ele se regasesc frecvent in membranele celulare. Scheletul acestor substante il constituie un aminoalcool cu 18 atomi de carbon, sfingozina. Sfingozina  derivata la atomul de azot prin acilare cu un acid gras duce la formarea familiei ceramidelor.

 Metabolismul lipidelor

1. Digestia

In stomac, sub influenta lipazei gastrice are loc hidroliza enzimatica a triacilgliceridelor la digliceride si acizi liberi. Acizii grasi cu lant scurt sau mediu pot fi absorbiti direct in  celulele tractului intestinal si transferate astfel in curentul sanguin. Restul grasimilor sunt transportate in intestinul subtire determinand eliberarea secretiei colecistokininei, hormon ce provoaca contractia vezicii biliare si a cailor biliare si determina pancreasul se secrete lipaza. Bila si lecitina emulsioneaza grasimile in particule mici, astfel incat lipaza pancreatica sa poata scinda acizii grasi din grasimi. Produsii finali ai digestiei lipidelor sunt constituiti din acizi grasi liberi, glicerina, monogliceride, colesterol si acid fosforic. Grasimile neabsorbite sunt eliminate prin fecale.

Acizii grasi liberi, monogliceridele si colesterolul sunt absorbiti in celulele intestinului subtire, unde, in interiorul enterocitelor (celule intestinale) sunt retransformati in triacilgligeride. Acestea si colesterolul sunt incorporati in lipoproteine, chilomicrone, picaturi mari de lipida inconjurata de un invelis de proteina, fosfolipide si colesterol. Acestea sunt eliberate in vasele limfatice, trec prin tractul toracic si sunt eliberate in vena subclaviana si in circulatia generalizata. Lipaza determina scindarea trigliceridelor din chilomicrone, care sunt apoi hidrolizate la glicerina si acizi grasi, absorbiti la nivelul celulelor. Restul este transportat la ficat, eliminarea chilomicronelor din circulatie durand intre 2-10 ore.

Organismul sintetizeaza majoritatea grasimilor (grasimi endogene) in ficat din proteine, alcool si glucoza. Acestea sunt eliberate sub forma lipoproteine de densitate foarte joasa (VLDL), cu rolul determinant de a transporta restul trigliceridlor sintetizate in ficat spre tesuturile extrahepatice. Trigliceridele sunt eliberate sub influenta lipoproteinlipazei (LPL) din aceste VLDL, acizii grasi  si glicerina fiind eliberate in sange si captate de celule. Atunci cand majoritatea grasimilor au fost extrase, ramanand in special colesterol, VLDL se transforma in LDL (lipoproteine cu densitate joasa). HDL (lipoproteinele cu densitate ridicata) din ficat si din celulele intestinale elimina colesterolul transferandu-l in alte lipoproteine care revin in ficat.

Acizii grasi esentiali, acidul linoleic si acidul linolenic, doi acizi grasi inalt nesaturati, denumiti astfel deoarece organismul uman nu-i poate sintetiza, sunt necesari datorita rolului lor biologic. Ei sunt necesari functiei imunologice, membranelor celulare, dar si productiei de compusi din clasa hormonilor, compusi care regularizeaza functii vitale vietii.

1. Metabolismul acizilor grasi

Cu toate ca aparent sinteza si oxidarea acizilor grasi par ca doua reactii reversibile, cele doua procese sunt doar aparent reversul uneia fata de cealalta. Diferentierea apare mai ales in locul unde se produc in ciclu, dar si de prezenta diferitelor enzime care biocatalizeaza aceste reactii. Astfel, daca sinteza acizilor grasi are loc in citoplasma, oxidarea lor are loc in mitocondrii. Daca anabolismul acizilor grasi implica oxidarea NADPH, catabolismul implica reducerea FADH+ si NAD+. Ambele procese utilizeaza pentru activare acetil-CoA; totusi in cazul sintezei acizilor grasi acesta este sub forma de enzima complexa malonat-CoA. Acest fapt determina ca sinteza malonat-CoA sa fie prima etapa a sintezei acizilor grasi, iar enzima care determina aceasta, acetil-CoA carboxilaza, este factorul care controleaza sinteza acizilor grasi.

Coenzima A reprezinta o biomolecula deosebit de importanta in multe din procesele biochimice. Practic, ea se implica in reactii prin gruparea sulfidril (-SH) actionand ca un nucleofil.

            Perechea FAD / FADH+ (sau FAD-H2) constituie un agent de oxidoreducere, transferand doi atomi de hidrogen, ca si in cazul hidrogenarii catalitice a alchenelor.

NAD+ / NADH reprezinta alta pereche care actioneaza ca agent de oxidoreducere pentru transferul unui ion hidrura (H-)

            Prima etapa a metabolismului triacilglicerolilor o constituie hidroliza acestora cu formare de acizi grasi liberi si glicerina. Produsii de reactie urmeaza cai de metabolizare diferita. Glicerina este transformata prin calea glicolizei, aceiasi cu cea utilizata la transformarea zaharurilor.

            Acizii grasi liberi sunt transformati prin calea asa numita          b-oxidare, a carei etape sunt descrise mai jos.

            In primul rand, acizi grasi liberi sunt legati de coenzima A (CoA), printr-o punte tioesterica, servind astfel drept agent intermediar pentru celelalte enzime.

Etapa urmatoare, folosind drept agent de oxidare FAD, introduce dubla legatura intre atomii a si b ai radicalului alifatic al acidului gras.

Etapa a treia consta in aditia apei la dubla legatura formata, rezultand un compus cu grupare hidroxil in pozitia b.

Alcoolul este oxidat, intr-o a patra etapa, la cetona respectiva cu ajutorul NAD+. 

Etapa finala o constituie scindarea legaturii de carbon de la nivelul atomilor a si b, rezultand o acetil-S-CoA si un rest acid scurtat cu doi atomi de carbon legat tot de CoA.

Noul acil-S-CoA sufera acelasi ciclu de transformari, in final rezultand, pentru un acid cu numar par n  de atomi de carbon, n/2 molecule de acetil-S-CoA.

 Toti acesti factori implicati in metabolismul grasimilor din organism fac ca in cazul sportivilor, controlul parametrilor biochimici sa cuprinda nu doar determinarea colesterolului si trigliceridelor dar si a lipoproteinelor pe care le transporta.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Ontogeneza aparatului digestiv
SISTEMUL MUSCULAR
SISTEMUL OSOS
BIOLOGIA DEZVOLTARII
Vitamine si coenzime
Aparatul digestive la mamifere
Curgerea lichidelor biologice
Structura spermatozoidului


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu