Microbiologia - virusuri

Microbiologia este cea mai tanara dintre stiintele biologiei, se ocupa cu studiul structurii, cresterii si dezvoltarii si actiunii celor mai mici organisme care nu se vad doar cu microscopul de unde vine si numele de microorganisme.

Principalele grupe de microorganisme sunt: virusurile, bacteriile, ciupercile microscopice (mucegaiurile, levurile sau drojdiile, algele si protozoarele).

Microbiologia se inrudeste cu toate stiintele.

Cercetatori romani care au studiat microbiologia. Acestia au studiat virusologia, tifusul, lepra, turbarea printer care: Babes, Cantacuzino, Combinescu, Nicolau, Ciuca, Levaditi.

Microorganismele existente in natura se impart in doua grupe:

1)     sisteme biologice de tip acelular, includ virusurile, viroizii, prionii, plasmidele (portiuni din ADN).

2)     Sistemul biologic de tip celular, includ: bacteriile, algele, protozoarele, fungii, nematozii (cele care nu se vad cu ochiul liber)

Virusurile sunt cele mai mici structuri biologice care dispun de toata informatia genetica necesara pentru propria lor reproducere. Ele pot exista sub 3 stari distincte:

virionii (particular virala matura).

Virus vegetativ (se gaseste in interiorul celulei unde se multiplica activ)

Provirus (este starea de latenta din celula momentul in care virusul se afla in simbioza cu celula gazda.

Particularitatile virusurilor sunt:

virusurile sunt agenti infectiosi de tip speciali, ei nu activeaza decat in interiorul celulei.

Se multiplica strict intracellular prin intermediul celulei gazda care metabolizeaza active si este indusa sa sintetizeze virus.

Virusurile nu au echipament necesar de biosinteza si producere de energie

Contin un singur tip de acid niciodata ambele (ADN sau ARN).

Virusurile sunt lipsite de organizare celulara

Forma virusurilor:

sferica

paralepipedica

cilindrica

obuz

cireasa cu coada (spermatozoid)

Dimensiunile sunt diferite, sunt foarte mici, ele se incadreaza la granite dintre bacterii si substanta lipsita de viata.

Dimensiunile sunt intre 8 si 10 milimicroni.

Structura generala a virusurilor

sunt alcatuite din: - genomi virali ADN, ARN

capsida virala

capsomer de natura proteica

capsida + genom = nucleocapsida (sunt componentele permanente alte virusurilor).

Unele virusuri au o manta (cele cu manta sunt acoperite iar cele fara manta sunt nule).

Infectiozitatea virusurilor este data de acidul ribonucleic care este extras din virus, are infectiozitate mai mica, genomul viral contine un anumit numar de gene cuprins intre 1 si 160.

Clasificarea virusurilor

dupa genomul pe care il contin se clasifica in virusuri: cu ADN (cu 6 tipuri de structuri), cu genom ARN (cu 4 tipuri de structuri).

Cu gena ARN pot fi alcatuite dintr-un singur segment sau mai multe segmente caz in care acestea se numesc virusuri cu genom divizat sau multipartid. (virusul viral)

Exista virusuri cu genomi capabili de integrare in genomul general oncogene.

Simetria virusurilor este proprietatea unui ansamblu special de a fi alcatuit din elemente reciproc corespondente si de a prezenta pe aceasta baza o regularitate ordine si armonie.

Tipuri de simetrie:

helicala

VMT (virusul gripal)

Cubica (adenovirus, herpes viral)

Binara sau complexa (bacteriologi)

Cultivarea virusurilor – pentru ca au lipsa sistemul enzimatic virusurile sunt incapabile de multiplicare in afara celulelor vii de aici rezultand si parazitismul lor celular si imposibilitatea cultivarii lor pe media celulara folosita in microbiologie.

Cantitati mari de virusuri pot fi obtinute prin cultivarea lor pe tesuturile de gaina in curs de dezvoltare. Cultivarea in organismele animalelor infectate experimental. Cultivarea pe diferite tipuri de tesuturi si celule.

Multiplicarea virusurilor.

Se multiplica numai intracelular:

1)     absorbtia si fixarea pe celula gazda

2)     patrunderea virusului in celula si infectarea acesteia

3)     multiplicarile intercelulare

4)     faza de regrupare si de ansamblare a provirus

5)     eliberarea virusului din celula si intretinerea unui nou ciclu

virusurile plantelor:

sunt incapabile sa strabata celula, ele pot patrunde in interior doar prin leziuni celulare.

Transmiterea poate fi:

mecanica

prin insecte

prin intermediul fungilor din sol

seminte

nematozi

modificarile patologice produse de virozele vegetale sunt: mozaicul, cloroza, necroza, deformatiile, proliferarile anormale, modificari de culoare.

Bacteriofagii sunt virusuri care paraziteaza celula bacteriana (prescurtat se numesc fagi)

Exista bacteriofagi cu ADN sau ARN.

Fagii cu ARN au dimensiuni mici. Cei mai studiati sunt: F2, MS2, R17 -> parazitari pe ecoli.

Au forma ecozoibrica cu simetrie din cap sin u au coada.

Capul din genom si capsidra

Fagii ADN formati din cap si coada.

Fagii se multiplica doar in interiorul celulelor gazda vii si cu 6 etape.

Absorbtia

1)     virionul se fixeaza pe celula gazda

2)     injectarea genomului viral in celula gazda

3)     faza de eclipsa in care se produce dezagregarea producerii fagului (nu poate fi observat)

4)     infectia celulara

5)     sinteza – ansamblarea si monogeneza fagului

6)     liza celulei si eliberarea fagului