Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » biologie
Sangele

Sangele


SANGELE

Sangele, limfa si lichidele intercelulare formeaza mediul intern al organismului, caracterizat prin compozitie si proprietati fizico-chimice relativ constante, ce asigura homeostazia necesara activitatii normale a celulelor.

Volumul sanguin normal al unui adult normal reprezinta aproximativ 8 % din greutatea corporala.

Componentele principale ale sangelui sunt plasma (55 - 60%) si elementele figurate (40 - 45%).

Plasma sangvina - este constituita din apa (90%) si reziduu uscat (10%), din care circa 9% sunt substante organice (proteine, lipide, glucide, produsi intermediari si finali de metabolism) si 1% sunt substante anorganice (cloruri, fosfati, sulfati, bicarbonati de Na, K, Ca, Mg, Fe etc.).

Elementele figurate ale sangelui



Eritrocitele sunt celule anucleate avand, din profil, forma unui disc biconcav, cu diametrul de 7,2 - 7,5 µ, ce asigura o foarte mare suprafata pentru volumul lor, favorizand schimbul de gaze. Numarul eritrocitelor in sangele circulant al adultului este de aproximativ 5 mil./mm3 la barbat si 4,5 mil./mm3 la femeie, iar suprafata totala a eritrocitelor circulante este de aproximativ 3000 m2, de 1500 de ori mai mare decat intreaga suprafata a corpului.

Hemoglobina (Hb) din eritrocite are roluri multiple, cel mai important fiind cel de transportator de O2 si de participant la transportul CO2. Legarea O2 se face de catre fierul moleculei de Hb sub forma unei combinatii labile denumita oxihemoglobina. Hb transporta CO2 sub forma de compusi carbaminici, care sunt, de asemenea labili. Hb formeaza cu agentii oxidanti (nitriti, cloruri) sau cu unele droguri, methemoglobina, compus stabil.

Formarea globulelor rosii - eritropoieza - are loc la adult in maduva hematopoetica a oaselor, in special in oasele late. Durata medie de viata a hematiilor adulte este de 120 de zile, dupa care hematiile imbatranite sunt distruse in splina (,,cimitirul globulelor rosii"), ficat, maduva osoasa, ganglionii limfatici, prin hemoliza. Cresterile temporare sau stabile ale numarului eritrocitelor circulante se numesc poliglobulii. Scaderea numarului eritrocitelor circulante - anemie - este cauzata de carente de fier, proteine, vitamine, infectii, stari toxice etc.

Leucocitele sunt celule nucleate, mobile cu roluri deosebit de importante in procesele de aparare contra agentilor patogeni. Numarul leucocitelor din sangele circulant variaza intre 4.000 - 8.000/mm3.

Leucocitele sunt de mai multe tipuri:

neutrofile - produse in maduva osoasa, au forma variabila, emit pseudopode si au durata de viata de cateva ore. Au o mare sensibilitate fata de prezenta bacteriilor;

acidofile - au in citoplasma granulatii mari care se coloreaza intens cu eozina. Numarul lor creste in sange in boli parazitate si alergice;

bazofile - au in citoplasma granulatii mici care se coloreaza intens cu coloranti bazici. Numarul lor creste in stadii tardive ale inflamatiilor;

limfocitele - au originea in ganglionii limfatici, splina, amigdale, maduva rosie osoasa etc. numarul lor creste in infectii acute, cronice, boli infectioase etc.

monocitele - celule mari cu granulatii fine produse in maduva osoasa si in organe limfopoetice, raman in circulatie doar 24 de ore dupa care migreaza in tesuturi, se transforma in macrofage si fagociteaza intens bacterii si resturi celulare mai mari.

Trombocitele - cele mai mici elemente figurate, sunt lipsite de nucleu. Se formeaza in maduva hematogena prin fragmentarea unor celule. Se gasesc in sange in numar de aproximativ 300.000/mm3 si au o durata de viata de aproximativ o saptamana dupa care sunt distruse, in special de catre splina. Trombocitele adera la endoteliile vasculare lezate avand rol in hemostaza si coagularea sangelui.

Fig. 8. Elementele figurate ale sangelui

SISTEMUL ABO

Sistemul AB0 se bazeaza pe existenta a doua aglutinogene, notate A si B, si a doua aglutinine specifice: α (anti A) si respectiv β (anti B). Landsteiner a observat o regula a excluziunii reciproce, concretizata in faptul ca indivizii care prezinta pe eritrocite un aglutinogen nu au niciodata in plasma aglutinina omoloaga. Un individ poate dispune de unul, ambele sau de nici unul din aglutinogene. Intotdeauna exista aglutinine corespunzatoare aglutinogenului care lipseste, iar cand sunt prezente atat A cat si B, nu vor exista aglutinine. Astfel, exista 4 grupe principale in sistemul AB0:

Grupa
(Landsteiner)

Grupa
(Janský)

Aglutinogen
(antigen)

Aglutinine
(anticorpi)

(zero)

I

nu are

si β

A

II

A

B

III

B

AB

IV

A si B

nu are





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.