Virusul bacilliform al
cresterii degenerate a orezului - Rice tungro bacilliform virus, RTBV, Pararetrovirus, Caulimoviridae, sinonim Rice yellow orange leaf virus, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 104). Boala "tungro" (crestere
degenerata), denumita si cancerul orezului, datorita
simptomelor grave si dificultatii combaterii, considerata
ca cea mai importanta viroza a orezului din sudul si sud-estul
Asiei, a fost descrisa si recunoscuta ca maladie transmisa
prin cicade din 1963 (Rivera
si Ou, 1965, Pl. Dis. Reptr.
49, 127), insa boli considerate ca produse de aceleasi agent
patogen erau cunoscute cu mult timp inanite in Filipine, India,
Indonezia, Malaiezia si Thailanda. Privita la inceput ca
produsa de un singur virus sferic, ea s-a dovedit
ulterior o boala complexa, produsa de Rice tungro bacilliform
virus (RTBV) si Rice tungro spherical virus (RTSV) (Galvez, 1971, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No.67, 3 pp). Fiind o boala de
importanta deosebita, a fost mult cercetata, iar prin
aplicarea rezultatelor privind combaterea s-a reusit mentinerea ei
sub control, periodic producand pagube mari, mai
ales in estul Indiei si unele regiuni din Banglades. Simptomele
principale manifestate de plantele de O.
sativa infectate cu RTBV si RTSV constau in piticire si
colorarea in galben pana la portocaliu a frunzelor, primul
semn al bolii fiind ingalbenirea varfurilor frunzelor tinere,
incluzand ingalbeniri sau marmorari clorotice
internervuriene. Plantele infectate in faza tanara
formeaza frati putini, sistemul radicular este
slab dezvoltat, piticirea este foarte severa, paniculele sunt mici iar
putinele seminte care se formeaza sunt deformate si
neviabile. În sera, pierderile de productie au fost de 70 % la
plantele infectate dupa 10 zile de insamantare
si de 5 % la cele infectate cu 65 zile mai tarziu. În
Filipine, infectii naturale cu acest virus s-au gasit la O. rufipogon. Infectiile
virale au ca efect descresterea continutului in zaharuri
solubile, amidon si aminoacizi totali. Artificial, virusul a fost
transmis la Oryza sativa, O.
australiensis, O. longistamina, O. barthii, O. latifolia, O. nivara, O.
glaberima, O. perennis, Eleusine indica, Cyperus rotundus, Fimbristylis miliacea, Leersia hexandria si Monochoria vaginalis.
În experimentari, se utilizeaza soiuri de O. sativa sensibile, cum sunt Taichung
1, care manifesta piticire cu marmorarea sau ingalbenirea
frunzelor si FK 135 la care boala se manifesta printr-o cloroza
internervuriana evidenta, avand aspectul de dungare
galbena in cazul tulpinii S si de marmorare cu tulpina M. Virionii se gasesc in
manunchiul vaselor conducatoare, in celule se acumuleaza
amidon, dar nu apar incluziuni caracteristice. Virusul se transmite, in mod semipersistent, prin cicadele Nephotettix virescens, N. nigropictus, N. cincticeps, N. malayanus,
N. parvus si Recilia doryalis, vectorul principal
fiind N. virescens si, mai
putin eficient, prin R. dorsalis,
transmiterea avand loc numai daca vectorii s-au hranit pe
plante infectate cu RTSV si RTBV, sau daca au achizitionat prima
data RTSV si apoi RTBV. La N. virescens, perioada de hranire
pentru achizitionare este de 30 minute, cea de inoculare de cateva
minute, latenta in vectori este absenta, retinerea
virusului in insecte este de 7 zile, nimfele transmit virusul dar
il pierd la naparlire, iar plantele de orez sunt surse de
virus dupa 7 zile de la inoculare, toate acestea favorizand
raspandirea rapida a bolii in culturile de orez. Sursele naturale de infectie sunt samulastra si culturile
de orez si specia spontana Oryza
rufipogon. Sucul foliar contine putini
virioni. Particulele
sunt baciliforme, fara anvelopa, masurand 25x140 nm.
Virusul se separa sub forma unei singure componente, genomul este AND dublu catenar, circular, unipartit.
Asemanator cu alte pararetrovirusuri ale plantelor, RTBV este transcris asimetric, cu toata capacitatea de
codificare a catenei negative. Data
fiind importanta economica deosebita a bolii, in multe
tari s-au elaborat sisteme complexe de combatere integrata,
constand din avertizarea aparitiei atacurilor, utilizarea
masurilor tehnologice de prevenire, combaterea chimica a vectorilor,
cultivarea soiurilor rezistente obtinute prin metode conventionale
si a formelor transgenice (Azzamy
si Chancellor, 2002, Plant
Dis. 86, 88).
.com