Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » chimie
Rolul climei si a reliefului in formarea crustei de alterare

Rolul climei si a reliefului in formarea crustei de alterare


Rolul climei si a reliefului in formarea crustei de alterare

Intensitatea proceselor de dezagregare si alterare si implicit formarea crustei de alterare este controlata de pozitia regiunii respective in raport cu conditiile climatice si de relief, avand astfel un caracter zonal.

Intensitatea proceselor de alterare si natura produselor rezultate raportate la conditiile de mediu (clima si relief) sunt redate schematic in Fig.6. (Strakhov, 1967; Loughnan, 1969; Radulescu & Anastasiu, 1979; Rösler, 1984; Curtis, 2000). Diagrama reda diferite tipuri de mediu, din zone inactive tectonic, de-a lungul unei linii nord-sud, trecand de la tundra arctica, la padurile si savanele de la tropice. Totodata este redat un alt aspect important al proceselor de alterare, si anume modificarile conditiilor de mediu odata cu adancimea.

Astfel, in zona padurilor tropicale, stratele superficiale intens levigate sunt alcatuite dintr-un amestec de oxizi si hidroxizi de fier si aluminiu (laterite si bauxite), iar pe masura ce levigarea scade cu adancimea, este retinuta suficienta silice pentru a se combina cu aluminiul formand caolinit, in timp ce la adancimi si mai mari, K+ si probabil si Mg2+ si Fe2+ persista in structura illitului si montmorillonitului. Pe scurt, nu numai unul ci o serie de medii diferite se suprapun unul peste celalalt, iar produsele reziduale ale unuia constituie materialul primar pentru cel aflat dedesubt. Temperatura joaca un rol dublu in procesele de alterare. Pe de o parte, cresterea temperaturii influenteaza alterarea prin accelerarea reactiilor chimice, insa totodata determina si cresterea evaporarii tinzand astfel sa reduca rata alterarii prin reducerea cantitatii de apa.


Fig.6. Schita formarii crustei de alterare in functie de conditiile climatice;

(1) roca proaspata, (2) zona de gruss, cu usoare alterari chimice,

(3) zona cu hidromice-montmorillonit-beidellit, (4) zona cu caolinit,

(5) goethit, Al2O3, (6) patura de sol, Fe2O3 + Al2O3

O centralizare a produselor secundare rezultate in functie de conditiile de mediu este redata si in Tabelul 5.

Tabel 5. Natura produselor de alterare in functie de anumite conditii de mediu

Mediu / Climat

pH

Eh

Comportamentul ionilor metalici

Mineralogia



fara levigare/ tropical;

precipitatii

0-300 mm

alcalin

oxidant

doar unele alcalii si in cantitate redusa sunt puse in libertate; fierul prezent doar ca Fe3+

mineralele primare sunt doar partial transformate; illit, clorite, montmorillonit, hematit, carbonati, saruri; materia organica absenta sau in cantitate redusa

fara levigare sub nivelul freatic

alcalin la neutru

reducator

doar unele alcalii si in cantitate redusa sunt puse in libertate; fierul prezent doar ca Fe2+

mineralele primare sunt doar partial transformate; illit, clorite, montmorillonit, siderit, pirit; materia organica este prezenta

levigare moderata/ temperat; precipitatii 600-1200 mm

acid

oxidant la reducator

punere in libertate a alcaliilor si a pamanturilor alcaline; indepartarea partiala a silicei; acumulari de Al2O3, Fe2O3 si TiO2

caolinit cu sau fara illit alterat; hematit in cantitate redusa; materia organica in general prezenta

levigare intensa/ tropical; precipitatii > 1200 mm

acid

oxidant

punere in libertate a alcaliilor, pamanturilor alcaline si silicei; acumulari de Al2O3, Fe2O3, TiO2

hematit, goethit, gibbsit, böhmit si putin caolinit; materia organica absenta sau in cantitate redusa

levigare intensa/ rece; precipitatii > 1200 mm

foarte acid

reducator

punere in libertate a alcaliilor, pamanturilor alcaline si a majoritatii fierului; Al2O3, SiO2, TiO2 sunt retinuti in sistem

caolinit si posibil gibbsit sau illit alterat; materia organica abundenta





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.