Substante medicamentoase din clasa alcoolilor

SUBSTANTE MEDICAMENTOASE DIN CLASA ALCOOLILOR

Alcoolii actioneaza ca antiseptici destul de puternici.

Actiunea dezinfectanta creste cu masa moleculara relativa, atinge un maxim la nr. 5 – 6 atomi de carbon apoi scade. Au proprietati hipnotice si anestezice, care la fel cresc o data cu masa moleculara, pana la 6 – 8 atomi de carbon.

Introducerea pe molecula mai multor grupe de hidroxil, scade activitatea anestezica, narcotica si scade si toxicitatea. Gruparea de hidroxil pe o molecula produce gust dulce si este pronuntat mai mult la produsii cu mai multi grupari hidroxilice.

1. ALCOOLI MONOHIDROXILICI.

1.1 METANOL (R).

Alcool metilic. Toxic. CH3-OH Mr.=32,04; d=0,791 – 0,793;

p.f.= 64-65 sC. Inflamabil. Se foloseste ca reactiv si solvent. Importanta materie prima pentru industria farmaceutica. Se prezinta ca un lichid limpede, incolor, volatil, cu miros specific. Miscibil cu apa in orice proportie, etanol, eter si alti solventi organici.

Alcoolul metilic poate promova grave accidente atat pe cale cutanata cat si prin ingestie sau inhalare de vapor. Provoaca tulbarari ale vederii, urmate de orbire.

Aceasta intoxicare poate avea loc dupa ingerarea unei cantitati relativ mici, de metanol, exemplu 10 ml pot provoca orbirea. Efectul toxic se datoreaza formaldehidei ce ia nastere in organism prin oxidarea metanolului si acidului formic (provoaca acidoza), rezultat din formaldehida. In caz de intoxicatii se administreaza si hidrogenocarbonat de sodiu (NaHCO3

Moartea celor intoxicati se poate surveni prin paralizia respiratiei.

1.2. ALCOOL ETILIC.  

C2H5-OH. Alcool, etanol. Mr. 46,07

Alcoolul etilic se poate prepara fie prin sinteza, fie prin biotehnologie, respectiv prin fermentatie.

Prin fermentatie, alcoolul etilic se poate obtine din unele polizaharide fermentescibile, sub actiunea drojdiei de bere. Ca materie prima se poate folosi amidonul de grau, cartof sau de porumb, sub actiunea ,,zimazei” sau ,,alcoolazei”. Nu toate monozaharide se pot fermenta, ci numai glucoza, fructoza si inca cateva altele; provenite din zaharoza, maltoza, amidonul etc.

Amidonul, fiind un polizaharid de structura macromoleculara format din condensarea a ,,n” molecule de glucoza, nu poate fi fermentat direct. Acest polizaharid este mai intai transformat intr-o glucida fermentescibila numita maltoza. Aceasta transformare se petrece sub actiunea ,,amilazei”. Aceasta enzima se afla in bobul de orz coltit.

+ n H2O

(C6H10O5)n ----- ----- -----→n C12H22O11

amidon + amilazamaltoza

Sub actiunea ,,maltazei”, enzima ce se gaseste in drojdia de bere maltoza, se descompune (se hidrolizeaza; se dedubleaza) in doua molecule de glucoza:

+ H2 O

C12H22O11 ----- ----- --------→ 2C6H12O6

maltoza + maltazaglucoza

Glucoza sub actiunea ,,alcoolazei” sau ,,zimazei”, prezenta in drojdia de bere se transforma in alcool etilic si bioxid de carbon:

+alcoolaza

C6H12O6 ------------→ 2C2H5OH + CO2

glucoza etanol

In urma fermentatiei alcoolice se mai pot forma si unii produsi secundari ca esteri, eteri, aldehide, glicerina, alcooli superiori etc., produse cu deosebita importanta.

La terminarea fermentatiei alcoolice se obtine un lichid alcoolic care nu depaseste 18% etanol, deoarece la concentratii mai mari, actiunea drojdiei de bere inceteaza. Acest lichid este supus la distilari fractionate, cand se separa trei fractiuni:

- portiunea de frunte, formate din putin alcool si produse mai volatile;

- portiunea de mijloc, formata din alcool de concentratie maxima 95%;

- portiunea de coada (fuzel), formata din putin etanol si o serie alcooli omologi superiori, ca alcoolii propilici, butilici si amilici.

Provenienta acestor omologi superiori este atribuita unor degradari biochimice prin drojdie de bere a unor aminoacizi care, in mod invariabil, sunt prezenti in mediul de fermentatie alcoolica.

Maximum de concentratie in etanol, in portiunea de mijloc, ce se poate realiza prin distilare fractionata, nu poate depasi 95,57 % etanol, restul de 4,43 % fiind apa, deoarece pentru acest raport alcool etilic/apa se formeaza un amestec ,,azeotrop-binar”. Acest amestec azeotrop distileaza la 78,15 sC, mai jos decat punctului de fierbere al alcoolului pur care este 78,3 sC si al apei, respectiv 100 sC.

Alcoolul absolut (100 %) este obtinut de obicei prin deshidratarea alcoolului etilic de 95,57 % prin diferite procedee, ca de exemplu, tratarea alcoolului cu substante capabile a absorbi apa cu energie, cum sunt oxidul de calciu, sulfatul de cupru anhidru si se obtine un alcool de 99,8 %; acest produs produs este tratat in continuare cu sodiu metalic, care reactioneaza cu ultimile urme de apa, dupa care urmeaza o distilare in prezenta formiatului de etil, cu scopul preintampinarii formarii urmelor de apa din reactai hidroxidului de sodiu si alcool etilic.

1.2.1.ALCOHOLUM FR X.

Sinonome: alcool etilic, etanol. Mr. 46,07.

Alcool 96% V/V este un amestec de alcool si apa. Contine cel putin 95,0% si cel mult 96,7 % V/V sau cel putin 92,4% si cel mult 94,9 % m/m C2H5-OH

Descriere. Lichid incolor, limpede, volatil, cu miros caracteristic si gust arzator. Arde cu flacara albastra, fara fum; inflamabil. Atentie la depozitare.

Solubilitate. Miscibil cu acetona, apa, cloroform, eter si glicerol.

Punct de fierbere: 77,5 – 79,0 sC. Densitate relativa = 0,813 – 0,806.

Identificare

- la 2 ml alcool se adauga 0,5 ml acid acetic [R], 1 ml acid sulfuric [R] si se incalzeste la fierbere; se formeaza acetat de etil cu miros caracteristic.

- la 0,5 ml alcool se adauga 5 ml hidroxid de sodiu 100 g/l [R] 2 ml iod 0,05 mol/l si se incalzeste la aproximativ 50 sC; se formeaza un precipitat galben (iodoform), cu miros caracteristic.

Aspect. Alcolul trebuie sa fie limpede, incolor. Prin diluare a 5 ml alcool cu apa la 100 ml, solutia obtinuta trebuie sa fie limpede.

Aciditate. 25 ml alcool se diluaza cu 25 ml apa proaspat fiarta si racita, se adauga 0,2 ml fenolftaleina-solutie [I] si cel mult 0,5 ml hidroxid de sodiu 0,02 mol/l; trebuie sa apara o coloratie roz, persistenta timp de 30 secunde.

Conditii de calitate si control FR X prevede pentru: amoniu; baze organice; cloruri; metale grele; sulfati; alcooli superiori, alte impuritati organice; aldehide; substante reducatoare; furfurol; fuzel; metanol. Reziduu prin evaporare. Cel mult 0.005%.

Conservare. In recipiente bine inchise, ferit de surse de foc, la rece.

Observatie. Cand se prescrie ,,Alcool” fara alta specificatie, se elibereaza ,,Alcool” (96 % V/V).

1.2.2. ALCOHOLUM DILUTUM FR X.

Alcool diluat. Mr. 46,07.

Alcolul diluat contine cel putin 69,6 % si cel mult 71,6% V/V, sau cel putin 62,0% si cel mult 64,1% m/m C2H6O sau C2H5–OH.

Preparare. Se prepara din alcool de 96,0% v/v la 20 sC.

Alcoholum675g

Aqua detillata325g

Se amesteca.

Descriere. Lichid incolor, limpede, cu miros caracteristic si gust arzator.

Solubilitate. Miscibil cu acetona, apa si glicerol. Densitatea relativa: 0,888 – 0,883.

Reactii de identificare si conditii de calitate sunt similare celor descrise pentru monografia ,,Alcoholum”.

Conservare. In recipiente bine inchise, ferit de surse de foc, la rece.

Observatii. Cand se prescrie ,,Alcool diluat” fara alta specificatie se elibereaza ,,Alcool diluat” (70 % V/V).

Pentru prepararea alcoolului de alte concentratii se iau cantitatiile de alcool si apa specificate in tabelele alcoolmetrice.

Intrebuintari. In practica farmaceutica se utilizeaza ca antiseptic, revulsiv, tonic, solvent si ca vehicul principal la realizarea diferitelor forme farmaceutice, ca de exemplu: tincturi, extracte, solutii alcoolice, hidroalcoolice, eteroalcoolice etc.

Aplicat pe piele, determina o senzatie de rece; intrebuintat in frictiuni, exercita o actiune revulsiva. In concentratie 50 – 70 %, prezinta o actiune antiseptica.

Se foloseste in cantitati mari in industria alimentara la prepararea bauturilor alcoolice.

In doze care merg pana la 60g are efecte hipnotice; ingerate de doze mai mari, provoaca pierderea cunostintei – betia – care poate fi provocata de o concentratie de 0,15 % alcool in sange sau 0,20 % in urina.

In cantitate de 1 – 2 % se elimina prin plaman.

Prin dozarea alcoolului in produse biologice se poate determina gradul de betie.

Prin ingerare, in organism produce caldura [1g = 7 cal.] si energie, dar nu contribuie la reconfortarea tesuturilor.

Aplicat pe piele, determina o senzatie de rece; intrebuintat in frictiuni, exercita o actiune revulsiva. In concentratie 50 – 70 %, prezinta o actiune antiseptica.

Provoaca coagularea albuminelor pe rani. Are actiune iritanta pe mucoase.

Consumul abuziv de alcool produce dependenta, alcoolism. Pentru cura de dezalcoolizare se prescriu:

DISULFIRAMUM (FR X) C10H20N2S4 Mr. 296,5.

Sinonime: antalcool, antabus, abstimii, disulfiram.

(C2H5 2N – C – S – S – C – N(C2H5 2

II II

S S

Disulfiramul este disulfura de bis-[dietil – tiocarbamoil].

Descriere. Pulbere cristalina alb-galbuie, fara miros, cu gust slab amar.

Solubilitate. Solubil in benzen, cloroform si eter, putin solubil in alcool, practic insolubil in apa.

Conservare. Separandum. In recipiente bine inchise, ferit de lumina.

Actiune farmacologica si intrebuintari. Blocant al metabolizarii alcoolului folosit in tratamentul alcoolismului cronic. Metabolismul alcooluli se opreste la faza de acetaldehida care, in cantitai mari, determina reactiile neplacute specifice. Dupa administrarea acestui compus pe cale orala comsumarea lichidelor alcoolice este insotita de reactii neplacute cu durei de cap, greata, vomismente, roseata a fetei, injectarea conjunctivei, hipotensiune etc. si o stare de spaima greu de descris. Acetaldehida eliminandu-se prin plamani, imprima expiratiei un miros greu de suportat.

In absenta alcoolului produsul nu provoaca nici un incident.

Compusul este contraindicat in afectiuni cardiovasculare, hepatice, renale, ulcer, epilepsie etc. Tratamentul se face numai cu consimtamantul bolnavului, sub stricta supraveghere medicala.

Produs farmaceutic:

-ANTALCOL, compr. 500mg.

1.3. ALCOOL PROPILIC.

-Alcool propilic normal [propanol-1] CH3–CH2–CH2–OH p.f. 97,17sC.

Se izoleaza din reziduul de distilare al etanolului de fermentatie.

Se utilizeaza ca solvent.

-Alcool izopropilic [propanol-2] CH3–CHOH–CH3 p.f. 82,26 sC. Se obtine din propena prin hidratare cu acid sulfuric. Se utilizeaza ca solvent si ca materie prima pentru fabricarea acetonei. Important pentru undustria de medicamente.

1. ALCOLI GRASI SUPERIORl SATURATI.

-Alcool lauric. C12H26O

CH3 – [ CH2 10 – CH2 – O H.

-Alcool cetilic. C16H34O Mr. 242,4 p.t.= 48 – 50 sC.

CH3 – [CH2 14 – CH2 – O H. Se obtine prin saponificarea cetaceului.

-Alcool octadecilic sau stearinic. C18H38O Mr.270,5 p.t.= 58 sC.

CH3 – [CH2 16 – CH2 – OH.

Se pot obtine prin reducerea acidului respectiv in anumite conditii.

Sunt considerati ca stabilizatori de emulsii de tip A/U.

1.1. ALCOHOLUM CETYLSTEARILICUM FR X.

Alcool cetilstearilic - este un amestec de alcooli grasi superiori saturati, in care predomina alcoolul cetilic si alcoolul stearilic in proportie de aproximativ 1:1.

Descriere. Masa sau lamele albe sau alb galbui, cu aspect cristalin, de consistenta onctuoasa, fara gust, cu miros slab caracterisic. Alcoolul cetilic topita pe baia de apa se prezinta ca un lichid uleios, limpede, incolor sau slab galbui. O eventuala coloratie sa corespunda etalonului de culoare prevazut de F.R.X.

Solubilitate. Solubil in benzen, cloroform, eter, eter de petrol si alcool la fierbere, practic insolubil in apa; miscibil in stare topita cu uleiuri vegetale, parafina lichida si lanolina anhidra topita.

Conditii de calitate si control (FR X) se refera la: -aciditate; hidrocarburi; reziduu prin calcinare

Conservare. In recipiente bine inchise, ferit de lumina, la cel mult 25 sC.

Intrebuintari. Emulgator si stabilizator de emulsie de tip A/U. Intra in compozitia: -alcoolului cetilstearilic emulgator prevazut de F.R.X.; -bazelor de unguent; -preparatelor cosmetice etc.

1.5. ALCOOLI AROMATICI.

1.5.1. Alcool benzilic

C6H5–CH2–OH p.f. 206 sC. Este un lichid, care se gaseste in natura, in stare libera, in uleiul de iasonie, amestecat cu alte substante. Are un miros slab aromatic si da reactiile alcoolilor primari.

1.5.2.Alcool feniletilic.

C6H5–CH2–CH2–OH p.f. 219 sC. Este o componenta a uleiului de trandafir si are mirosul acestor flori. Se prepara sintetic din bromura de fenil-magneziu si oxid de etilena:

C6H5MgBr + CH2 - CH2 → C6H5–CH2–CH2–OMgBr + HCl →

∕

O

→ C6H5 –CH2–CH2–OH + MgClBr

2. ALCOLI DI- SI POLIHIDROXILICI [DIOLI SI POLIOLI]

Alcoolii care contin in molecula doua grupe hidroxil se numesc dioli sau glicoli. Se disting α-, β-, γ-glicoli etc., dupa cum cele doua grupe hidroxil sunt situate in pozitiile 1,2 1,3 sau 1,

2.1.Etilenglicol sau glicol.

HO–CH2–CH2–OH.

Se utilizeaza ca si glicerina: - in solutia antigel, ca anticongelant; - lichid hidrauluic; - solvent.

Se obtine prin hidroliza compusilor polihalogenati.

Br–CH2–CH2–Br + 2H2O → HO–CH2–CH2–OH + 2HBr

2.2. PROPYLENGLYCOLUM FR X.

Propilenglicol. Formula bruta: C3H8O2 Mr. 76,10 p.f. 184 – 189 sC. Propilenglicolul este 1,2 propandiol. Formula structurala:

HOCH2 – CHOH – CH3

Descriere. Lichid vascos, limpede, incolor, fara miros, cu gust dulce-amarui; higroscopic.

Solubilitate. Foarte usor solubil in acetona, alcool, apa si cloroform, usor solubil in eter, insolubil in uleiuri grase.

Identificare: a/ - la 1 g propilenglicol se adauga 0,5 g hidrogenosulfat de potasiu [R], se agita, se incalzeste usor; se degaja miros de fructe. b/ -la 5 g propilenglicol se adauga 5 ml cloroform [R]; se obtine un amestec omogen, deosebire de glicerina.

Densitate relativa: d = 1,035 – 1,038.

Conditii de puritate si control: aciditate; cloruri; metale grele; substante oxidante; substante reducatoare; apa; reziduu prin calcinare.

Conservare. In vase bine inchise.

Este un bun solvent pentru multe substante medicamentoase. Ex.: fenobarbital sodic; fenobarbital; saruri de reserpina, chinidina, codeina, efedrina, sulfamida etc. Este suportabil, fara iritatii; poate fi utilizat nediluat pentru administrare i.m., in general intre 10 – 60 %. Asigura o stabilitate buna pentru substante medicamentoase usor hidrolizabile.

Are o higroscopicitate superioare glicerinei, retinand astfel umiditatea, pe care nu si-o modifica la variatii de umiditate ale mediului.

Comparativ cu glicerina si sorbitolul, confera preparatelor cea mai scazuta consistenta. Favorizeaza formarea emulsiilor A/U, spre deosebire de glicerina care favorizeaza pe cele de tip U/A.

Este un agent umectant, ca glicerina, precum si sorbitolul in concentratie de 3 – 5 %.

2.3. GLYCEROLUM FR X.

Glicerol, glicerina, 1,2,3 propan-triol.

Formula bruta: C3H8O3 Mr. 92,10. Formula structurala: HO–CH2–CHOH–CH2–OH.

Glicerina a fost descoperit de farmacistul K. Scheele in 1783.

Se fierbe la 290 sC, in anumite conditii. Prin incalzire se descompune in acroleina.

Descriere. Lichid sirupos, limpede, incolor, fara miros si cu gust dulce; higroscopic.

Ea poate fixa pana la 25% apa din aer, modificandu-si vascozitatea.

Solubilitate. Miscibil cu alcool si apa, putin solubil in acetona, practic insolubil in cloroform, eter, uleiuri grase si volatile.

F.R. X. Prevede, reactii de identificare, conditii de calitate si dozare.

Conservare. In recipiente bine inchise.

Actiune farmacologica si intrebuintari. Lubrifiant; folosit intrarectal in combaterea constipatiei. Intra in compozitia SUPOSITORIA GLYCEROLI F.R.X. Este folosit ca solvent, singur sau in asociere cu apa, alcool, intra in compozitia bazelor de unguente, preparate cosmetice, glicerolate, solutii de uz extern si intern etc. Este un produs de mare consum. Diluata cu apa, este este un emolient al epidermei [anhidra este foarte avida, prezinta causticitate]. Nu este toxica. Intra in compozitia unor formule de antigel. Materie prima la prepararea trinitratului de gliceril (denumit gresit: nitroglicerina).

La scara industriala se obtine glicerina prin scindarea grasimilor care poate fi facuta fie prin hidroliza (se face in prezenta apei) fie prin saponificare (in prezenta hidroxidului alcalin, obtinand sarea acidului gras in cauza, care este un sapun):

CH2–O–CO–R CH2–OH

I I

CH–O–CO–R → CH–OH + 3R–COOH sau 3R–COOMe Me = Na, K etc.

I I

CH2–O–CO–R CH2–OH

Grasime glicerina acid grassapun

Hidroliza grasimilor se poate face dupa diferite metode, in conditii de temperatura, presiune, catalizatori sau in prezenta diferitelor substante.

Incalzita sub punctul de fierbere la presiunea normala, glicerina se descompune, cu formare de acroleina. O descompunere asemanatoare are loc la incalzirea produsului in prezenta acidului sulfuric sau a sulfatului acid de potasiu.

CH2–OH

I

CH–OH ----- ----- -------→ CH2=CH–C=O

I - 2H2O I

CH2–OH H

Glicerina acroleina

Acroleina fiind iritanta pentru mucoasa nazala si inecacioasa, reactia serveste si pentru identificarea glicerinei.

Prin combinare cu acidul boric, chiar in solutie diluata, glicerina formeaza un complex cu puternice insusiri acide ceea ce se poate constata prin masurarea conductibilitatii electrice. (vezi cap. Acid boric. 12.1.). Formandu-se o a patra legatura coordinativa B–O, datorita completarii sextetului borului pana la octet, atomul de hidrogen care apartine celui de-al patrulea hidrogen este expulzat din complex sub forma de ion. Aceasta insusire insa nu este specifica glicerinei ci tuturor poliolilor cu hidroxili in α (alfa).

Prin incalzire pe baie de apa in prezenta apei de brom, glicerina se oxideaza la dihibroxiacetona care, in prezenta unor anumiti fenoli, produce reactii caracteristice foarte sensibile.

Dihidroxiacetona:

HO–CH2–CO–CH2–OH

2. MANNITOLUM FR X.

Manitol. D-manitol , manita. – este un hexol.

Formula bruta: C6H14O6Mr 182,2. p.t. 165 – 169 sC

Descriere. Pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust dulce.

Solubilitate. Usor solubil in apa, putin solubil in alcool, practic insolubil in eter. Se dizolva in solutii alcaline.

F.R X. indica reactii de identificare si conditii de calitate.

Conservare. In recipiente bine inchise.

Actiune farmacologica si intrebuintari. Diuretic.

Prep. farm

- INFUNDIBILE MANNITOLI, F.R.X. [Solutie perfuzabila de manitol].

- Alte prep.: -Literatura indica utilizarea ca laxativ si purgativ usor la copii in primul an, amestecat cu miere sau sirop.

- Fiind excretat aproape in intregime, neschimbat prin urina, este indicat in locul zaharului pentru diabetici.

Formula structurala:

CH2OH

l

HO – C – H

l

HO – C – H

l

H – C – OH

l

H – C – OH

l

CH2OH

Manitolul se gaseste in natura in mana [Fraxinus ornus], de unde se extrage. Se poate prepara industrial prin reducerea electrolitica a D-manozei.

2.5. SORBITOLUM FR X.

Sorbitol, D-sorbitolum, sorbita. Este un hexol izomer al manitolului, ce se gaseste in natura.

Formula bruta: C6H14O6 Mr. 182,2 p.t. 95 – 98 sC

Descriere. Pulbere microcristalina alba, fara, miros, cu gust slab dulce; usor higroscopica.

Solubilitate. Solubil in 0,5ml apa, in 25ml alcool, usor solubil in acid acetic, practic insolubil in cloroform si eter.

F.R.X. prevede reactii de identificare si conditii de calitate [puritate].

Conservare. In recipiente bine inchise.

Actiune farmacologica si intrebuintari. Laxativ, folosit in alimentatia artificiala cu hidrati de carbon.

Intra in compozitia solutiei perfuzabila de sorbitol (FR X).

Se intrebuinteaza ca substituent al zaharului in dieta diabeticilor.

Sorbitolul se esterifica usor. Esterii sai cu acizii grasi, superiori sunt numiti: SPAN-uri, iar produsii de condensare a acestor esteri cu polietilenglicoli (sinonime: PEG, polioxietilene, macrogoli, carbowaxuri) sunt TWEEN - urile si sunt agenti tensioactivi cu intrebuintari in prepararea emulsiilor in farmacie, cosmetica etc.

Formula structurala:

CH2 - OH

l

HC – OH

l

HO – CH

l

HC – OH

l

HC – OH

l

CH2 - OH

Este un bun umectant utilizat pentru mentinerea umiditatii in creme si lotiuni cosmetice; in concentratie de 2 % in creme U/A poate reduce cu 40 % pierderea de umiditate, comparativ cu glicerina sau propilenglicol, la care umiditatea se reduce numai cu 10 %. Ca umectant se utilizeaza in concentratii de 3 – 5 %, in concentratii superioare de 10 – 20 % avand actiune emolienta.

Prod. farm.:

-ARGININA SORBITOL [Sicomed Ro], flacon a 250 ml, indicat in hepatita cronica, ictere severe, coma posthemoragica, hiperamoniemie [arginina intervine in metabolismului amoniacului].

-INFUNDIBILE SORBOTOLI FR X, Sol. perfuzabila de sorbitol.

2.6. Alcooli ciclici

2.6.1.Inozitol,

1,2,3,4,5,6-Hexahidroxiciclohexan. Mr. 180. Formula bruta: C6H12O6. Produs mult raspandit in natura. Teoria prevede existenta a 8 izomeri. Liniile verticale reprezinta grupari –OH.

2.6.1.1. Mezoinozitol [produsul 4] p.t. = 220 – 224 sC [anhidru].

Se gaseste in organismul uman si animal in muschi; raspandit si in regnul vegetal. Compusul cristalizat are un gust foarte dulce.

Solubilitate. Solubil in apa, greu solubil in alcool si eter la rece, insolubil in acetona si cloroform.

Se obtine pe cale extractiva din apele reziduale de la fabricarea amidonului; se mai poate obtine de asemenea prin hidroliza acida a ,,fitinei” care este esterul mezoinozitolului cu trei molecule de acid fosforic sub forme de sare de calciu si magneziu.

Produsul are proprietati lipotropice. Intervine in metabolismului colesterolului. Este intrebuintat in terpeutica impreuna cu vitaminele complexului B.

Se intrebuinteaza in ciroza, degenerescenta grasa a ficatului, in doze care merg de la cateva ctg la 2g/zi.

Produse farmaceutice:

Inositolul intra in compozitia produselor: HEPABIONTA [Merck, Germania]: LIPOVITAN [Leciva, Cehia].

2.7. ALCOOLI HALOGENATI.

2.7.1. Monoclorhidrina glicerinei, sau 1-clor-2,3-dihidroxipropanol.

Mr. 110.5

ClH2C–CHOH–CH2OH

Se obtine prin actiunea acidului clorhidric gazos la cald asupra glicerinei, eliminand o molecula de apa.

Se prezinta ca un lichid incolor, viscos. Punct de fierbere = 213 sC. Solubil in apa, acetona, eter.

Produsul este toxic pentru rozatoare. La solutia diluata la care i se adauga anisi aetheroleum, mirosul atrage pe sobolani. Se utilizeaza pentru starpirea rozatoarelor.

2.8. TIOALCOOLI

2.8.1. Demercaptopropanolul. Mr. 124,2

HS–CH2–CHSH–CH2–OH

Lichid uleios, limpede, incolor, cu miros neplacut intepator, solubil 7% apa, solubil in alcool, eter si alti solventi organici, in uleieri vegetale.

Indicat in intoxicatii cu arsen, mercur si bismut, scleroze multiple, polinevrite. Compusul a fost preparat impotriva gazului de lupta vesicant, - ,,lewisita”.

Formula lewisitei:

Cl2As–CH=CHCl

Compusul are actiune atat protectoare cat si dezintoxicanta. Se utilizeaza cu prudenta in insuficienta hepatica.

Dimercaptoprpanolul formeaza cu metale grele combinatii stabile solubile, care sunt usor eliminate de organism. Exemplu in cazul lewisitei: