Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » fizica
Multiplicitati si distributii de multiplicitate - Notiuni fundamentale

Multiplicitati si distributii de multiplicitate - Notiuni fundamentale



Multiplicitati si distributii de multiplicitate - Notiuni fundamentale

            Printre marimile fizice de interes in cunoasterea dinamicii ciocnirilor nucleare relativiste si in punerea in evidenta a unor fenomene 'exotice' si tranzitii de faza in materia nucleara se numara multiplicitatea particulelor de diferite tipuri generate in astfel de ciocniri si distributiile de multiplicitate asociate. Trebuie remarcat faptul ca in cazul acestei marimi fizice obtinerea informatiei experimentale se poate face, in general, relativ direct si fara ca ea sa fie afectata de erori experimentale mari.

            Multiplicitatea se defineste ca numarul de particule secundare de un anumit tip produse intr‑un eveniment de un tip bine stabilit. Distributia de multiplicitate da repartizarea particulelor secundare de tipuri date produse in categorii de evenimente care satisfac conditii date. În general, distributia de multiplicitate reflecta geometria ciocnirii, iar momentele asociate distributiei de multiplicitate reflecta dinamica ciocnirii [4,5,20,21]. Acest fapt le face extrem de utile in studiul ciocnirilor nucleare relativiste, ciocniri in care intre geometria ciocnirii si dinamica ciocnirii exista legaturi extrem de profunde [1-5,20-25].


            Distributia de multiplicitate se poate defini in termeni specifici teoriei probabilitatilor. Se considera o ciocnire semiexclusiva de tipul:

   .   (II.1)

            Distributia de multiplicitate corespunzatoare se poate defini ca fiind urmatoarea distributie de probabilitate:

   ,   (II.2)

unde

   ,   (II.3)

cu  sectiunea eficace partiala.

Aici

   ,   (II.4)

este sectiunea eficace totala.

            Este satisfacuta conditia de normare pentru distributia de probabilitate P:

    ,   (II.5)

            Asa cu s-a demonstrat in diferite lucrari [21,26-28], prin trecerea la distributii de probabilitate nu se pierde informatie asupra structurii in multiplicitati, iar sectiunile eficace care intervin in relatiile de definitie sunt determinate univoc pana la un factor dependent de energie, f(s). Acest factor este comun pentru toate sectiunile implicate, pentru o ciocnire data [27].

            În termenii teoriei probabilitatilor distributiei de multiplicitate ii pot fi asociati diferiti parametrii fenomenologici, anume: momentele si cumulantii. Folosirea lor este extrem de utila in obtinerea de informatii asupra dinamicii ciocnirilor nucleare relativiste si relevarea unor fenomene noi in materia nucleara formata in aceste ciocniri. Unul dintre momentele de interes ale distributiei de multiplicitate este momentul de ordinul I, cunoscut si ca multiplicitate medie. Un alt moment important - mai ales in contextul definirii distributiilor de multiplicitate in termeni specifici teoriei probabilitatilor - este momentul de ordinul 0. El reprezinta aria de sub curba si este folosit adesea pentru normare. Alaturi de multiplicitatea medie se pot folosi, pentru studierea dinamicii ciocnirilor nucleare relativiste, multiplicitatea modala si multiplicitatea mediana. Multiplicitatea modala sau modul unei distributii de multiplicitate, Mo, da pozitia maximului distributiei respective (multiplicitatea cu frecventa de aparitie cea mai mare). Multiplicitatea mediana, Md, se defineste prin relatia urmatoare: . Ea da multiplicitatea - pentru un numar impar de valori - sau perechea de multiplicitati - pentru un numar par de valori - pentru care ariile de sub curba, situate la stanga sa (valori mai mici ale multiplicitatii decat multiplicitatea mediana), respectiv, la dreapta sa (valori mai mari ale multiplicitatii decat multiplicitatea mediana) sunt egale. Aici, sn reprezinta sectiunea eficace partiala.

            Clasificarea momentelor se poate face in momente ordinare (simple) si momente factoriale. Momentele ordinare se clasifica dupa punctul in jurul caruia se face medierea. Astfel, daca punctul este ales arbitrar (na) avem momente ordinare necentrale (m'i). Daca acest punct este chiar valoarea medie a multiplicitatii (<n>) avem momente ordinare centrale (mi). Relatiile de definitie, experimentale, sunt urmatoarele [20,21,26-28]:

    ,    (II.6)

     ,    (II.7)

            Cele doua tipuri de momente ordinare pot fi deduse unul din celalalt folosind urmatoarea relatie de legatura:

    ,    (II.8)

            Pentru momentele factoriale se foloseste urmatoarea relatie de definitie:

    .    (II.9)

Momentele factoriale sunt integrale ale sectiunilor eficace inclusive [21,26-28].

            Pentru cele trei tipuri de momente definite anterior se pot introduce functii generatoare de momente specifice, G(z). Astfel, pentru momentele ordinare necentrale functia generatoare asociata este de forma G(et), iar pentru momentele ordinare centrale se foloseste o functie generatoare de forma urmatoare: e-<n>tG(et). În cazul momentelor factoriale functia generatoare asociata este de forma G(t+1). Pentru toate aceste functii parametrul t este real.



            Relatiile de definitie pentru cele trei tipuri de momente, folosind functiile generatoare de momente, se vor scrie astfel:

    ,   (II.10)

    ,   (II.11)

     ,    (II.12)

            Functiile generatoare de momente pentru cumulanti se obtin prin introducerea unor relatii de forma H(u) = ln G(u), cu u = t, t+1, respectiv, et. Introducerea acestor functii este posibila datorita faptului ca la energii finite functiile G(u) exista si se pot dezvolta in serii de puteri convergente. În acest context se poate considera ca functiile G(u) = exp(H(u)) se pot dezvolta in serie, iar coeficientii acestor dezvoltari sunt cumulanti de diferite tipuri.

            Distributiile de multiplicitate se pot caracteriza si cu ajutorul unor parametrii si indicatori de forma care se definesc folosind momente de diferite tipuri si cumulanti [20,21,23-29].

            Doi dintre parametrii cei mai folositi in descrierea distributiilor de multiplicitate sunt parametrul de asimetrie (skewness), b1,  si parametrul de formare de maxime (peaking), b2 . Cei doi parametrii sunt definiti prin relatiile de mai jos:

        ,       (II.13)

       .     (II.14)

În analiza contributiilor distributiilor de multiplicitate la stabilirea dinamicii ciocnirii se are in vedere faptul ca momentul central de ordinul al treilea este nul pentru populatii distribuite in mod simetric; de aceea b1 = 0.0 [20,21,26-28]. Pentru distributia normala valoarea parametrului de formare de maxime este urmatoarea: b2 = 3.0.

            Indicatorii de forma ai distributiei de multiplicitate se definesc astfel:

       ,      (II.15)

În relatia (II.2.15) gk sunt coeficientii dezvoltarii in serie pentru functia generatoare G(et) = exp(H(et)), iar   este dispersia distributiei de multiplicitate.

            Tinand seama de cele aratate se poate spune ca analiza multiplicitatilor si distributiilor de multiplicitate este extrem de importanta si de bogata in informatii asupra dinamicii ciocnirilor nucleare relativiste, formarii starilor anomale in materia nucleara si aparitia unor tranzitii de faza in astfel de ciocniri. Cateva exemple in acest sens, care vor fi prezentate in continuare, vor fi edificatoare.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




SISTEME DE ACTIONARE (SA)
Legea a doua a termodinamicii – doua cicluri concurentiale
Semnale aleatoare (continue) Putere.densitate Spectrala de putere. Functii de autocorelatie.
Materia – Starile materiei
GAZE REALE
TIPURI DE COMPONENTE SI SISTEME MULTIFAZICE
Termochimia
MICROSCOPUL


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu