Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
Valea Hartibaciului

Valea Hartibaciului



VALEA HARTIBACIULUI

 Coordonate geografice

Bazinul hidrografic Hartibaciu este situat in partea central sudica a Podisului Transilvaniei intre 24o 14 ' - 28o 58 '  longitudine estica si 45o 43 ' - 46o 07 ' latitudine nordica. Se intinde intre punctele extreme nord-sud pe circa 38 km si est-vest pe 53 km, avand o dispunere mai mare in longitudine.

 Raul Hartibaciu (in germana Harbach, in maghiara Hortobágy) este un afluent al Cibinului, cu o lungime de 88,2 km, izvoraste din padurea Barcutului adunand toate paraiele si apele din zona, trece apoi hotarele satelor Retis, Bradeni, Netus, Agnita, Benesti, Altana, Nocrich, Hosman, Cornatel, Casolt, si se varsa in raul Cibin. Principala localitate situata pe cursul raului Hartibaci este orasul Agnita.


Altitudinea Vaii Hartibaciului este cuprinsa intre 400-600 m. Localitatiile traversate de raul Hartibaciu sunt: Retis / Retersdorf Bradeni/ Henndorf, Netus/Neithausen, Agnita/ Agnetheln, Benesti/Bägendorf,  Altana/ Alzen, Nocrich/Leschkirch, Hosman/Holzmengen, Cornatel/Härwesdörf,, Casolt/Kastenhol iar de-o parte si de alta a sa sunt asezate satele Noistat/ Neustadt, Iacobeni Jakobsdorf, Movile / Hundertbüchlein, Stejaris/ Probstdorf, Ruja/Roseln, Dealu Frumos/Schönberg, Merghindeal/ Mergeln, Coves/Käbesch, Vard/Werd, Veseud/ Zied, Chirpar/Kirchberg, Barghis/Bürgesch, Vecerd/ Wetscherd, Ghijasa de Jos/ Untergesäß, Marpod/Marpod, Tichindeal/ Ziegenthal, Fofeldea/ Hochfeld, Rosia/Rothberg, Nou/ Neudorf, Vurpar/Burgberg, Daia/Thalheim, Bungard/Baumgarten, Mohu/ Moichen 

Coordonate istorice

Populatia saseasca asezata pe valea Hartibaciului inca din secolul al XII-lea a contribuit in decursul a 800 de ani la dezvoltarea economica si culturala a zonei, alaturi de romani, maghiari si alte nationalitati. Imaginea de astazi a regiunii mai pastreaza inca pregnant as sterge amprenta acestei comunitati, fie ca ne referim la arhitectura locuintelor si la interiorul acestora, fie la port si obiceiuri.

Un eveniment care a afectat evolutia provinciei s-a petrecut de-a lungul secolelor XI-XIII, cand sasii au fost adusi aici ca sa colonizeze regiunile expuse si mai slab populate din partile sud-estice ale Transilvaniei de catre regele Geza II. Acestia au venit din regiunile Rinului de Jos si ale Moselei, si au fost colonizati in Transilvani in trei mari grupuri compacte: secolul al XI-lea in nordul Transilvaniei, in districtul Bistritei (Nösnergau), in secolul a XII-lea de la Orastie pana la Drauseni spre vest si de la Tarnava pana la Olt spre sud, pe teritoriul numit in trecut in limbaj provincial Cibiniensi (Das alte Land), iar in secolul al XIII-lea in Tara Barsei (Burzenland). Ei sunt singurii care au venit si s-au colonizat aici pe cale pasnica, fara forta armelor, Transilvania devenind adevarata lor patrie, in care si-au putut pastra fiinta etnica.  Desi in primele documente apar sub nume diferite (flandrenses, teutonici saxoni), cu timpul ultima denumire se generalizeaza asupra intregii populatii germanice din Transilvania. Inca de la asezarea lor, regii unguri le-au acordat privilegii, care se pare ca nu au fost respectate. Drept urmare, ei se plang regelui Andrei al II-lea, care, printr-o diploma speciala, le confirma privilegiile, stabilindu-le drepturile si obligatiile. Cunoscut si sub denumirea de Bula de aur a sasilor, documentul din 1224 a devenit principalul fundament al intregului sistem de privilegii pe care l-au creat comunitatile sasesti pe teritoriul de colonizare, denumit si fundus regius (pamant regal). In temeiul acestor privilegii, colonistii dispuneau de folosirea neingradita a pamantului, a bogatiilor solului si subsolului, erau scutiti de taxe vamale pe intregul teritoriu al regatului, aveau dreptul de a tine targuri fara sa plateasca vama, beneficiau de accesul la exploatarile de sare. Acestora li se vor adauga dreptul de a bate moneda proprie (pentru orasul Sibiu), dreptul de depozit pentru comertul cu Tara Romaneasca, precum si dreptul de organizare a mestesugurilor in bresle - incepand din anul 1376.

            In acest cadru se constituie treptat scaunele sasesti, ca organisme administrativ - teritoriale si de judecata. Celor sapte scaune initiale ale provinciei Sibiului (Orastie, Sebes, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu si Rupea) li se vor adauga ulterior cele Doua Scaune (Medias si Seica) si Sighisoara. Acestea, impreuna cu districtele Brasov si Bistrita, vor forma in secolul al XV-lea Universitatea Saseasca (Universitas Saxorum), reprezentand unitatea administrativa, juridica si politica ce-si va exercita puterea asupra tuturor comunitatilor sasesti din fundus regius, incepand din 1486 - 1487.

            Despre populatia saseasca Nicolae Iorga afirma 'Au o multime de virtuti inalte de cetatean care face ca sasii sa fie un pretios element in viata de stat careia-i apartin..'.

Coordonate etnografice

In general satele din bazinul Hartibaciului sunt de origine medievala, fiind semnalate documentar inca din sau incepand cu secolul al XI-lea. secolele XI si XIV. Descoperirile arheologice atesta locuirea teritoriului respectiv inca din cele mai vechi timpuri, documentele existente la  muzeul din Agnita aratand descoperiri paleolitice in Agnita si descoperiri neolitice in satele din Podisul Hartibaciului. Cele 10 sate care au facut obiectul cercetarii noastre sunt situate pe cursul Hartibaciului (Attana, Nocrich, Hosman)  si asezari situate in de-a lungul vailor secundare (cursul mediu si inferior). Acestea au o forma alungita, facand parte  din categoria asezarilor de tip adunat caracteristice Podisului Hartibaciu. Gospodariile sunt grupate in cadrul vetrei, strans unele  langa altele  cu scopul de a nu se ocupa terenul necesar culturilor de plante agricole.

Strazile care pornesc alaturi, fie urmand aceeasi directie, fie bifurcate lateral, amintesc prin originea lor de faptul ca sunt mai noi si astfel au un rang mai mic. Astfel am intalnit denumirile de strada: Strada din dos, de sus, a riului, a Salcilor, ceea Mica, cea Noua, cea din colt /fundatura cainilor, Garii, Principala, Bisericii etc.



Despre sasi, vecinii maghiari si romani spuneau: “Cand sasu nu mai are ce sa faca isi darama casa si isi construieste una noua. Daca ii ia foc acoperisul de paie, atunci construieste unul de sindrila. Daca si acesta arde, atunci il acopera cu tigle, daca si acesta arde atunci cu alama, sau poate si cu aur si argint……” Sigerus   as pune-o mai la sfarsit

Casele cele mai aspectoase sunt intotdeauna pe strada principala a satului, in piata sau in jurul bisericii, si sunt construite din caramida si piatra acoperite cu tigla.,. Majoritatea isi mai pastreaza forma lor veche (medievala), avand pe fatada ornamente compuse din ghirlande, coroane, frunze, ornamente florale, cruci si inscriptii cu anul constructiei sau cate o maxima cum am intanit pe o casa din Vurpar, recent restaurata:

Glück, Heil und Segen wolle

Mir der Höchste geben

Der mir hat helfen baun

Ihm will ich allerzeit vertraun

Norocul, sanatatea si credinta

                                                     mi-a dat-o Cel de Sus

                                                        el mi-a dat puterea

sa construiesc aceasta casa

in el ma voi increde pe veci

La capatul strazilor principale, de cele mai multe ori pe coasta se insiruie strazile romanilor  “la rumani”; dincolo de rau, iar pe o coasta se afla “tigania”

Strazile satului sunt pavate pe margini, de-a lungul sirului de case, si la incrucisari. – as sterge

Punctul central al asezarii satesti il formeaza scoala si biserica, plasate de cele mai multe ori pe un loc mai ridicat. Bisericile intarite odinioara, au fost cladite in secolul  al XV-lea si al XVI-lea ca niste biserici-cetati, cu ziduri puternice, cu turnuri de aparare , constituind un semn distinctiv al satelor sasesti de pe Valea Hartibaciului.

           

  









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Etajarea bentosului marin (profilul fudurilor marine)
PARCUL NATURAL PUTNA - VRANCEA
Grupul celor 7 Cadrul demografic
Particularitati in organizarea micro- si macrosistemelor teritoriale
Asezarea geografica si resursele naturale ale Deltei Dunarii
STELELE si galaxiile - Distante si dimensiuni stelare. Compozitia chimica si temperatura stelelor
Analizarea localitatii Salmas din punct de vedere geografic
Europa Atlantica


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu