Monitoringul starii ecologice si chimice pentru apele de suprafata

Monitoringul starii ecologice si chimice pentru apele de suprafata

Plecand de la faptul ca gospodarirea apelor se face pe bazine hidrografice, reteaua de monitoring este proiectata astfel incat sa asigure o vedere generala coerenta si cuprinzatoare a starii ecologice si chimice in cadrul fiecarui bazin hidrografic si sa permita clasificarea corpurilor de apa in cinci clase. Au fost elaborate harti care sa arate reteaua de monitoring a apelor de suprafata din Schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic. Pe baza caracterizarii si evaluarii impactului, pentru fiecare perioada la care se aplica o schema directoare la nivel de bazin hidrografic, a fost stabilit un program de monitoring de supraveghere si un program de monitoring operational.

In cadrul sistemului stabilit sunt monitorizati parametrii care sunt indicatori ai starii fiecarui element de calitate important. Estimarile nivelului de certitudine si precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring sunt prezentate in schema directoare.

a. Programele de monitoring de supraveghere trebuie sa furnizeze informatii pentru:

a) suplimentarea si validarea procedurii de evaluare a impactului;

b) proiectarea eficienta si efectiva a programelor viitoare de monitoring;

c) evaluarea schimbarilor pe termen lung a conditiilor naturale;

d) evaluarea schimbarilor pe termen lung care rezulta din activitatea antropogenica generala.

Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite si folosite, in combinatie cu procedura de evaluare a impactului, pentru determinarea cerintelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale si viitoare.

Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un numar suficient de corpuri de apa, astfel incat sa se asigure o evaluare a starii globale a apelor de suprafata din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apa, monitoringul se va realiza in punctele in care:

a) debitul cursului de apa este important in cadrul districtul bazinului hidrografic ca intreg, inclusiv punctele de pe rauri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2.500 kmp;

b) volumul de apa prezent este semnificativ in cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzand lacuri naturale si lacuri artificiale mari;

c) corpurile de apa importante traverseaza frontiera unui stat;

d) exista locuri identificate in conformitate cu legislatia privind schimbul de informatii;

e) in alte asemenea puncte unde este necesara estimarea incarcarii poluantilor care sunt transferati peste granite si care sunt transferati in mediul acvatic marin.

Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an in cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:

a) parametrii care indica toate elementele biologice de calitate;

b) parametrii care indica toate elementele hidromorfologice de calitate;

c) parametrii care indica toate elementele fizico-chimice de calitate;

d) lista poluantilor prioritari care sunt evacuati intr-un bazin hidrografic sau sub-bazin;

e) alti poluanti evacuati in cantitati importante in bazinul sau sub-bazinul hidrografic, in afara de cazul in care exercitiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat ca respectivul corp de apa a atins starea buna si nu exista nici o dovada, in urma revizuirii impactului activitatii din care sa rezulte ca s-a schimbat impactul asupra corpului de apa. In acest caz monitoringul de supraveghere trebuie sa fie efectuat o data pe perioada de valabilitate a trei scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.

b. Monitoringul operational trebuie sa fie facut pentru:

a) stabilirea starii acelor corpuri de apa identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de protectie a apelor si mediului acvatic stabilite;

b) evaluarea oricaror schimbari ale starii unor astfel de corpuri de apa, care rezulta din programele de masuri.

Programul poate fi amendat in perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, in functie de informatiile obtinute (pentru a permite o reducere a frecventei cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea importanta generata de impact sa fie eliminata).

Monitoringul operational trebuie sa fie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, fie pe baza evaluarii impactului realizat sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand riscul de a nu indeplini obiectivele sale de protectie a apelor si a ecosistemului acvatic si pentru acele corpuri de apa in care sunt evacuate substantele din lista prioritara. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substantele din lista prioritara dupa cum s-a specificat in legislatia care stabileste valorile standard relevante privind calitatea apelor si ecosistemului acvatic (ORDIN nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa). In toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substantele din lista prioritara, acolo unde nu exista instructiuni specifice in legislatia specifica, punctele de monitoring trebuie sa fie stabilite dupa cum urmeaza:

a) pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring in cadrul fiecarui corp de apa, in scopul evaluarii impactului surselor punctuale. In cazul in care un corp de apa este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea marimii si impactului acestor presiuni ca un intreg;

b) pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring in cadrul unor corpuri de apa selectate, in scopul evaluarii impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apa trebuie facuta astfel incat acestea sa fie reprezentative pentru riscul relativ al aparitiei presiunilor din cauza surselor difuze si pentru riscul relativ al neandeplinirii starii bune a apelor de suprafata;

c) pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring in cadrul unei selectii a corpurilor de apa, in scopul evaluarii marimii si impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apa trebuie sa fie caracteristica pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apa.

Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apa de suprafata, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apa sunt supuse. In acest scop, trebuie sa se monitorizeze:

a) parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apa respective;b) toate substantele prioritare evacuate, precum si alti poluanti evacuati in cantitati importante;c) parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificata.

c. Monitoringul de investigare trebuie efectuat

a) acolo unde nu se cunosc motivele oricarei depasiri;

b) acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apa sau corpurile de apa nu indeplinesc obiectivele de protectie a apelor si mediului acvatic stabilite;

c) pentru stabilirea impactului poluarilor accidentale.

Programul de monitoring de investigare trebuie sa furnizeze informatii necesare stabilirii unui program de masuri pentru realizarea obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic stabilite si a masurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluarilor accidentale.

2.  Frecventa monitoringului

Pentru perioada programului de monitoring de supraveghere, investigare frecventele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevazute in tabelul nr. 1.3.4. din Legea apelor 107/96 modificata prin Legea 310/2004 trebuie sa fie aplicate, in afara de cazul in care, pe baza cunostintelor tehnice si a deciziei expertilor, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel putin o data in perioada de monitoring de supraveghere.

Pentru programul de monitoring operational, frecventa monitoringului necesara pentru fiecare parametru trebuie sa fie determinata astfel incat sa se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibila a starii elementelor importante de calitate. Ca regula, monitoringul trebuie sa aiba loc la intervale care nu depasesc pe cele prevazute in tabelul nr. 1.3.4., cu exceptia cazurilor cand, pe baza cunostintelor tehnice si a deciziei expertilor, sunt justificate intervale mai mari de timp.

Pentru monitoringul de investigare fregventa este data in tabel 1.3.4. pe tipuri de elemente de calitate si pentru rauri, lacuri, ape tranzitionale, ape costiere.

Pentru monitoringul suplimentar necesar in zonele protejate frecventa este data in tabelul 1.3.5. din aceeasi lege, iar in tabelul1.3.6. sunt prezentate si standardele de recoltare a probelor.

Frecventele trebuie sa fie alese astfel incat sa se realizeze un nivel acceptabil de certitudine si precizie. Estimarile certitudinii si preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie sa fie stabilite in Schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic.

Frecventele de monitoring trebuie sa fie alese tinand seama de variabilitatea parametrilor care rezulta atat din conditiile naturale, cat si cele antropogene. Intervalele de timp la care este intreprins monitoringul trebuie sa fie alese astfel incat sa minimizeze impactul variatiei sezoniere asupra rezultatelor si deci, sa asigure ca rezultatele reflecta schimbarile in corpurile de apa ca urmare a schimbarilor cauzate de presiuni antropogene. Daca este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar in timpul diferitelor anotimpuri in acelasi an, pentru a realiza acest obiectiv.

3. Puncte de captare a apei potabile

Corpurile de apa de suprafata care asigura in medie mai mult de 100 mc/zi trebuie sa fie stabilite ca fiind puncte de monitoring si trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substantele prioritare evacuate si pentru toate celelalte substante evacuate in cantitati importante care ar putea afecta starea corpurilor de apa si care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabila. Monitoringul trebuie sa fie efectuat in conformitate cu frecventele stabilite in tabelul nr. 1.3.5.1.

4. Habitate si specii in zone protejate

Corpurile de apa care formeaza aceste zone trebuie sa fie incluse in programele de monitoring operational, acolo unde, pe baza evaluarii impactului si a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de calitate a apelor si mediului acvatic. Monitoringul trebuie sa fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri si, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbarilor starii acestor corpuri care rezulta in urma realizarii programelor de masuri. Monitoringul trebuie sa continue pana cand zonele protejate satisfac cerintele legislatiei pe baza careia au fost stabilite zonele protejate respective si pana cand sunt indeplinite obiectivele stabilite.

5.  Standarde pentru metodele de monitoring al elementelor de calitate

Metodele folosite pentru monitoringul parametrilor tip trebuie sa se conformeze urmatoarelor standarde prezentate mai jos sau unor alte standarde nationale sau internationale care sa asigure furnizarea datelor de o calitate si comparabilitate stiintifica echivalenta.

Lista metodelor de prelevare de probe pentru macrofite (plante mari), pesti, diatomee (alge unicelulare), va fi actualizata ca urmare a progresului tehnic si va fi aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.

6. Clasificarea si prezentarea starii ecologice

I. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic

a) in scopul estimarii valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apa de suprafata sau pentru corpurile de apa de suprafata puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii, la corpurile de apa puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologica trebuie sa fie percepute ca fiind referitoare la potentialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un intreg;

b) pentru asigurarea comparabilitatii unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obtinute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie sa fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologica, in scopul clasificarii starii ecologice. Aceste rapoarte trebuie sa reprezinte relatia dintre valorile parametrilor biologici observati pentru un corp de apa de suprafata dat si valorile pentru acesti parametri in conditiile de referinta aplicabile acestui corp de apa. Raportul trebuie sa fie exprimat ca o valoare numerica intre 0 si 1, cu starea ecologica foarte buna reprezentata de valori apropiate de 1 iar starea ecologica proasta prin valori apropiate de 0;

c) scara rapoartelor de calitate ecologica pentru sistemul de monitoring corespunzator fiecarei categorii de apa de suprafata trebuie impartita in cinci clase, in intervalul de la starea ecologica foarte buna la starea ecologica proasta, prin asocierea unei valori numerice fiecarei limite intre clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte buna si buna, precum si valoarea limitei intre starea buna si moderata trebuie sa fie stabilite prin exercitiu de intercalibrare.

II. Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii ecologice si a potentialului ecologic:

a)     pentru categoriile de ape de suprafata, clasificarea starii ecologice pentru corpurile de apa trebuie sa fie reprezentata de valori scazute ale parametrilor, obtinute ca rezultat al monitoringului biologic si fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate in concordanta cu prima coloana a tabelului nr. 1.4.2.a), din Legea 107/1996 modificata. Rezultatele vor fi prezentate pe o harta, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care sa ilustreze clasificarea starii ecologice pentru fiecare corp de apa, prin coduri de culori, reprezentand clasificarea starii ecologice a corpului de apa, astfel:

foarte bun- albastru;

bun – verde;

moderat – galben;

slaba – orange;

proasta - rosu.

b)     pentru corpurile de apa puternic modificate sau artificiale, clasificarea starii ecologice pentru corpul de apa trebuie sa fie reprezentata de valori scazute ale parametrilor, obtinute ca rezultat al monitoringului biologic si fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate in concordanta cu prima coloana a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o harta, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care sa ilustreze clasificarea potentialului ecologic pentru fiecare corp de apa, prin bare  de culori, pentru corpurile de apa artificiale si in concordanta cu a treia coloana a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apa puternic modificate, astfel:

bun si foarte bun – benzi, paralele, de dimensiuni egale de culoare verde si gri deschis;

moderat - benzi, paralele, de dimensiuni egale de culoare galben si gri;

salb - benzi, paralele, de dimensiuni egale de culoare orange si gri;

prost - benzi, paralele, de dimensiuni egale de culoare rosu si gri;

c) printr-un punct negru pe harta, trebuie, de asemenea, sa se indice acele corpuri de apa unde nerealizarea starii bune sau a potentialului ecologic bun este determinata de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei si mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apa, in ceea ce priveste poluantii specifici sintetici si nesintetici.

III. Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii chimice

Acolo unde, un corp de apa se conformeaza cu toate valorile standard de calitate a apei si mediului acvatic, stabilite prin reglementarile specifice, acesta trebuie sa fie inregistrat ca atingand starea chimica buna. In caz contrar, corpul de apa trebuie sa fie inregistrat ca neindeplinind starea chimica buna Pentru ilustrarea starii chimice a fiecarui corp de apa trebuie realizata o harta pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizandu-se coduri de culori in conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificarii starii chimice a corpului de apa. Nu exista decat doua clasificari:

buna – albastru;alta stare – rosu.