Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » informatica » autocad
Elemente de desen topografic - Prezentarea si modul de folosire a semnelor conventionale

Elemente de desen topografic - Prezentarea si modul de folosire a semnelor conventionale



Elemente de desen topografic

Prezentarea si modul de folosire a semnelor conventionale.

Semnele conventionale sunt simboluri prin care se reprezinta pe planuri si harti elementele planimetrice si de nivelment ale terenului.

Elementele planimetrice raportate si formele de relief reprezentate prin semnele conventionale constituie partea desenata a planului care trebuie sa cuprinda toate aspectele necesare si sa permita in acelasi timp identificarea sigura a tuturor lucrarilor si detaliilor redate.

Semnele conventionale reprezentate in atlase si standarde se deseneaza si se scriu pe planuri si harti dupa indicatiile de folosire a acestor semne cuprinse in atlasele si standardele respective.

1. Semnele conventionale folosite la intocmirea

planurilor topografice la scarile 1:5000 si 1:10000

Acestea sunt culese din Atlasul intocmit de Consiliul Superior al Agriculturii (in 1971).

Semnele conventionale sunt tiparite la dimensiunile de reprezentare pe planuri. Cifrele care insotesc semnele sunt exprimate in milimetri. Distanta grafica minima dintre liniile separate este 0,2mm, iar liniile pentru care nu se indica grosimea se vor trasa de 0,1 mm.

a) Semnele conventionale care se traseaza pe originalul de intocmire (de teren) cartografiat, sau pe planul tiparit sunt redate in anumite culori dupa, cum urmeaza:

- planimetria (toponimia, detaliile artificiale de relief, cladiri etc.) se reda prin linii si scriere in culoare neagra, atat pe planurile originale de teren cat si pe cele tiparite;

- hidrografia (apele sau canalele), pe planurile originale de teren se traseaza cu o linie sau doua, de culoare rosu inchis, iar pe planurile tiparite de culoare albastra; fondul suprafetelor acvatice (lacurile, apele si canalele reprezentate cu doua linii) pe planurile originale nu se coloreaza, iar pe cele tiparite se reprezinta in culoare albastru pal;

- relieful (curbele de nivel si valorile lor, rupturile naturale si valorile adancimilor, nisipul etc.), pe planurile originale de teren, se executa cu culoare rosie (sepia inchis), iar pe planurile tiparite, cu sepia;

- suprafetele impadurite pe planurile originale de teren se reprezinta cu cerculete negre, cu diametrul de 1,3 mm (fara culoare pentru suprafata), iar pe planurile tiparite, raster verde pal (fara cerculete); perdelele de protectie se reprezinta pe planurile originale de intocmire la fel ca padurile, iar pe planurile tiparite, verde pal si cerculete negre.

b) Semnele conventionale pentru punctele de baza.

Punctele astronomice, punctele geodezice, punctele retelei de ridicare precum si reperele de nivelment sunt insotite, de regula, de o inscriptie sub forma de fractie: la numarator se scrie denumirea sau numarul punctului, iar la numitor se scrie cota, cu valorile rotunjite la 0,10 m (la punctele geodezice si ale retelei de ridicare) si la 0,01 m (la repere de nivelment geometric).

c) Semnele conventionale pentru localitati

- Pe planurile de situatie la scara 1:10 000 si 1:5 000, cladirile se reprezinta prin contur, la scara respectiva. Dimensiunile minime grafice sunt 1,0X0,7 mm si se mentin si pentru constructii de dimensiuni mai mici. Cladirile se reprezinta cu culoarea neagra pe toata suprafata conturului.

- Cladirile intreprinderilor industriale se reprezinta la fel ca celelalte cladiri, aplicand pe mijlocul conturului semnul conventional de uzina sau fabrica.

- Liniile electrice, telegrafice si telefonice se reprezinta numai in afara localitatilor. Stalpii sau fermele de la franturile liniilor electrice, se vor reprezenta corespunzator pozitiei lor reale, astfel incat traseul sa fie redat corect. Daca distanta dintre stalpi este mai mica de 100 m, acestia se reprezinta din doi in doi, pastrandu-se stalpii de la schimbarile de aliniament.

- Conductele de suprafata se reprezinta numai in afara localitatilor. Semnul conventional pentru conducta este in insotit de inscriptia pentru ce transporta conducta (ex.: ,apa', petrol' etc.).

d) Semnele conventionale pentru caile de comunicatii

Semnele conventionale ale cailor de comunicatie (cai ferate, drumuri etc.) se aplica in asa fel incat axa semnului sa corespunda cu axa caii in teren. Liniile de cale ferata si drumurile apropiate (sub 0,3 mm) reprezentate prin linii duble pot fi redate ca o linie comuna. Caile ferate se reprezinta atat in afara localitatilor, cat si in localitati. Rambleurile, debleurile si zidurile de sprijin din lungul cailor ferate se redau numai daca depasesc inaltimea de 1,00 m.

Distanta dintre cele doua linii care reprezinta autostrada, drumul sau soseaua, trebuie sa fie egala, la scara planului, cu latimea platformei drumului (partea carosabila plus acostamentele). Inscriptiile care insotesc semnele conventionale pentru autostrazi si sosele contin: latimea partii carosabile, latimea platformei, rotunjita la 0,10 m, materialul din care este executata imbracamintea scris prescurtat (As, B, Pv, P care inseamna respectiv asfalt, beton, pavele, piatra sparta) si numarul drumului prevazut in nomenclatorul national. La drumurile naturale se trece latimea totala a drumului, rotunjita la metri intregi.

e) Semnele conventionale pentru hidrografie si constructii hidrotehnice

-  Cursurile de apa cu latimea mai mica de 3,00 m se reprezinta cu o singura linie, iar cele cu latimea mai mare de 3,00 m cu doua linii, la distanta egala cu latimea cursului redusa la scara.

- Pe malurile abrupte, malurile amenajate, consolidari, debleuri, rambleuri si diguri mai inalte de 0,50 m, se indica inaltimea relativa a acestora rotunjita la 0,10 m, scrisa cu sepia pentru detalii naturale si cu negru, pentru detalii artificiale (diguri, rambleuri, debleuri etc.).

- Firele de vale pe care se scurge apa provenita din ploi sau topirea zapezilor se reprezinta prin linie intrerupta albastra.

- Adancimile lacurilor si ale iazurilor se scriu pe locurile unde au fost masurate, cu albastru.

- Sensul de curgere se indica pe plan printr-o sageata de maximum 6 mm lungime cand se figureaza in afara malurilor (la apele mai inguste de 2 mm la scara planului) si de 12 mm cand se traseaza intre maluri (pentru ape mai late de 2 mm pe plan).

f) Semnele conventionale pentru retele, conducte, limite si imprejmuiri

 Acestea se redau prin linie-punct, linie intrerupta sau linie continua. In extravilan, se arata si natura materialului din care sunt executate imprejmuirile.

g) Semnele conventionale pentru relief

- Relieful se reda prin curbe de nivel si semne conventionale (pentru stanci, prapastii, alunecari de teren etc.), completate cu: cote in punctele caracteristice ale reliefului, inaltimi relative, valori ale curbelor de nivel, si indicatori de panta (bergstrihuri).

- Curbele de nivel normale si principale se traseaza pe intreaga suprafata cu urmatoarele exceptii: nu se traseaza de loc pe suprafetele acvatice, pe locurile de ruptura, rambleuri etc. si se intrerup cand distanta dintre curbele de nivel normale este mai mica de 0,20 mm; in acest caz se traseaza numai curbele de nivel principale. Valorile curbelor de nivel se inscriu in culoarea sepia.

- Indicatorii de panta se aplica perpendicular pe curba in sensul pantei, acolo unde nu este evident sensul pantei.

- Rupturile de teren, terasele naturale sau artificiale se reprezinta numai daca depasesc adancimea de 0,5 m. Semnul conventional, punctul unde se masoara adancimea si cifra care reprezinta adancimea se inscriu in culoarea sepia.

- Stancile, in general, se reprezinta prin metoda hasurarii cu iluminare de la nord-est.

h) Semnele conventionale pentru elementele de vegetatie si sol

 Vegetatia se reprezinta numai daca suprafata depaseste dimensiunile grafice stabilite de instructiunile in vigoare. in cazul contururilor mici, in care executarea semnelor conventionale nu se poate reda cu claritate, se va executa un singur element al semnului (gradina de zarzavat, vie, pasune, faneata) sau, in cazul livezilor mici si al padurilor mici, se va scrie simbolul lv si respectiv pd in interiorul conturului sau in afara cu o sageata indicatoare. La reprezentarea padurilor se indica specia si inaltimea medie in metri, repetand acestea la fiecare 3 - 4 dm2.

2. Semne conventionale speciale

Din aceasta categorie fac parte semnele conventionale pentru planurile si hartile forestiere, pentru soluri, pentru lucrari de imbunatatiri financiare, organizarea teritoriului etc.

a) Semne si culori conventionale folosite la planurile si hartile forestiere

La intocmirea planurilor si hartilor forestiere se folosesc semnele si culorile conventionale

ü pentru limite, constructii forestiere si tipuri de folosinta a terenului;

ü pentru reprezentarea compozitiei arboretelor pe planurile la scarile 1:10 000 si 1:20 000;

ü pentru lucrarile de cultura;

ü pentru drumuri si instalatii de transport forestier;

ü  studiului general de amenajament silvic pe ocol.

Speciile de arbori, pe harta arboretelor, sunt redate prin culori. Varsta este redata prin numarul de tente date la culoarea speciei astfel: pentru varsta de la 1÷40 ani - o tenta; pentru varsta de 41÷80 ani - doua tente; pentru varsta de peste 80 ani - trei tente.

b) Semnele conventionale pentru lucrari de imbunatatiri funciare

Pozitia in plan a semnului este data de centrul sau axa geometrica ia semnului. La reprezentare, semnele conventionale pot fi marite sau micsorate cu maximum 1/2 din reprezentarile diate in tabela, in functie de scara planului pe care se aplica. Semnele colorate se folosesc atunci cand, din cauza scarii planului sau incarcarii lui, reprezentarea necolorata ar duce la neclaritati.

          Reprezentarea reliefului terenului

1.  Forme de relief

Relieful reprezinta modul sub care apare suprafata terenului in plan vertical. Din acest punct de vedere, terenul are o diversitate de forme, unele din ele rezultate din combinarea mai multor forme de relief. Formele de relief sunt definite de o serie de elemente, dintre care cele mai importante sunt: talvegul, cumpana apelor, versantii, panta terenului, linia de cea mai mare panta, punctele cotate etc.

Talvegul reprezinta linia de racordare a doi versanti la partea inferioara, unde se colecteaza si se scurg apele de pe versant. La redarea prin curbe de nivel a reliefului (Fig.143), talvegul rezulta din unirea punctelor de inflexiune a curbelor de nivel, care iau de regula forma ide V sau U. Pentru vaile cu scurgere temporara talvegul se reprezinta pe plan prin linie intrerupta spre vaile cu debite permanente, care se reprezinta cu linie continua.

Fig.143 - Vale reprezentata prin curbe de nivel

Versantul (Fig.144), la reprezentarea prin curbe de nivel, apare din succesiunea curbelor de nivel egal distantate sau cu distante variate, avand in general o alura relativ uniforma. Versantii rectilinii sunt reprezentati prin curbe de nivel trasate la distante aproximativ egale si paralele, in functie de teren, iar versantii curbilinii (concavi sau convecsi) se reprezinta prin curbe de nivel trasate la distante variabile.

                      

a)                                                          b)

Fig.144 - Versanti: a - concav;  b - drept

Cumpana apelor  (Fig.145 si Fig.146), la reprezentarea prin curba de nivel, rezulta din unirea punctelor celor mai inalte ale bazinului pe linia de la care curbele de nivel au cote descrescand si de o parte si de alta a ei. Aceasta linie taie in lungul ei curbe de nivel inchise (inelare turtite). Cumpana apelor se traseaza numai in cazul reprezentarilor speciale, cu caracter hidrotehnic sau hidroameliorativ.

                 

Fig.145 - Bazin hidrografic                                   Fig.146 - Crupa

Linia de cea mai mare panta, pe planul de situatie cu curbe de nivel, este linia perpendiculara pe curbele de nivel.

Punctele cotate. Pe planurile si hartile cu curbe de nivel, marcarea formelor caracteristice ale reliefului, varfurilor, punctelor dominante, confluenta vailor si a unor detalii planimetrice (intersectii ale cailor de comunicatie etc.) se face prin puncte cotate, reprezentate prin puncte si numarul care reprezinta cota absoluta, inscrisa cu culoarea negru pe o directie paralela cu cadrul.

Formele caracteristice de relief se recunosc pe plan dupa configuratia curbelor de nivel si variatia valorilor (cotelor) acestor curbe.

Crupa (Fig.146) este reprezentata prin curbe de nivel cu alura aproximativ uniforma (paralele), care au valori (cote) crescatoare de la extremitate catre mijloc, unde se afla cumpana apelor.

Mamelonul (Fig. 147) este redat printr-o succesiune de curbe de nivel inchise (circulare), concentrice, ale caror valori cresc de la exterior catre interior.

Valea (Fig. 143 ) este redata prin curbe de nivel deschise sub forma de V sau U, avand la varf talvegul. Pe o axa transversala (perpendiculara pe talveg) curbele de nivel au valori ce scad de la extremitati catre talveg.

Caldarea (gavanul) (Fig. 149) este redat in mod asemanator cu mamelonul, cu deosebirea ca valorile curbelor de nivel variaza invers. De regula, atat mamelonul cat si caldarea au marcate varful si respectiv fundul printr-un punct cotat.

Fig. 145 si Fig. 149 cuprind modul de reprezentare pentru un bazin si o sea, ca forme complexe de relief, in care se pot recunoaste si celelalte elemente de mai sus.

                          

Fig.147 - Reprezentarea prin curbe de nivel

a unui mamelon (E -  echidistanta)

Fig.148 - Reprezentarea prin curbe de nivel a unei depresiuni (caldare) (E -  echidistanta)

Din reunirea formelor mentionate rezulta formele de relief generale: muntii, colinele (dealurile) etc.

Fig. 149 -  Sea

3. Metodele de reprezentare

Metodele folosite curent pentru reprezentarea pe plan a formelor terenului sunt:

ü metoda planului cotat;

ü metoda curbelor de nivel;

ü metoda profilurilor;

ü metoda hasurilor;

ü metoda tentelor hipsometrice;

ü metoda laviurilor.

a) Metoda planului cotat consta in raportarea pe plan a punctelor caracteristice ale reliefului cu cotele respective,  prin coordonate si se reprezinta prin semnul conventional, iar la dreapta semnului, sub forma de fractie, la numarator se scrie numarul punctului si la numitor, cota punctului, sau numai cota punctului.

Planul astfel obtinut contine elemente de planimetria si de nivelment sub forma de puncte cotate, care, in cazul unui relief framantat, sunt foarte dense.

Planurile cotate se folosesc in special in cazul ridicarilor in fasii (banda) pentru proiectarea drumurilor, digurilor pentru apararea impotriva inundatiilor, in cazul ridicarii lor pentru proiectarea amenajarii orezariilor etc. Pentru alte scopuri, cotarea este doar prima faza a altor metode.

b) Metoda curbelor de nivel este cea mai des folosita. Curbele de nivel sunt liniile sinuoase care unesc puncte de aceeasi cota, linii care reprezinta proiectia pe planul orizontal a liniilor de intersectie a unor planuri de sectionare orizontale, paralele si echidistante cu suprafata terenului1. Diferenta de nivel dintre aceste planuri de sectionare este constanta si reprezinta echidistanta (echidistanta curbelor de nivel).Echidistanta exprimata numeric prin valoarea ei reala se numeste echidistanta reala sau numerica (aleasa in functie de precizia lucrarii, scara planurilor si de configuratia terenului, astfel ca distanta intre doua curbe consecutive sa fie minim 0,25mm), iar cea exprimata prin valoarea echidistantelor reale redusa la scara planului se numeste echidistanta grafica ( minim 1 mm, 0,50 mm sau 0,25 mm)

Echidistanta reala (numerica) se Pentru o reprezentare suficient de fidela, fara sa se incarce prea mult planul, se folosesc, in general, echidistantele aratate in Tabelul  13.

Tabel  13 - Echidistanta reala si grafica

Scara planului

Echidistanta

Scara planului

Echidistanta

Reala (m)

Grafica (mm)

Reala (m)

Grafica (mm)

1:1 000

1:2 000

1:2500

1:5 000

0,5 ;  1

1; 2

2

2; 5

0,5 ; 1

0,5 ; 1

0,8

0,4; 1

1 : 10 000

1 : 20 000

1 : 50 000

1 : 100 000

5 ;  10

10 ; 20

20

40

0,5 ; 1

0,5 ; 1

0,4

0,25

Redarea reliefului se face prin mai multe feluri de curbe de nivel (Fig. 150):

ü curbe de nivel principiale, reprezentate pe plan sau harta prin linii continue mai ingrosate, trasate, pentru evidentierea anumitor forme de teren si a diferentelor de nivel in cazul reliefului mai accidentat. Ele se obtin prin ingrosarea curbelor normale la un anumit interval (a cincia curba normala pentru echidistantele curbelor normale de 0,5 m, 1 m, 5 m si 10 m si a patra curba normala pentru echidistanta curbelor de 2,5 m;

ü curbe de nivel normale, reprezentate pe plan sau harta prin linii continue subtiri. La trasare, distanta dintre curbele de nivel normale trebuie sa nu fie mai mica de 0,2 mm; in cazul distantelor mai mici de 0,2 mm, curbele normale se intrerup si se traseaza numai curbele principale;

ü curbe de nivel ajutatoare, reprezentate pe plan prin linii intrerupte folosite pentru detalierea mai clara a unor forme de relief. Ele se intercaleaza intre curbele de nivel normale, avand echidistanta 1/2 din echidistanta normala, cand distanta dintre curbele normale nu este mai mica de 3 mm;

Fig. 150 -   Relief complex redat prin curbe de nivel

______ principale                 

__________ normale ( echidistanta 20 m)

ü curbe de nivel accidentale, reprezentate prin linii intrerupte cu segmente mai mici, avand echidistanta 1/4 din echidistanta normala.

Reprezentarea reliefului prin curbe de nivel permite determinarea altitudinii (cotei absolute) a oricarui punct de plan, determinarea pantei terenului si construirea profilurilor terenului pe orice directie de pe harta. Trasarea curbelor de nivel se face unind prin linie punctele de aceeasi cota obtinute prin interpolarea punctelor ridicate de pe teren. Curbele de nivel unesc punctele de cota rotunda (de exemplu: cotele 16,00; 17,00; 18,00, sau cotele: 12,5; 13,0; 13,5).

La interpolarea punctelor de cota rotunda intre doua puncte (Fig. 151) se considera ca linia terenului intre aceste puncte este dreapta, in panta sau rampa, iar punctele de cota rotunda se gasesc pe aceasta linie, care reprezinta ipotenuza in triunghiul dreptunghic.

Fig. 151 -   Procedeul grafic pentru interpolarea punctelor de cota rotunda

Distanta redusa la orizont dintre doua puncte, care se masoara pe cateta orizontala a triunghiului din Fig. 151, este direct proportionala cu diferenta de nivel dintre aceste puncte.

In practica sunt folosite trei procedee pentru obtinerea punctelor de cota  rotunda:  procedeul numeric, procedeul grafic,  procedeul mecanic.

ü  Procedeul numeric

Pe planul cotat, ridicat prin metoda nivelmentului geometric in caroiaj, se cere sa se traseze curbe de nivel cu echidistanta de 0,20 m (Fig. 152).

Pe fiecare latura a caroiajului se calculeaza punctele de cota rotunda, prin interpolare. Pe intervalul cuprins intre punctul 1 de cota H1 = 99,23 si punctul 4 de cota H4 = 99,76, se gasesc punctele de cota rotunda H2 = 99,40 si H3=99,60, a caror pozitie este determinata de distanta lor fata de punctul 1, distanta care se afla prin interpolare in functie de diferenta de nivel:

Punctele de cota rotunda 2 si 3 se raporteaza pe latura 1—4 la distanta de 8 mm si respectiv 17 mm fata de punctul 1. Asa se procedeaza cu toate laturile carourilor pentru obtinerea tuturor punctelor de cota rotunda prin care se traseaza curbele de nivel.

Fig. 152 - Trasarea curbelor de nivel pe un caroiaj nivelitic

ü Procedeul grafic

Se executa pe hartie milimetrica constructia grafica (Fig. 151) oare corespunde unui interval de interpolare (intre doua puncte consecutive).

In cadrul celor doua axe rectangulare se raporteaza punctele 1 si 4 prin diferenta de nivel dintre ele, masurata pe axa verticala, si distanta dintre ele masurata pe orizontala. Se unesc cele doua puncte intre ele, iar linia rezultata reprezinta linia terenului intre cele doua puncte. Se raporteaza pe axa verticala punctele 2 si 3 de cota rotunda, prin diferentele de nivel. Din aceste puncte se duc paralele orizontale pana la intersectia cu segmentul 1 - 4, de unde se coboara cate o perpendiculara pe axa orizontala. Punctele (2' si 3') rezultate pe axa orizontala sunt punctele de cota rotunda, interpolata grafic, pe unde vor trece curbele de nivel. In felul acesta se procedeaza pentru toate laturile tuturor carourilor.

c)  Metoda profilelor da posibilitatea reprezentarii reliefului dupa o anumita directie.

Prin profil se intelege constructia grafica  care  reprezinta linia de intersectie a unui plan vertical  cu  suprafata   terenului dupa o directie data. Acest mod de reprezentare este folosit, in special la proiectarea  diferitelor lucrari, cai de comunicatie, canale, corectarea cursurilor de apa etc.

Profilele pot fi: longitudinale, atunci cand se executa dupa o directie paralela cu axa lucrarii si transversale, cand se executa dupa o directie transversala pe axa lucrarii,

Profilele se executa fie dupa ridicarile facute special in acest scop, fie dupa planul cu curbele de nivel.

Fig. 154 - Profil prin teren dupa linia AB

Intocmirea unui profil dupa o directie A—B (vezi Fig.152  si Fig.154) contine ca operatii:

ü se traseaza doua axe rectangulare OX pentru distante si OY pentru inaltimi;

ü se stabilesc: scara lungimilor, de obicei scara planului dupa care se face profilul, si scara inaltimilor care se ia de 10÷100 ori mai mare decat scara lungimilor;

ü se raporteaza punctele de pe linia de profil prin cele doua dimensiuni: distanta dintre puncte si diferenta de nivel dintre puncte in succesiunea lor, care se masoara la axele de coordonate respective;

ü se unesc punctele raportate printr-o linie continua care reprezinta linia terenului sau profilul terenului pe acea directie;

ü sub axa OX se traseaza cartusul (diapazonul) profilului. Acesta este format dintr-un numar de linii corespunzator datelor tehnice ale profilului, ca: numarul punctului, distante partiale (intre puncte), distante cumulate, cota punctului, diferenta de nivel, panta terenului etc.

Sub fiecare punct de pe grafic (profil) se trec datele tehnice pe liniile corespunzatoare.

Fig. 155 - Profil transversal prin vale

d)   Metoda hasurilor scoate in evidenta mai clar formele terenului. Hasurile sunt linii  drepte trasate pe plan  intre curbele de nivel  dupa   linia de cea mai mare panta, avand lungimea, grosimea si distanta intre ele (caracteristicile hasurilor) in functie de panta terenului.

Avand la baza principiul luminarii verticale a unui plan (Fig. 156)cele trei caracteristici folosite judicios, realizeaza tonuri de umbra  a caror intensitate creste cu panta terenului. Hasurile se traseaza pe planuri cu curbe de nivel iar cele trei caracteristici se stabilesc dupa cum urmeaza:

Lungimea hasurilor este determinata de distanta dintre curbele de nivel. Cu cat distanta dintre curbe este mai mare, deci cu cat panta este mai mica, cu atat lungimea hasurilor este mai mare. Pe linia curbei hasurile se intrerup, iar pentru a fi mai evidente limitele hasurilor de la benzile consecutive se traseaza intercalat (Fig. 157). Cand panta terenului se apropie de orizontala (i= 1/64), aceasta suprafata nu se mai hasureaza.

                        Fig. 156 - Plan inclinat luminat vertical                Fig. 157 - Depresiune reprezentata

                                                                                                                                prin curbe de nivel si hasuri

Distanta dintre hasuri se stabileste conform legii sfertului, dupa care distanta dintre doua hasuri consecutive este egala cu un sfert din lungimea lor. Cand panta este prea mare si distanta dintre curbele de nivel (lungimea hasurii) este mai mica de 2 mm, se pastreaza distanta intre hasuri de 0,5 mm  -  limita de distanta si se variaza corespunzator grosimea hasurii. Cand unghiul de panta este mai mare de 450, hasurile se inlocuiesc cu semne conventionale speciale.

Grosimea hasurilor se stabileste dupa diferite reguli care au la baza acelasi principiu al luminarii verticale. Corelatia intre negru si alb, grosime si distanta si panta terenului este data de asa-numitul diapazon al hasurilor, pe baza caruia se stabilesc grosimea si distanta dintre hasuri. Acest dispozitiv este confectionat dintr-o bucata de carton dreptunghiulara, care se taie pe latura de jos sub forma de dinti trapezoidali (Fig.158 ). Pe baza diapazonului se traseaza:

- perpendicular pe laturile dintre dinti, hasurile corespunzatoare unghiurilor de panta respective;

- pe liniile verticale ale trapezelor se traseaza perpendicular linii echidistante, care reprezinta distanta dintre curbele de nivel corespunzatoare pantei inscrise deasupra hasurii;

- unghiul de panta, in grade, se inscrie in stanga hasurii.

Inainte de a se face hasurarea se traseaza pe planul cu curbe de nivel, la intervale oarecare, linii de cea mai mare panta care sunt liniile directrice ale hasurilor (Fig. 159).

                          

Fig. 158 -  Diapazon pentru hasuri                       Fig. 159 -  Trasarea liniilor de cea mai mare panta ca directrice pentru hasuri

Pentru trasarea hasurilor se aseaza cartonul de hasurare astfel ca liniile care reprezinta distanta dintre curbele de nivel sa se suprapuna pe curbele de nivel, iar hasurile de pe diapazon sa aiba aceeasi directie cu directricea. Se traseaza apoi hasurile in prelungirea celor de pe carton.

Hasurile se opresc exact la curba de nivel, iar cele din banda urmatoare se traseaza intercalat fata de cele precedente. Schimbarile de curbura, de lungime, de distanta si grosime, de la o hasura la alta, se fac treptat, in mod continuu.

In topografie, metoda hasurilor este utilizata ca metoda ajutatoare pentru redarea unor elemente de detaliu neprinse de curbele de nivel.

e) Metoda tentelor hipsometrice consta din colorarea spatiilor dintre curbele de nivel, cu culori sau tente de culori a caror intensitate este direct proportionala cu altitudinea (Fig. 160). Pentru evitarea tentelor inchise se stabilesc curbele de nivel caracteristice pentru relieful suprafetei de pe plan, care vor constitui limitele tentelor. In acest fel se reduce numarul de tente, pentru ca planul sa fie usor de colorat si destul de clar pentru scoaterea in evidenta si a celorlalte elemente. Se folosesc, in general, culori de apa pentru care, in prealabil, se intocmeste un diapazon al culorilor.

Culorile conventionale folosite in cartografie pentru redarea formelor de relief, pe harti la scara mica, tinand seama de altitudine, sunt urmatoarele:

Tabel nr. 14

Forma de relief

Altitudinea

Culoarea

Campie

de la 0 la 100 m

verde-moderat

de la 100 la 200 m

verde deschis

Deal

de la 200 la 500 m

nuante de galben spre cafeniu

de la 500 la 700 m

nuante de cafeniu din ce in ce mai inchis

Munte

peste 700 m

cafeniu inchis

Inaltimile

violet si rosu

Fig. 160 -  Modul cum se asterne culoarea

pentru  realizarea   tentelor   hipsometrice

In felul acesta, apar evidente forma terenului si diferentele de altitudine; fiindca se folosesc culori de apa cu intensitate redusa, planul  isi pastreaza  claritatea.

Metoda este folosita ca auxiliara pentru redarea reliefului terenului. La proiectarea lucrarilor   de imbunatatiri funciare, pentru stabilirea cat mai judicioase a schemei hidrotehnice, uneori se folosesc hipsogramele rezultate din colorarea planului cu curbe de nivel dupa indicatiile anterioare, intervalele de altitudine fiind mult reduse.

 Colorarea planurilor

Planurile topografice la scarile 1:5 000 si 1:10 000, atat cele tiparite, cat si originalul de intocmire (de teren) cartografiat, se executa in culori.

Planurile si hartile speciale (forestiere, hidrogeologice, pedologice, de organizarea teritoriului etc.) se coloreaza dupa prescriptiile SR 6125:1996 precum si dupa normativele si instructiunile departamentale interne.

 Intocmirea  planului in proiectie Gauss - Krüger(4)

Planul topografic fundamental la scara 1: 5 000 se intocmeste pe foi reprezentand trapeze din reteaua cartografica a tarii in proiectie Gauss – Krüger. Dimensiunile trapezului  la scara 1:5000 are valorile unghiulare de 1’15” pe meridian si de 1’52,5” pe paralela. Nomenclatura trapezului  la scara 1:5000  prin adaugarea primelor patru cifre romane (I, II, III, IV) la nomenclatura planului 1:10000 (Ex: L-35-5-D-c-1-III).

Succesiunea operatiilor de intocmire a planului topografic fundamental (in proiectia Gauss – Krüger) este asemanatoare cu aceea descrisa anterior. Prescriptiile privind semnele conventionale, trasarea lor, scrierea, colo­rarea etc, se aplica, la fel ca la intocmirea acestor planuri dar au si unele particularitati privind modul de intocmire.

a) Stabilirea formatului si pregatirea hartiei pentru intocmirea planului

Planurile topografice de baza ale tarii, intocmite la scarile 1: 2 000; 1:5 000 si 1:10 000 si anume planurile originale (de teren si de editare), care au la baza sistemul de proiectie stereografic cu plan secant si siste­mul de proiectie Gauss – Krüger, se executa in formate ale caror dimen­siuni sunt stabilite prin STAS.

b) Trasarea cadrului si a caroiajului

Pentru trasarea cadrului foii, aceasta se raporteaza colturile trapezului prin coordonate rectangulare plane, folosind coordonatograful rectangular. Coordonatele rectangulare plane se extrag din tabele speciale calculate pe elipsoidul de referinta Krasovski. Se unesc apoi punctele de colt si se obtine astfel cadrul trapezului. Dupa trasarea cadrului trapezului, se executa caroiajul geometric, stiind ca axele acestuia sunt paralele cu meridianul axial al fusului din care face parte trapezul si cu paralelele.

De ex., trapezul 12 3 4 (Fig. 161) determinat prin coordonatele: 1 (X1 Y1), 2 (X2, Y2), 3 (X3, Y3), 4 (X4, Y4), trasarea caroiajului geometric (reteaua kilometrica) se executa astfel: se determina pe laturile trapezului punctele extreme care au valoarea exprimata in kilometri intregi (punctele cel mai apropiate de X1 X2, X3, X4 si de Y1, Y2, Y3, Y4 cu valoarea exprimata in kilometri intregi).

Fig. 161 - Trasarea cadrului si a caroiajului

kilometric in proiectia Gauss- Kriiger

Se obtin astfel punctele 1', 2', 3', 4', care unite prin linii drepte formeaza cadrul rectangular din interiorul acestui trapez. In continuare, in interiorul cadrului rectangular se marcheaza prin cruciulite varfurile careurilor avand latura de 500 m. Pe chenarul rectangular se noteaza valorile de kilometri intregi sau jumatati de kilometri.

c) Raportarea punctelor

Dupa gradarea cadrului rectangular si insemnarea caroiajului, se raporteaza punctele in ordinea importantei si ridicarii lor pe teren. Se raporteaza mai intai punctele de sprijin si apoi punctele de detaliu.

d) Legarea punctelor si executarea detaliilor planimetrice

Se unesc punctele conform schitei intocmite pe teren si se traseaza toate detaliile planimetrice folosind semnele conventionale corespunzatoare. Aceste operatii se executa cu creionul negru. Dupa trasare se executa o verificare a tuturor elementelor planimetrice.

e) Trasarea planului in tus

Planul cu elementele planimetrice in creion se traseaza in tus dupa prescriptiile cuprinse in atlasul de semne conventionale.

f) Scrierea inscriptiilor interioare

Inscriptiile interioare privind detaliile planimetrice se scriu folosind caracterele indicate in atlas, in tus negru. Plasarea inscriptiilor se face dupa indicatiile anterioare.

g) Reprezentarea reliefului

Pe o coala de hartie de calc panzat sau calc simplu se intocmeste oleata curbelor  de   nivel,    asa cum s-a aratat mai inainte (se copiaza cadrul foii si punctele cotate, se interpoleaza, se traseaza si apoi se modeleaza curbele de nivel).

    Apoi se copiaza si se imprima curbele de nivel pe planul original. Dupa o verificare minutioasa se executa trasarea curbelor de nivel cu tus de culoare sepia.

h) Scrierea inscriptiilor exterioare

 Dupa trasarea in tus a curbelor si trasarea detaliilor de nivelment se trece la scrierea cotelor pe curbele de nivel si, in final, la scrierea inscriptiilor exterioare si a celor de pe cadrul exterior.

Fig. 162 - Plan topografic la scara 1 :5 000

In exteriorul cadrului se inscriu: sistemele de referinta, fusul, Romania, judetul (in coltul de sus din stanga), denumirea foii (sus la mijloc); limite administrative, dimensiunile trapezului (jos in stanga); scara planului, scara grafica, echidistanta curbelor de nivel normale, institutia editoare (jos la mijloc); scara pantelor pentru echidistanta curbelor normale (5 m) si pentru echidistanta curbelor ajutatoare (2,5 m) si datele privind anul in care s-au executat ridicarile, reperajul, descifrarea originalul etc., precum si institutiile executante (jos in stinga).

In Fig. 162 este redata o portiune dintr-o foaie de plan la scara 1 : 5 000.

8. Intocmirea unei sectiuni cadastrale avand la baza planul topografic

8.1.  Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ-teritoriale se obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a unitatii administrativ-teritoriale.

Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, harta cadastrala de ansamblu, sub forma analogica, se intocmeste, in functie de marimea unitatii administrativ-teritoriale si de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula, este una dintre scarile 1:10.000, 1:2000, 1:50.000

ü Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

- denumirea unitatii administrativ-teritoriale;

- padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;

- reteaua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate;

- reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (ape curgatoare, statatoare, canale deschise, baraje, diguri);

- punctele care marcheaza hotarele unitatii administrativ-teritoriale;

- limitele si denumirea intravilanelor;

- elemente de toponimie;

- punctele din reteaua geodezica;

- nordul geografic;

- scara planului.

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste (in extracadru, in partea din stanga jos) schema cu dispunerea foilor componente.

8.2.  Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor rezultate la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita unitate administrativ-teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in detaliu.

Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania,  in Sistem de proiectie Stereografic 1970.

ü elementele  pe care trebuie sa le contina Planul cadastral de baza sunt urmatoarele:

- punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si de ridicare;

- limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul unitatii administrativ-teritoriale si pentru intravilanele componente;

- limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele, numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor, limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent;

- reteaua de drumuri;

- caile ferate;

- apele curgatoare cu sensul lor de curgere;

- apele statatoare;

- constructiile hidrotehnice;

- denumirile localitatilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si strazilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale etc., care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare;

- numerele postale ale imobilelor din intravilane;

- codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale;

- scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 1970.

ü Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in 'Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:000, 1:2.000; 1:1.000 si 1:500', editia 1978, pana la elaborarea si avizarea si/sau aprobarea unui nou atlas de semne conventionale.

ü Scara planului cadastral

Scara uzuala la care se reprezinta planul cadastral de baza, in forma analogica, este:

- 1:000, in zonele de ses pentru extravilan si 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

- 1:2.000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

- 1:000 si 1:10.000 sau, dupa caz, scari mai mari in zonele montane;

- 1:2.000, 1:1.000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din Delta Dunarii.

8.3. Plan de amplasament si delimitarea unui imobil in vederea inscrierii in cartea funciara

Punctele situate pe limita imobilului, felul materializarii, destinatiile si categoriile de folosinta, forma si traseul limitei si numele/denumirea vecinatatilor sunt prezentate intr-o schita anexata (Fig. 163), parte integranta din proces-verbal incheiat intre proprietar si proprietarii imobilelor invecinate, certificat de persoana autorizata prin semnatura si parafa, in vederea inscrierii in cartea funciara.

Tabel nr. 20 - Plan de amplasament si delimitare a imobilului   Scara 1:500

Nr. cadastral

Suprafata masurata

Adresa imobilului

Cartea Funciara nr.

UAT

Fig. 163 - Plan de amplasament si delimitarea unui imobil in vederea inscrierii in cartea funciara

  1. Date referitoare la teren

Nr. parcela

Categorie de folosinta

Suprafata (mp)

Valoare de impozitare (lei)

Mentiuni

1

Ce

1177

12.000

Imprejmuit cu gard de beton

Total

1177

12.000

                                                                                               


R. Date referitoare la constructii

Cod constr.

Suprafata construita la sol (mp)

Valoare de impozitare (lei)

Mentiuni

C1

73

4000

Sup. constr. desfasurata= 146 mp

C2

9

7.000

Sup. constr. desfasurata = 9 mp

C3

12

3.000

Sup. constr. desfasurata = 12 mp

Total

100

5000

Inventar de coordonate           Sistem de proiectie:..

Pct.

E (m)

N (m)

1

554110,90

344830,46

2

554079,41

344801,24

3

554061,94

344819,32

4

554087,84

344848,81

Se confirma suprafata din masuratori si Introducerea imobilului in baza de date.

Data                                                                                                                Executant,

Semnatura si stampila

8. Releveu apartament          Scara 1:100

Nr. Cadastral al terenului

Suprafata

Adresa imobilului

Cartea Funciara colectiva nr.

UAT

Cod unitate individuala (U)

CF individuala

Fig. 164

Nr.

Denumire incapere

Suprafata utila incapere (mp)

1

Dormitor 1

10.55

2

Sufragerie

18.00

3

Dormitor 2

12.30

4

Vestibul

6,70

5

Bucatarie

8.50

6

Camara

1.25

7

WC Serviciu

2.20

8

Baie

4,30

9

Debara

0,50

Suprafata utila = 64,30 mp

10

Balcon 1

3.80

11

Balcon 2

3.70

12

Balcon 3

3.20

Suprafata totala = 75,00 mp

Executant,

Data

(Nume, prenume, semnatura, stampila)

Receptionat,

Data

(Nume, prenume, functie, semnatura, stampila)

8.  Schite de teren  pentru intocmire a cadastrului

de specialitate a amenajarilor de imbunatatiri funciare

8.1.  Imbunatatirile funciare – ansamblul lucrarilor si activitatilor care au ca obiective:

- sa asigure un nivel corespunzator de umiditate a solului care sa permita sau sa stimuleze cresterea plantelor, incluzand plantatiile viti-pomicole, culturile agricole si silvice;

- sa asigure protectia terenurilor de orice fel si a oricaror categorii de constructii fata de inundatii si alunecari de teren, precum si protectia lacurilor de acumulare impotriva colmatarii si regularizarea cursurilor de apa;

- sa asigure ameliorarea solurilor acide, saraturate si nisipoase, precum si protectia impotriva eroziunii si poluarii.

ü Lucrarile de imbunatatiri funciare reprezinta un complex de constructii, instalatii si dotari care asigura realizarea unei activitati de imbunatatiri funciare.

ü Obiectivul de imbunatatiri funciare – parte componenta a unei lucrari de imbunatatiri funciare care ocupa o anumita suprafata de teren.

ü Terenurile deservite de lucrarile de imbunatatiri funciare – terenurile care beneficiaza de o anumita categorie de lucrari de imbunatatiri funciare.

ü Categoriile de lucrari de imbunatatiri funciare sunt lucrarile destinate desfasurarii unei anumite activitati de imbunatatiri funciare si care cuprind:

- lucrarile de irigatii;

- lucrarile de desecare si drenaj;

- lucrarile din orezarii;

- lucrarile de combatere a eroziunii solului (de suprafata sau de adancime);

- lucrarile de aparare impotriva inundatiilor si regularizare a cursurilor de apa;

- lucrarile din amenajarile silvice.

ü Dotarile – cladirile, drumurile de acces, liniile electrice si alte obiective care deservesc una sau mai multe amenajari de imbunatatiri funciare.

8.2.  Cadastrul amenajarilor de imbunatatiri funciare reprezinta subsistemul de evidenta si inventariere sistematica tehnica si economica a tuturor bunurilor imobile din cadrul amenajarilor de imbunatatiri funciare din Romania, cu respectarea a datelor de baza din cadastrul general, privind suprafata, categoria de folosinta si proprietarul.

Cadastrul amenajarilor de imbunatatiri funciare va utiliza date din evidenta unitatilor subordonate ONCGC si a unitatilor administrativ-teritoriale si anume:

- inventarele de coordonate pentru punctele geodezice din retelele nationale sau din retelele de sprijin si de indesire realizate si aprobate;

- planurile cadastrale la scari mai mari de 1:10.000.

Datele din cadastrul amenajarilor de imbunatatiri funciare, specifice cadastrului general, in format digital, se pun la dispozitia ONCGC pentru alcatuirea si actualizarea cadastrului.

ü Executarea lucrarilor de cadastru al amenajarilor de imbunatatiri funciare se face prin parcurgerea urmatoarelor etape:

a) recunoasterea si delimitarea obiectivelor de imbunatatiri funciare si identificarea vecinilor, realizate de o comisie formata din reprezentanti ai administratorului sau proprietarului lucrarilor de imbuntatatiri funciare, ai Consiliului local si ai executantului care are urmatoarele sarcini:

- identificarea planurilor pe care e amplasat obiectivul de imbunatatiri funciare;

- identificarea documentatiei cadastrale cu precizarea persoanelor fizice si juridice care detin terenuri in zonele limitrofe obiectivului de imbunatatiri funciare;

- recunosterea pe teren a obiectivului de imbunatatiri funciare;

- schita obiectivului de imbunatatiri funciare cu precizarea punctelor de frangere;

- stabilirea punctelor de frangere in care trebuie amplasate borne sau alte mijloace de semnalizare;

- identificarea vecinilor obiectivului de imbunatatiri funciare;

b) incheierea proceselor verbale de delimitare si vecinatate, pe baza datelor de la pct. a):

- pentru obiectivele apartinand domeniului privat al statului, cum sunt sediile de sisteme de irigatii sau desecare si drenaj, cantoane, statii de pompare de punere sub presiune;

- pentru obiectivele care apartin domeniului public al statului, cum sunt statiile de pompare de baza, canalele de aductiune, canalele de desecare, lucrarile de combatere a eroziunii solului, digurile de aparare impotriva inundatiilor etc.

Fig. 165 - Schita de teren pentru un obiectiv din domeniul privat al statului

(conturul obiectivului cu punctele de frangere, distantele dintre puncte si vecinii)

Fig. 166 - Schita de teren pentru un obiectiv din domeniul public al statului

(conturul obiectivului cu punctele de frangere, distantele dintre puncte si vecinii)

c) executarea de masuratori pentru:

- crearea sau completarea retelelor geodezice de sprijin, indesire si ridicare;

- delimitarea obiectivelor de imbunatatiri funciare si marcarea punctelor (prin marci si borne);

- reambularea sau realizarea planurilor topografice si, respectiv, a planurilor cadastrale;

d) executarea lucrarilor pentru intocmirea planurilor de baza si de ansamblu in format digital prin efectuarea urmatoarelor operatiuni:

- conversia in format raster si vectorial a planurilor de situatie analogice la scara 1:2000 sau mai mare pentru reprezentarea limitelor amenajarilor de imbunatatiri funciare, si la scara 1:000 sau mai mare pentru reprezentarea lucrarilor de imbunatatiri funciare;

- crearea elementelor specifice planului cadastral;

- delimitarea cadastrala;

- stabilirea categoriilor si subcategoriilor de folosinta;

- calculul suprafetelor;

e) crearea si actualizarea bazelor de date cu inregistrarile specifice lucrarilor de imbunatatiri funciare;

f) intocmirea registrelor cadastrale;

g) crearea planuri cadastrale analogice;

h) implementarea sistemului de exploatare si intretinere a cadastrului amenajarilor de imbunatatiri funciare.

ü Cadastrul general se intocmeste pe unitati administrativ-teritoriale si contin in anexe:

- fisa corpului de proprietate;

- registrul cadastral al parcelelor;

- indexul alfabetic al proprietarilor;

- registrul cadastral al proprietarilor;

- fisa centralizatoare.

ü Cadastrul de imbunatatiri funciare se intocmeste:

- registrul cadastral al amenajarilor de imbunatatiri funciare pe amenajari;

- registrul cadastral al amenajarilor de imbunatatiri funciare pe judete;

- registrul detinatorilor de amenajari de imbunatatiri funciare.





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


PROIECT Tehnician Proiectant CAD - Sa se modeleze tridimensional piesa din figura alaturata, cu ajutorul soft-ului AUTO CAD,descriindu-se etapele principale
Tehnici de generare CAD a modelelor bidimensionale
Proiectii folosite in desenul tehnic
Cum importam punctele din statia totala in AutoCAD Civil 3D
Elemente de desen topografic - Prezentarea si modul de folosire a semnelor conventionale
Comenzi de desenare in AutoCAD
Precizie maxima in AutoCAD
Obtinerea proiectiilor modelelor solide
Hasurarea in AutoCAD
Metoda Monte Carlo

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


Referate Autocad.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.