Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » referate » literatura romana
Rolul literaturii in perioada pasoptista - literatura – calea spre o natiune modernaliteratura – calea spre o natiune moderna

Rolul literaturii in perioada pasoptista - literatura – calea spre o natiune modernaliteratura – calea spre o natiune moderna

LITERATURA – CALEA SPRE O NATIUNE MODERNA

    

ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA

                         FISA STUDIULUI DE CAZ

Titlu: LITERATURA- CALEA SPRE O NATIUNE MODERNA

Tema: ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA

                    INTRODUCERE

                         In perioada pasoptista se pun bazele literaturii noastre moderne si se contureaza identitatea culturala a literaturii (,,specificul national ”).

                         Scriitori pasoptisti reprezinta o generatie solidara, care participa activ la procesul de constituire a identitatii noastre nationale si de modernizare a societatii romanesti. Ei actioneaza pe mai multe cai: sunt participanti sau simpatizanti ai Revolutiei de la 1848, servesc prin opera literara idealurile social-politice ale vremii si aspiratiile ,,sufletului romanesc ”, contribuie la intemeierea si dezvoltarea diferitelor institutii culturale : presa, invatamantul, teatrul, societatile culturale.

                        Sub influenta ideologiei romantice, ei descopera si valorifica traditiile, istoria, natura - elemente ale specificului national si principalele teme literare. Sub aspect estetic, este o perioada de acumulare, de coexistenta a diverselor curente literare, ,,se ard etapele”, dar si o perioada in care se realizeaza modelele principalelor specii literare la noi. Prin creatiile lor contribuie la dezvoltarea limbii romane literare si a stilului beletristic.

                 CONTEXTUL EPOCII

                      Perioada pasoptista (aprox. 1830-1860) are ca nucleu Revolutia de la 1848.

                           Pasoptismul este miscare politica si culturala ale carei obiective social-politice sunt modernizarea societatii romanesti si emanciparea nationala: independenta politica, libertatea nationala, unirea provinciilor romanesti. Aceste obiective sunt puse in practica de cultura si scriitori care se implica activ in viata sociala- multi participa la revolutie – si culturala, iar in nacelasi timp, alcatuiesc prima generatie a literaturii noastre moderne.

                          Edificarea culturii moderne este o componenta importanta a miscarii de modernizare, care ofera caile de actiune pentru constructia identitatii nationale, iar fiecare domeniu cultural investit cu o functie educativa specifica: dezvoltarea invatamantului, a presei (publicarea primelor ziare in limba romana cu suplimente culturale si literare), a teatrului, (primii reprezentanti in literatura romana, primele traduceri si adaptari, intemeierea Teatrului National din Iasi, scrierea primelor piese de teatru originale), activitatea diferitelor societati culturale si literare.

                        Alaturi de traduceri, apare o literatura originala si amgajata, cu mesaj social, transmitand idealul eliberarii si al unitatii national. Alecu Russo proclama necesitatea crearii unei literaturi nationale: ,,literatura este expresia vietii unei natii”. In perioada pasoptista se observa preocuparea pentru felul in care se reflecta in scris identitatea culturala a romanilor.

                      Pasoptismul este si o ideologie literara niciodata sintetizata intr-un program particular, dar supusa unor comandamente exterioare: mesianism culturar si revolutionar, spirit critic, deschidere spre Occident si lupta pentru impunerea unui specific national, constiinta civica si patriotica, constiinta pioneratului in mai toate domeniile vietiii, o retorica a entuziasmului si a trezirii la actiune.

              GENERATIA PASOPTISTA

                Epoca pasoptista marcheaza inceputul literaturii noastre moderne. Scriitorii pasoptisti provin din clasele de sus, sun educati in Apus, mai ales in Franta, si devin promotorii renasterii nationala atat prin mesajul creatiei literare, cat si prin implicarea active in viata politica. Plini de elan, ei incearca pentru prima data o sincronizare cu Europa Occidentala, mai mult mimetica la inceput.

                  Afirmarea unei generatii de scriitori, gazetari, istorici si oameni politici, numita de posteritate generatia pasoptista, determina inceputul modernitatii noastre culturale, o perioada de tranzitie si de prefaceri palpabile. Scriitorii pasoptisti au vocatia inceputurilor si, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda  mai multe domenii, genuri, specii literare si mai multe tipuri de scriitura. Poliformismul preocuparilor individuale se explica in contextual epocii.

                  Scriitori sunt nevoiti ,,sa arda etapele’’ care se desfasurasera succesiv in literaturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol si jumatate. Curentele literare (iluminism, preromantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan. Principala trasatura a literaturii pasoptiste consta in coexistenta curentelor literare, nu numai in opera aceluiasi scriitor, ci chiar si in aceeasi creatie.

          INDRUMATORI AI FENOMENULUI

              CULTURAL-LITERAR

                Doua personalitati au avut rolul de indrumator al fenomenului culturar-literar si astfel au contribui, in etape distincte, la modernizarea literaturii noastre pasoptiste.

  • ION HELIADE-RADULESCU

                    Intr-o prima etapa, de efervescenta creatoare, corespunzatoare primei generatii pasoptiste, acst rol ii revine lui  Ion Heliade-Radulescu prin articolele din ziarul Curierul romanesc, aparut la Bucuresti, incepand cu 1829, caruia ii aduga din 1837 suplimentul literar Curierul de ambele sexe. Este faza de entuziasta si oarecum ,,naiva’’ a

romantismului pasoptist, cand distintia intre opera originala si prelucrarea unui model strain aproape ca nu se facea.

                    Datorita indemnurilor adresate tinerilor scriitori: ,,Nue vreme de critica, copii; e vreme de scris; sa scrieti cat veti putea si cum veti putea”, a fost posibil debutul unei intregi generatii, intre 1830 si 1840: Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac. Prin promovarea literaturii, fie traduceri, fie scrieri originale, presa indeplineste o functie culturala in toate provinciile romane (Gheoghe Asachi editeaza la Iasi Albina romaneasca.

In 1829, cu suplimentul culturar si literar Alauta romaneasca,  iar George Baritiu editeaza la Brasov Gazeta de Transilvania, in 1837, cu suplimentul Foaie pentru minte, inima si literatura). In aceasta etapa se creeaza climatul culturar necesar pentru formularea unei literaturi si a unei limbi comune pentru toti romanii, dezideerat formulat clar la 1840 de Mihail Kogalniceanu.

  • MIHAIL KOGALNICEANU:

INTRODUCTIE LA REVISTA DACIA LITERARA

 

                      In a doua etapa, de asezare a fenomenului literar, Mihail Kogalniceanu impune spiritul critic.

                      El este redactorul primei reviste exclusiv literare, Dacia literara, de la Iasi. In cele trei  numere aparute, se publica opere ale celor mai valorosi scriitori ai vremii (Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu ), iar directia imprimata se reflecta in toata litaratura epocii.

                      Constituirea deplina a romantismului pasoptist  a fost marcata de programul teoretic Introductie, redactata de Mihail Kogalniceanu si publicat in primul numar al revistei, in 1840.

La inceputul articolului axat pe evidentierea necesitatii unei literaturi originale si nationale, Kogalniceanu prezinta activitatea gazetelor romanesti aparute anterior, fata de care Dacia literara urmareste sa aduca un suflu nou, sugerat si de titlul revistei.

                 Cele patru puncte ale articolului-program sunt:

        intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiul estetic: ,,Critica noastra va fi nepartinitoare; vom  critica cartea, iar nu persoana.’’

        afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literaturii romane: ,,talul nostru este realizarea dorintii ca romaniii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti.”

        combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre: ,,Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. Aceasta manie este mai ales covarsitoare in literatura. [] Traditiile insa nu fac o literatura.’’

        promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu specificul national si cu estetica romantica: ,,Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.’’

                           In incheiera articolului-program, autorul anunta structura revistei (cele patru parti).

                          Primii nostri scriitori moderni se afirma in cadrul curentului national de la Dacia literara. Ideile enuntate in articolul-program si promovate de revista se reflecta in literatura romana de la mijlocul secolului al XIX-lea, in scrieri din toate provinciile romanesti.

                          Prin precizarea surselor de inspiratie/ a temelor literare in ultimul punct al articolui, dar si prin diversele trimiteri spre trasaturile romantismului (aspiratia spre originalitate, refugiul in trecutul istoric, aprecierea valorilor nationale si a folclorului, imbogatirea limbii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), acesta devine un manifest literar al romantismului romanesc.

Revista a fost interzisa de cenzura, dar spiritul ei a fost continuat de revistele Arhiva romaneasca si Propasirea, avandu-l ca principal animator pe Mihail Kogalniceanu.

           TRASATURI ALE LITERATURII     

                        PASOPTISTE

                    Literatura pasoptista se dezvolta sub semnul romantismului european si parcurge un drum sinuos. Dupa literatura anilor 1825-1830, care abunda in traduceri si adaptari dupa autorii straini, in special francezi, e de remarcat concordanta dintre manifestul romantismului francez (Prefata la drama Cromwell, de Victor Hugo, in 1827) si articolul program Introductie, publicat de Kogalniceanu in 1840. Scriitorii romani ai epocii asimileaza rapid manifestul romantismului francez si aplica principiile acestuia, cu particularitatile curentului national-popular de la revista Dacia literara.

  • ROMANTISMUL BIEDERMEIER

                  -este termenul propus de criticul Virgil Nemoianu in studiu sau Imblanzirea romantismului  si care desemneaza a doua etapa a romantismului, in fond o varianta degradata a Romantismului Inalt, manifestat in Europa in perioada 1790-1815.

                 - romantismul Biedermeier, plasat in plan european intre 1815, anul caderii lui Napolean, si 1848, anul revolutiilor burgheze, este impur, eclectic si predispus la orice compromis stilistic sau simbioza tematica.

                    -el se caracterizeaza prin preferinta pentru inalte valori morale, intimism, idilism, militantism, conservatorism, ironie si resemnare, spre deosebire de Romantismul Ianlt, definit de un radicalism ideologic, vizionarism, simt cosmic, pasiuni intense.

                   -conceptul de romantism Biedermeier se poate asocia la noi, produsului literar al anilor 1830-1860 pentru a identifica fenomenul hibridari estetice, conglomerat de forme si motive vechi si noi in cuprinsul aceleiasi opere. Alecsandri ar putea fi in acest sens exemplul tipic.

                   ,,[] romantismul romanesc [] poate fi considerat de tipul B. R. [Biedermeier], atat prin eclectismul lui, cat si prin inclinatia catre forme neradicale si detotalizate, catre istoric si etnic, cu, desigur, precizarea ca el comporta nuante absolut particulare ce se cuvin relevate. Chiar si strict istoric, epoca romantica se suprapune la noi acestui al doilea romantism european.’’

                          Nicolae Manolescu, Istoria critica a literaturii romane

  • TEMATICA

                 Tematica literaturii de la 1848 cuprinde, in variante ipostaze, istoria (trecutul glorios, ruinele, mormintele, nestatornicia soartei), folclorul, descrierile de natura.

  • MESAJUL SOCIAL AL ARTEI

                 Marile idealuri ale momentului erau: libertatea si unitatea nationala, libertatea sociala (in contextul revolutiei burgheze-democratice, antifeudale).

                    Aceste idealuri sunt ilustrate in tematica si mesajul creatiilor literare ale scriitorilor care sunt participanti sau simpatizanti ai Revolutiei de la 1848 si pun arta in slujba telurilor politice ale epocii.

                COEXISTENTA CURENTELOR

                              LITERARE

                     Specii clasice (fabula, satira, epistola, imnul, oda, poemul eroic, comedia) coexista cu cele romantice (meditatia, elegia, poemul filozofic, nuvela istorica si fantastica, aparitia dramei), uneori in opera aceluiasi scriitor sau chiar in acelasi text. Fondul romantic (teme, motive, atitudini) este uneori turnat in tipare ale secolului precedent.

              REPREZENTANTI AI    

       LITERATURII PASOPTISTE

1.     PROZA

Proza vremii cuprinde:

  • scrierile de inspiratie istorica

                →Alecu Russo

                →Costache Negruzzi

                →Nicolae Balcescu

                         ALECU RUSSO

        Alecu Russo(1819-1859) e un literar amator.

        S-a nascut in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta.

        Copilaria si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii in Elvetia. Dupa studiile din Elvetia, isi continua studiile la Institutul lui Francois Naville din satul Vernier de langa Geneva. Pe bancile institutului scrie primele sale incercari literare.

        Majoritatea lucrarilor au fost scrise in limba franceza si au aparut postum in traducerea lui Alecsandri,Odobescu.

Opere literare:

        Cantarea Romaniei (unde folosește stilul biblic a lui Lamennais din Paroles d'un croyant)

        Amintiri (evocator discret al locurilor natale)

        Iașii și locuitorii lui in 1840 (folosește detalii pitorești asupra mediului moldovenesc)

        Palatul lui Duca Voda

        Decebal și Ștefan cel Mare

        Acesta mai scrie:-Studie naționale

                                 -piesele:Bacalia ambițioasa, Jicnicerul Vadra sau Provincialul la Teatrul Național

                                 -jurnalul:Soveja,Romania viitoare

  • insemnari de calatorie

                →Grigore Alexandrescu

                →Vasile Alecsandri

                →Ion Ghica

                   GRIGORE ALEXANDRESCU

        Grigore Alexandrescu (1810-1885), e un temperament opus, discret, retractil, nu lipsit de umori maligne, orgolios și distant cata vreme e lucid. S-a nascut la Targoviste, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Ramane orfan si sarac, dar de mic e destept, cu o memorie extraordinara. Invata greaca si franceza.

        Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava. Face cunostinta cu Heliade. Uimeste pe toti prin talentul sau poetic. Va sta si acasa la Heliade, care-i va publica prima poezie. O vreme, a fost ofiter, dar a demisionat (1837).

        Discipol,apoi rival al Ion Heliade Radulescu.

        Din pricina unor scrieri a gustat si racoarea temnitei. A ocupat functii marunte. In 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. In ultimii 25 de ani de viata a fost marcat de alienare mintala. A murit sarac la Bucuresti .

              Opere:

       Poezii (1842)

       Suvenire și impresii, epistole și fabule (1847)

       Meditații, elegii, epistole, satire și fabule (1863)

       Memorial (1842)

       Poezi (1938)

  • fiziologia satirica

                →Ion Heliade-Radulescu

                →Costache Negruzzi

                   ION HELIADE-RADULESCU

  • Ion Heliade Radulescu (1802-1872), este printre cei dintai și cei mai prestigioși indrumatori ai culturii romane. Dupa obiceiul si in spiritul vremii, invata limba greaca, inainte de a invata sa citeasca romaneste, din istoria pentru inceputul romanilor in Dachia a lui Petru Maior .
  • Devine elevul lui Gh. Lazar, caruia ii va urma la conducerea scolii de la 'Sf.Sava'. Este membru activ al asociatilor culturale din epoca: 'Societatea Literara' (din 1827), 'Societatea Filarmonica' (din 1833), intemeietor al presei din Tara Romaneasca: Curierul Romanesc (1829) si Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic.
  • A fost numit și „parinte al literaturii romane'' .
  • In 1846, Heliade propune planul unei 'biblioteci universale', menita sa inzestreze cultura noastra cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, intreprindere uriasa, ce depasea cu mult chiar puterile unei generatii, oricat de ambitioase.

OPERE:

  • Meditații poetice dintr-ale lui A. de la Martin (1830)
  • Culegeri din scrierile lui I.Eliad de prose sci de poesie (1836)
  • Curs intreg de poesie generale (in mai multe volume)
  • Proza cu continut satiric si pamfletar, in maniera fiziologilor, Domnul Sarsaila autorul, Conu Dragan si cuconita Dragana.
  • Teoretician si indrumator literar in Regulile sau gramatica poeziei
  • scrieri memorialistice

                    →Costache Negruzzi

                      COSTACHE NEGRUZZI

       Costache Negruzzi (1808-1868), s-a nascut langa Iași, isi incepu invatatura in greceste cu unul din dascalii greci mai cu renume pe atunci in Iasi, iar romaneste invata singur dintr-o carte, precum insusi marturiseste intr-un articol intitulat Cum am invatat romaneste.

       Izbucnind revoluția, fuge in Basarabia cu tatal sau. La Chișinau face cunostinta cu poetul rus Puskin, care-i desteapta gustul pentru literatura si cu un emigrant francez de la care ia lectii de limba si literatura franceza.

       Din aceasta perioada dateaza primele sale incercari literare. Murind tatal sau, intra copist la visterie, incepand astfel viata politica, cum faceau toti fiii de boieri pe atunci. In acest timp publica cateva traduceri de poezii , si cateva nuvele.

       Ales deputat de Iasi, apoi ca functionar superior, si ca director al teatrului, se arata patruns de idei liberale si doritor de progres. In 1840 este ales primar al orasului Iași. Se stinge din viata la 24 august 1868, si este inmormantat in cimitirul bisericii din Trifestii Vechi.

        A scris puțin fața de cat a trait, a inceput sa publice tarziu literatura originala și a incetat destul de repede.

Opere:

       Au mai pațit-o și alții

       Regele Poloniei și domnul Moldovei

       Alexandru Lapușneanul

       Provințialul (fiziologia provințialului)

       Pacala și Tandala

       Sobieski și romanii

       Pacatele tinereților

  • nuvele romantice

                    →Vasile Alecsandri

                    →Costache Negruzzi

                    →Grigore Alexandrescu

                     VASILE ALECSANDRI

 

n     Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacau; d. 22 august 1890, Mircesti, judetul Iasi) a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician roman, membru fondator la Academiei Romane, creator al teatrului romanesc si a literaturii dramatice in Romania, personalitate marcanta a Moldovei si apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea.

n     Intre anii 1828 si 1834, s-a deschis la Iasi pensionul lui Victor Cuenim. Spatarul Alecsandri l-a inscris pe fiul sau la pensionul francez, unde a studiat alaturi de Mihail Kogalniceanu, Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie si admiratie si pentru care a scris Chiritele si o mare parte din canticelele comice.

n     In 1840, impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iasi si si-a inceput activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese.

n     In 1839 s-a intors in tara si a ocupat un post in administratie pana in 1846. Impreuna cu Costache Negri a facut o calatorie in Italia, care a devenit motiv de inspiratie pentru nuvela romantica Buchetiera de la Florenta.

n     Dupa infrangerea miscarii pasoptiste este exilat, si dupa ce calatoreste prin Austria si Germania; se stabileste la Paris, unde se intalneste cu alti militanti munteni; din perioada exilului dateaza poeziile Adio Moldovei si Sentinela romana.

n     In 1849- mai- pleaca, impreuna cu ceilalti exilati la Brasov, in Bucovina, apoi, in toamna aceluiasi an, la Paris. Scrie primele cantecele comice (Soldan Viteazul, Mama Anghelusa) si cateva scenete comice si muzicale. Se intoarce in tara in luna decembrie.

PROZA

n     Istoria unui galben

n     Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenta

n     Iasii in 1844

n     Un salon din Iasi

n     Romanii si poezia lor

n     O primblare la munti

n     Borsec

n     Balta-alba

n     Calatorie in Africa.

n     Un episod din anul 1848

  • incercari de roman

                        →Ion Ghica

                           →Dimitrie Bolintineanu

                               ION GHICA

  • Ion Ghica (n. 12 august 1816, Bucuresti- d. 22 aprilie 1897, Ghergani, judetul Dambovita) a fost o personalitate marcanta a celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic si pedagog roman, prim-ministru al Romaniei de doua ori, intre 1866 si 1867, respectiv intre 1870 si 1871, presedintele Academiei Romane de patru ori (1876 - 1882, 1884 - 1887, 1890 - 1893 si 1894 - 1895).
  • Nascut in Familia Ghica, educat in Bucuresti si in vestul Europei, a studiat ingineria si matematica la Paris intre 1837 si 1840.
  • Este profesor la Academia Mihaileana din Iasi, membru fondator al societatii Fratia, se implica in aparitia revistei Propasirea, care continua programul Daciei literare.
  • Ion Ghica ramane cel mai valoros reprezentant al scrierilor memoralistice din epoca.
  • In Scrieri catre Vasile Alecsandri sunt prezentate cu un talent deosebit, intr-un stil familiar, personalitati ale epocii (portrete), amintiri, anecdote, dialoguri, intr-o atmosfera pitoreasca, adevarate tablouri care surprind eterogenitatea societatii noastre de la mijlocul secolului al XIX-lea.
  • Criticul Nicolae Minulescu considera ca:  ,,factura prozei lui Ghica este cat se poate de tipica pentru romantismul Biedermeier, daca avem in vedere combinatia pe care acesta o realizeaza intre stiinta si fictiune, istorie si biografism.’’

2.     POEZIE

In poezie se cultiva specii clasice:

  • Oda, imn 

                    →Andrei Muresanu

                    →Gheorghe Asachi

                   →Cezar Bolliac

                      ANDREI MURESANU

 

l     Andrei Mureșanu (1816, Bistrița-1863, Brașov). A fost un mare poet, traducator și eseist. A participat la revoluția din 1848 din Transilvania. A colaborat la „Foaie pentru minte, inima și literatura‘‘ și la „Gazeta de Transilvania''. Lirica sa (din poesiele lui Andrei Murașianu, 1862), aparținand stilului romantic al epocii, evolueaza de la inspirația sentimentala la poezia patriotica și protestatara. A tradus din Schiller, Herder, Burger.

l     In articolele literare, dezvolta idei de estetica, teorie literara, versificație, in spiritul democratic al publicisticii pașoptiste.

l     A ramas in istoria literaturii ca autor al celebrului „Un rasunet'', care a devenit marșul revoluționarilor patruzecioptiști in Transilvania.

  • Epistola, satira, fabula

                   →Grigore Alexandrescu

  • specii romantice: meditatia

                     →Vasile Carlova

                     →Dimitrie Bolintineanu

                     →Grigore Alexandrescu

                       VASILE CARLOVA

n     S-a nascut la Buzau. Dupa moartea timpurie a parinților este crescut de o sora a mamei lui. Are ca tovaras de invatatura pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a invatat limba greaca si limba franceza. A debutat cu o traducere dupa Hero și Leandro si a poemului Zaire a lui Voltaire. Ia fiinta militia nationala, nucleu al ostirii romane moderne.

n     E al treizeci si treilea dintre voluntarii angajati in militia nationala, unde va servi cu gradul de sublocotenent. Vasile Carlova a murit la Craiova, in urma unei boli infectioase. A fost ingropat in curtea bisericii Madona Dudu.

n      A fost un poet si ofiter roman, care desi a scris doar cinci poezii a intrat in Istoria literaturii romane.

Opere

n     Pastorul intristat

n     Ruinurile Targoviștei

n     Rugaciune

n     Albina romaneasca

n     Marșul romanilor

  • elegia

                    →Dimitrie Bolintineanu

                 DIMITRIE BOLINTINEANU

 

*     Dimitrie Bolintineanu (1819-1872), a fost un poet roman, om politic, participant la Revoluția din 1848 si diplomat. Poetul era macedonean. Orfan de ambii parinti inca din 1831, tanarul a fost crescut de niste rude mai avute. In 1841 era copist la Secretariatul de Stat, in 1843 - secretar la departamentul „pricinilor suditesti'.

*     Printr-un misterios concurs de imprejurari, e ridicat, in 1844, la rangul de pitar. Faptul ca publicase in 1842 admirabila poema 'O fata tanara pe patul mortii', prezentata elogios de Ion Heliade-Radulescu , a jucat probabil un rol decisiv. Poemul 'O fata tanara pe patul mortii' era o imitatie dupa La jeune Captive de André Chénier, si a fost publicat in 'Curier de ambe sexe'.

*     Ca atati alti pasoptisti, tanarul nu se trudi prea mult sa intre in gratiile principelui. Inima il tragea mai curand spre lumea care „va sa vina'.

*     Cooptat in Frația si in Asociația literara, isi insuseste rapid mentalitatea de carbonar.In acel timp se formase in Bucuresti, Asociatia literara, care trimisera pe la sfarsitul anului 1845 pe Bolintineanu la Paris.

*     Plecat la Paris in 1845, cu o bursa din partea Asociatiei literare. Nu traieste decat pentru Revolutia pe care o presimte. Cand aceasta izbucni la Paris, in februarie 1848, tinerii studiosi hotarara sa se intoarca in tara. Conjuratii ii dadura un rol de prim-ordin, acela de a stabili contacte cu revolutionarii din Bucovina, ceea ce poetul nu putu sa faca.

Opere

*     volumul: Colecție din poeziile domnului D.Bolintineanu

*     Manoil, Roman național

*     volumul: Poesii vechi și noua

*     Legende sau basme naționale in versuri

*     Calatorii pe Dunare și in Bulgaria

*     volumul de satire Nemesis

  • legenda culta

                   → Dimitrie Bolintineanu

                   →Vasile Alecsandri

  • balada

                  → Dimitrie Bolintineanu

                  →Ion Heliade-Radulescu

3.     DRAMATURGIA

n     pasoptistii au vazut in teatru un mijloc de propagare a ideilor politice si culturale, iar eforturile lor au vizat mai multe directii: infiintarea de scoli pentru pregatirea artistilor dramatici, publicarea unor reviste si articole despre teatru, traduceri si adaptari in limba romana.

n     filonul comic al satirei sociale, critica moravurilor

                         →Costache Caragiale

                         →Costache Faca

                         →Matei Millo

                         →Alecu Russo

                         → Vasile Alecsandri

                COSTACHE CARAGIALI

n     Costache Caragiali: (1815 - 1877) a fost un actor roman, dramaturg si profesor de arta dramatica.

n     Elev al lui Costache Aristia, el si-a pus arta in slujba idealurilor progresiste, democratice ale revoluției din 1848. A animat si a organizat miscarea teatrala a vremii, la Botoșani, Iași, Craiova si București, fiind primul director al Teatrului Mare din Bucuresti, inaugurat in 1852. Romantic prin formatie, s-a apropiat de realism in interpretarea comediilor originale. El este unchiul marelui dramaturg Ion Luca Caragiale.

Lucrari

n     Scrieri a lui Costache Caragiale, 1840

n     Furiosul,1840

n     Epistola catre Grigore Alexandrescu, 1841

n     Leonil sau Ce produce dispretul, 1841

n     O repetitie moldoveneasca sau Noi si iar Noi, 1844, comedie

n     O soaré la mahala sau Amestecul de dorinti, comedie

n     Ingamfata plapumareasa sau Cucoana sunt

n     Doi cotcari sau Feriti-va de rai ca de foc

n     Invierea mortilor

n     Urmarea cotcarilor

n     Prologul pentru inaugurarea noului teatru din Bucuresti, (1852), 1881

n     Teatrul National in Tara Romaneasca, (1855), 1867

n     teatru cu subiect istoric

                         →Vasile Alcsandri

                         →Gheorghe Asachi

                      VASILE ALECSANDRI

 

n     Atasat idealurilor pasoptiste, Vasile Alecsandri a fost liderul miscarii literare a epocii, fiind un deschizator de drumuri pentru diferite specii si genuri literare.

n     Contributia sa la formarea si dezvoltarea teatrului national a fost hotaratoare in crearea unui repertoriu romanesc, dar si in constructia operei dramatice si a limbajului specific.

n     Mare parte din piesele lui Alecsandri (comedii, vodeviduri, farse, ,,cantecele comice”) au caracter satiric si critic impotriva moravurilor sociale si politice ale vremii, impotriva starii pe loc, dar si a falsului progres, ridiculizand demagogia, snobismul si parvenitismul: Iorgu de la Sadagura,  Iasii in carnaval, Peatra din casa, ciclul Chiritelor.

n     Unle pise de teatru abordeaza teme folclorice, dar au si note de critica sociala: Crai nou, feeria Sanziana si Pepelea.

n     In 1863 se retrage din arena politica. Dezgustul cauzat de pervertirea idealului se reflecta in drame cu tematica sociala, de o virulenta polemica, precum Zgarcitul risipitor, Lipitorile satului.

n     Spre apusul creatiei, Alecsandri realizeaza un surprinzator revirement spre drama istorica in versuri- Despot-voda (1879) si de inspiratie clasica – Fantana Blanduziei (1883), Ovidiu (1884).

           

                 OPINII. CREATIE ARTISTICA

                   Dupa 1830, ideologia romantica ia treptat in stapanire nu numai domeniul istoric, social si politic, dar si pe cel literar. Si aici putem observa caracterul ei hibrid, rezultat al telescoparii. Sursele lui Eliade4 [] sunt teoreticieni clasici, neoclasici, luministi si preromantici. El defineste poezia ca o expresie a ,,imaginatiei” si a ,,sentimentului”, dandu-i drept scop ,,inaltarea duhului” (acestea fiind ,,cele trei inlesniri ale spiritului, de unde ies toate talenturile literare”), si asta chiar din prefata la Regulile sau Gramatica poezii (in 1831) [].

                     In Introductie la Dacia literara, Kogalniceanu asterne pe hartie programul si manifestul romantismului romanesc. El este sincronizat cu acelea din Rusia, Spania, Portugalia si din alte tari si are acelasi aspect Biedermeier, vadit, din capul locului, in pledoaria autorului pentru natura, folclorul, obiceiurile, istoria (cu exact un deceniu mai devreme si Eliad o recomanda ca izvor) si limba nationala (intelegand explicit ca e vorba de romanii din toate provinciile Daciei). []

                   O alta componenta a ideologiei literare Biedermeier este mesajul social al artei. Ea se vede cu ochiul liber la Bolliac [], [in] chiar sensul pe care-l capata la el problema reformarii poeziei: ,,Aici s-au despartit acum interesurile cerului de ale pamantului, condicele ceresti de cele pamantesti, si ea (poezia) trebuie sa fie numai filosofica, sociala, umana si politica.”

                    (Nicolae Manolescu, Istoria critica a literaturii romane, I)

  • Creatie artistica

                Deoarece a trebuit sa studiem rolul literaturii in perioada pasoptista, noi ne-am gandit sa compunen o poezie care se refera la tema respectiva, chiar sub numele de ,,Pasoptismul”:

            Pasoptismul

Pasoptismul, vai de mine,

E un studiu cel stim bine.

A inceput, candva demult

De-a ajuns pe-acest pamant.

Cam prin secolul al XIX-lea (Secol ce defineste natiunea)

Multi din astea, cum sa zic?

Toti din Tara Romaneasca,

Nici nu incape indoiala

Ca Alecsandri, e la mare inghesuiala

E maret, ca el se stie

Cum e cu banu-n Romanie.

Ion e mare publicist

In gazeta e cinstit.

Bata-l vina, pe Balcescu

E coleg cu Radulescu,

Iar cu Ghica impreuna

Fac o echipa buna.

Ar mai veni si Kogalniceanu

Dar nu se pune cu banu’

El e cu ,,Introductie”

Nu intra asa prin refractie

Ar mai fi si n-ar mai fi

O gramada, dragi copii

Dar ii lasam si pe la anu’

Mari batai de cap ne-au dat,

Pana pe toti i-am invatat.

                      CONCLUZIE

                        Scriitorii pasoptisti sunt personalitati profund angajate in procesul in procesul de modernizare a societatii romanesti, de constituire a identitatii noastre nationale si culturale. Participanti sau simpatizanti ai Revolutiei de la 1848, isi pun condeiul in slujba idealurilor social-politice ale vremii. Adepti ai culturii franceze, manifesta unitate in orientarile estetice, dar si in procesul de modernizare social-politica.           

                        Sub influenta ideologiei romantice, ei descopera si valorifica traditiile, istoria, natura-elemente ale specificului national si principalele teme literare.

                        Pasoptistii pun bazele literaturii noastre moderne, ca deschizatori de drumuri in diverse genuri si specii, iar in cateva de cenii asimileaza curente literare manifestate succesiv in literaturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol si jumatate. Prin creatiile lor contribuie la dezvoltarea limbii romane literare si a limbajului beletristic.

                       Scriitorii pasoptistii formeaza prima generatie a literaturii noastre moderne, oamenii inceputului de drum, care manifesta deplin acord intre a voi si a putea, intre idealism avantat si vizionarism profetic, calitati pentru care sunt admirati de Mihai Eminescu in poezia Epigonii: ,,Voi credeati in scrisul vostru’’

                     BIBLIOGRAFIE

n     LIMBA SI LITERATURA ROMANA, Manual pentru clasa a XI-a, Editura Art,

Mircea Martin (coord.), Elisabeta Lasconi Rosca, Carmen Ligia Radulescu, Rodica Zane

n     LITERATURA ROMANA, Pregatire individuala pentru proba scrisa-examenul de bacalaureat 2008, ESEUL, Editura Art

L. Paicu, M. Lupu, M. Lazar

n     ESEUL, Teme pentru Bacalaureat, Studii de caz si dezbateri, Editura Art

L. Paicu, M. Lupu, M. Lazar, V. Gal

n     ISTORIA LITERATURII ROMANE DE LA ORIGINI PANA IN PREZENT, Editura Minerva, Bucuresti, 1986

G. Calinescu

n     ISTORIA LITERATURII ROMANE, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969

George Ivascu

n     ISTORIA CRITICA A LITERATURII ROMANE, VOL I, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1997

n     ORIGINILE ROMANTISMULUI ROMANESC, Paul Cornea

EPL, Bucuresti 1972

n     DICTIONARUL LITERATURII ROMANE DE LA ORIGINI PANA LA 1900, Editura Academiei, Bucuresti, 1979

n     ISTORIA LITERATURII ROMANE DE LA INCEPUT PANA AZI, Al. Piru

Editura Univers, Bucuresti 1981





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA Matematica-Geometrie CLASA: a VIII-a - Proiectii de puncte, de segmente de dreapta si de drepte pe un plan
 PROIECT DIDACTIC Grupa: mijlocie Expresie grafica si plastica Rochita
 TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE - Proiectarea stantei pentru reperu
 Proiect Implementarea SQM in cadrul societatii Ericsson Telecommunication Romania - Managementul Afacerilor prin Proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE - TRATAMENTUL STARII DE RAU ASTMATIC LA COPIL
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Proiect de diploma ecologie - calitatea aerului ambiental in regiunea 5 vest
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENT CRESTEREA VANZARILOR PRIN METODA IMBUNATATIRII SERVICIILOR CATRE CLIENTI
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 LUCRARE DE ATESTAT - TABLOURI BIDIMENSIONALE
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 PROIECT ATESTAT STRUNGAR - Strung frontal


“Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”, Camil Petrescu - comentariu
“Paradis in destramare” - comentariu
In vreme de razboi - de I.L Caragiale
PERSONAJE FEMININE REPREZENTATIVE:ELA,D-NA T, EMILIA
“Noaptea de decemvrie”- comentariu
Romanul interbelic - “Baltagul”, Mihail Sadoveanu - comentariu
STILISTICA LINGVISTICA
Conceptia arhaica - basm

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.