Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » literatura romana » gramatica
Articolul, pronumele si adjectivul emonstrativ

Articolul, pronumele si adjectivul emonstrativ



ARTICOLUL, PRONUMELE SI ADJECTIVUL EMONSTRATIV

Articolele adjectivale sau demonstrative sunt create in limba romana din pronumele demonstrative mostenite (cel < lat. ecce illum, cea < lat. ecce illa). De aceea sunt inrudite ca forma si ca sens cu pronumele si adjectivele pronominale demonstrative de departare (acel, acea, acei, acele), cu ale caror forme reduse, literare sau populare, se si confunda (D. Ivanus, Limba romana contemporana. Morfologia, p.80).

Articolul demonstrativ sau adjectival este considerat ca facand parte din categoria gramaticala a determinarii neconcludente, avand clar o valoare demonstrativa si functii nondeterminative. Atat formele literare, cat si cele populare se declina:

Nac  = cel,      cea,     cei,      cele

            al,        a,         ai,        ale/ale

GD =   celui,   celei,   celor,   celor               

            alui/    alei/     alor/    alor

            alui      alei      alor     alor.   

Cand sunt precedate de substantive in GD, la masculin si neutru singular si plural, exista tendinta inlocuirii articolelor adjectivale cu formele de NAc:

'fratelui meu cel (=celui) bun'

'fratilor mei cei (=celor) buni'

Acest acord functioneaza insa la feminin:

'colegei mele celei bune'

'colegelor mele celor bune' (I. Coteanu, Gramatica de baza a limbii romane, Editura Garamond, Bucuresti, f.a., pp. 114-115).

In cele ce urmeaza, ne propunem sa delimitam articolul adjectival-demonstrativ de pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ de departare.

1.     Dintru inceput, vom constata ca articolul adjectival sau demonstrativ se comporta ca un pronume semiindependent. Spre exemplu, in enuntul: 'Mie imi place culoarea rosie, lui – cea galbena', articolul cea substituie substantivul culoare, fiind deci un pronume, care insa nu poate functiona fara adjectivul urmator.

2.     Consideram ca un context este edificator in stabilirea clasei morfologice a cuvintelor in discutie. Astfel cel, cea, cei, cele sunt:

A.    Articole demonstrative sau adjectivale:

a)     cand preceda un adjectiv (propriu-zis, participial, gerunzial);

NAc     cel bun, cea tanara, al mare, a mica etc.

            cel laudat/celui laudat, cel suferind/celui suferind

GD      celui bun, celei tinere, alui mare, alei mici etc.

b)     cand preceda o locutiune adjectivala:

NAc     cei cu dare de mana, cele cu scaun la cap,

            ai de fata, ale de valoare

GD      celor cu dare de mana, celor cu scaun la cap,

            alor de fata, alor de valoare

In unele lucrari (v. Dobridor, Morfologia, p. 42), intrucat unele substantive in acuzativ, precedate de prepozitia de, sunt considerate locutiuni adjectivale, in contexte ca: 'prispa cea de brazde' (='brazdata'), podul cel de piatra (= 'pietros'), cuvintele cel, cea (precedate de substantive) sunt considerate articole adjectivale-demonstrative; in contextele fara substantivele precedente: cea de brazde si cel de piatra, cea si cel sunt considerate pronume demonstrative.

c)     cand preceda un numeral, fie cardinal: cei doi, cele trei, fie ordinal (in care articolele cel, cea sunt legate de numeralul ordinal cu prepozitia de): cel de al doilea, cea de a doua [prepozitia de este aglutinata in numeralele compuse de + intai = dintai, de + intaia = dintaia, cel dintai / al dintai, cea dintai(a), a dintai(a)].

d)     cand este marca/morfem pentru superlativul relativ al adjectivelor (articolul avand paradigma completa pentru toate genurile, numerele si cazurile: cel (celui, al, alui) mai frumos / cea (celei, a, alei) mai frumoasa (frumoase) / cei mai frumosi / cele mai frumoase etc.) sau al adverbelor (articolul avand forma invariabila cel):

'El / ea vorbeste cel (al) mai tare';

'Ei / ele vorbesc cel (al) mai tare'

e)     cand intra in structura unor locutiuni adverbiale (considerate adverbe la gradul superlativ relativ de superioritate, eliptice de adverbul mai - vezi M. Avram, Gramatica pentru toti, 1997, p. 258): cel mult 'maximum in cel mai bun caz', cel putin 'minimum; macar, in orice caz', cel tarziu 'ca ultim termen'.

f)      cand intra in structura unor nume proprii compuse cu un adjectiv: Stefan cel Mare, Mircea cel Batran, Radu al Mare etc. (v. si Al. Tosa, Elemente, p. 46).

Dintre aceste sase structuri (a-f) care contin articole demonstrative sau adjectivale, primele patru isi pastreaza statutul de articol, indiferent ca sunt sau nu precedate ori, rareori, urmate, de un substantiv:

a)     omul cel bun / cel laudat / cel suferind

b)     oamenii cei cu dare de mana

c)     cei doi oameni / cel de-al doilea examen / raspunsul cel dintai

d)     orasul cel mai frumos / fata a mai harnica.

Si celelalte doua isi pastreaza valoarea de articol, intrucat in substantivul propriu compus grupul cel + adjectiv este deja precedat de un substantiv propriu, iar adverbele mult, putin, tarziu, precedate de articolul cel, nu admit ocurenta unui substantiv.

Articolul demonstrativ sau adjectival scoate in evidenta obiectele care au insusirea exprimata de adjectiv (Coteanu, Ion (coord.), Gramatica de baza a limbii romane, Editura Garamond, Bucuresti, f.a., p. 115) si nu are functie sintactica de parte de propozitie. El este, in primul rand, marca a substantivizarii adjectivului la pozitiv sau la superlativ relativ ori absolut, a locutiunii adjectivale, a participiului si a gerunziului acordat, a numeralului (Iordan, Iorgu, Robu, Vladimir, Limba romana contemporana, E.D.P., Bucuresti, 1978, p. 362).

Limba romana contemporana, p. 362):

I.                 a) Cel harnic

b)     Cel mai harnic

c)     Cel foarte harnic         este si admirat de toti.

d)     Cel premiat

e)     Cel suferind

f)      Cel dintai

a) celor harnici

b) celor mai harnici

c) celor foarte harnici         sunt curate

II.               Gandurile        d) celor premiati

e) celor suferinzi

f) celor doi/celor dintai

(v. M. Avram, Gramatica pentru toti, 1997, p. 143);

Adjectivele, participiile si gerunziile (a-e) sunt substantivizate, iar numeralele au valoare substantivala (f). In enunturile noastre de mai sus, cuvintele substantivizate sau cu valoare substantivala au functia de subiect (in I) sau de atribut substantival genitival (in II), dar pot avea toate functiile sintactice pe care le indeplineste substantivul.

Articolul demonstrativ este, in al doilea rand, si morfem al genului, numarului si, mai ales, al cazului atat pentru substantivele masculine si neutre, cat si pentru cele feminine:

                        celui mai harnic prieten / celei

            fiul      celui de-al doilea coleg / celei

                        celui dintai inginer / celei

celui mai de seama director / celei

B.    Cel, cea, cel, cele (cu variantele populare: al, a, ai, ale) sunt si pronume demonstrative de departare, forme scurte cand sunt urmate de:

I.    parti de vorbire in G. D. Ac. cerute/precedate de prepozitii sau locutiuni prepozitionale:

a)     un substantiv, un adjectiv substantivizat ori o locutiune adjectivala substantivizata:

    (G) din fata statiei / din fata celor multi / din fata celor de fata

cel            (D) aidoma parintilor / aidoma celor multi / aidoma celor de geniu

    (Ac.) de langa scoala / de langa cei multi / de langa cei din fata

b)     un pronume (sau un adjectiv pronominal posesiv in Ac., exceptie de la G):

    (G) - din fata lui / din fata alor vostri

    (D) - aidoma mie / voua / alor vostri

cel            (D posesiv) – din fata-mi / din juru-ti

    (Ac.) de langa mine / de langa ai vostri

    (adj. pos. in Ac.) din fata mea / din fata voastra

c)     un numeral cu valoare substantivala:

(G) - din fata celor doi

cel       (D) - aidoma celor doi

(Ac.) - de langa cei doi

II.  a) un substantiv, pronume, numeral in G fara prepozitie

al vecinului

cel       al catorva dintre noi

al ambilor

b)     pronumele relativ care in diferite cazuri (cu sau fara prepozzitii), regent pentru AT:

                        care alearga

                        caruia ii scrii

cel       din cauza caruia plaangi

                        datorita caruia ai reusit

                         in care ai incredere,

III.           adverb sau locutiune adverbiala

a)     un adverb compus prin contopire: dinainte, dinapoi (de + inainte, de + inapoi):

                dinainte

cel

                dinapoi

b)     un adverb precedat de prepozitia de:

    de acolo

    de ieri

cel            de maine

    de aici / de sus / de jos

c)     o locutiune adverbiala:

din fata

cel       din stanga / din dreapta

din jos / din sus

IV.           un verb la supin:

            de scris

cel

            de scos afara

V.   De asemenea, cel este socotit primul element al pronumelui relativ compus (cel ce, cei ce, cele ce), alcatuite din cel, cei, cele (pronume demonstrative de departare, forme scurte) si ce (pronume relativ simplu).

In analiza unor grupuri sintactice, aparent asemanatoare, precum:

I.                 a) Toti cei de aici / toti cei din fata.

b) Toti cei de fata.

II.               a) Tuturor celor de aici / celor din fata.

b) Tuturor celor de fata

constatam ca toti, tuturor sunt adjective (cu functie de atribute adjectivale); cei, celor de sub I.a), II.a) sunt pronume demonstrative, iar de sub I.b), II.b) sunt articole demonstrative care substantivizeaza locutiunea adjectivala de fata “prezenti”.

C.    Cel este si adjectiv pronominal demonstrativ de departare, forma scurta, in doua situatii topice (vezi si D. Bejan, Gramatica limbii romane. Compendiu, Editura Echinox, Cluj, 1995, pp. 75-76):

C1. In enunturile din toate cele noua contexte (de sub I, II, III, IV) in care pronumele demonstrative cel, cea, eei, cele preceda un substantiv, pronume, numeral, adverb, verb etc., cuvintele cel, cea, cei, cele devin adjective demonstrative de departare cand sunt precedate, 1a randul lor, de un substantiv:

I.    a) Omul      cel din fata statiei / de langa scoala

cel din fata celor multi / de langa cei multi

b)   Copilul    cel din fata lui / din fata-mi / de langa mine

                                      cel din fata mea

                c) Copacul cel din fata celor doi

                    Caietele cele aidoma celor doua

                    Baiatul ce1 de langa cei doi

II.     a) Copiii cei ai vecinului / ai unora / ai ambilor

       b) Omul cel care / caruia / in care / din cauza earuia / datorita caruia

III.  a) Raspunsul cel dinainte

           Piciorul cel dinapoi

b)     Copacul cel de acolo / de ieri / de sus

c)     Blocul cel din fata / din stanga / din sus

IV.    Tema cea de scris

       Covorul cel de scos afara

C2. Pronumele cel, cea, cei, cele devin adjective demonstrative si cand preceda un substantiv cu care se acorda in gen, numar si caz:

cel mosneag, cea maicuta, pe cel deal / pe cel colnic

'Placuta-i a ghirlanda - sublima insa este / Cununa cea de laur'.

            (Eminescu, 'La Heliade', apud. L. Gáldi, Introducere , p. 95)

In concluzie, cel, cea, cei, cele sunt articole demonstrative sau adjectivale, provenite din pronume demonstrative care, prin frecventa intrebuintare, si-au slabit valoarea demonstrativa initiala, ceea ce a dus la pierderea independentei lor functionale, la morfemizarea lor ca elemente relationale (Iordan, Robu, Lucr. cit., p. 361). In alte contexte, caci contextul este elementul determinant care poate dezambiguiza valorile morfologice, cuvintele cel, cea, cei, cele (si formele populare al, a, ai, ai, ale, ale) - asa cum s-a demonstrat - sunt pronume sau adjective demonstrative de departare, forme literare sau populare scurte.

Articolul demonstrativ nu trebuie confundat cu pronumele demonstrativ sau cu adjectivul demonstrativ de departare, forma scurta. Aceasta este si finalitatea capitolului de fata.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Avram, Mioara, Gramatica pentru toti, ed. a II-a, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997, pp. 140-144.

Bejan, Dumitru, Gramatica limbii romane. Compendiu, Editura Echinox, Cluj, 1995, pp. 75-76.

Brancus, Grigore, Saramandu, Manuela, Gramatica limbii romane. Morfologia, Editura Atos, Bucuresti, f.a., pp. 31-32, 94-95.

Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Morfologia limbii romane, Editura Vox, Bucuresti, 1996, pp. 40-45.

Coteanu, Ion (coord.), Gramatica de baza a limbii romane, Editura Garamond, Bucuresti, f.a., pp. 114-115.

Ivanus, Dumitru, Probleme de gramatica a limbii romane, Editura Universitaria, Craiova, 2001, pp. 43-48.

Elemente de autoevaluare

1.     Valoarea determinativa a articolelor demonstrative-adjectivale.

2.     cel, cea, - articole demonstrative: contexte, confuzii.

3.     cel, cea, - pronume demonstrative de departare, forme scurte: contexte, functii sintactice, exemplificari.

4.     cel, cea, - adjective pronominale demonstrative de departare, forme scurte: contexte, functii sintactice, confuzii.





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


GRAMATICA LIMBII ITALIENE EDITURA GRAMAR
LIMBA FRANCEZA - suport de curs
Articolul (l’articolo) - italiana
Verbul - italiana
Gradele comparativ si superlativ cu tructura: cel mai (putin) + adjectiv
COMPLEMENTUL. PREZENTARE GENERALA
Conjunctivul prezent – Il congiuntivo presente - Italiana
CAN/COULD
DATIVUL
Repetarea gramaticala

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


Referate Gramatica.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.