FAZELE UNUI PROIECT. CADRUL LOGIC

Toate proiectele, indiferent de domeniu, parcurg un ciclu de viata similar, trecand prin mai multe etape/faze, in cadrul carora se desfasoara mai multe procese. Derularea proiectelor prin aceste structuri bine delimitate reduce gradul de nesiguranta, creste controlul modului de desfasurare a proiectului si permite luarea deciziilor dupa fiecare faza.

In fiecare etapa se urmareste obtinerea unor rezultate clare (deliverables) intermediare sau finale: specificarea cerintelor pentru un produs, realizarea unui prototip, a unei baze de date etc. Aceste rezultate vor fi analizate la sfarsitul etapei, prin compararea cu rezultatele propuse a se obtine si se va determina continuarea sau terminarea proiectului.

Faza – “cuprinde activitatile in urma carora vom obtine rezultatele scontate”

Proces – “o serie de actiuni intreprinse pentru a obtine anumite rezultate” (Institutul de Managementul Proiectelor)

2.1 Fazele unui proiect

Fazele unui proiect sunt :

conceperea proiectului

planificarea proiectului

implementarea proiectului

evaluarea/controlul si revizuirea proiectului

Etapele de planificare, executie si control fac parte din ciclul de viata al proiectului, sunt interdependente si succesive.

Fig. 2.1: Fazele/procesele unui proiect

1. In faza de concepere a proiectului, managerul, membrii echipei de proiect si detinatorii de intere sau afectati de proiect (stakeholderii) se intalnesc pentru a confirma faptul ca realizarea unui astfel de proiect va rezolva o problema existenta, care a fost identificata, punand bazele procesului de planificare.

Activitatile care trebuie efectuate in aceasta prima faza vor include urmatoarele:

identificarea problemei

analiza problemei

identificarea solutiilor posibile

selectarea celei mai bune solutii

definirea scopului si a obiectivelor proiectului

definirea intereselor stakeholderi-lor

alegerea membrilor initiali care vor face parte din echipa de proiect

o analiza preliminara cost/beneficiu

2. Planificarea reprezinta faza cea mai importanta a unui proiect si inceputul ciclului de viata pentru proiectul in cauza. Succesul unui proiect rezulta de fapt printr-o buna planificare, o buna executie si un control oportun. Planificarea ajuta la reducerea riscului si la anticiparea viitorului, la imbunatatirea eficientei si eficacitatii muncii echipei

Planificarea este faza in care trebuie gasite modalitatile prin care cerintele specificate de beneficiar/utilizator sa poate fi puse in practica. Activitatile care se vor intreprinde sunt:

detalierea scopului

prezentarea jaloanelor (milestones = finalitatea unor activitati dintr-o anumita categorie bine definita; ex.: instruirea personalului in cazul construirii unui centru de excelenta)

definirea activitatilor si descrierea secventei de derulare a lor

identificarea resurselor si a costurilor necesare

dezvoltarea unui grafic de timp

stabilirea ipotezelor de lucru si realizarea unor studii de fezabilitate

Impartirea proiectului in diverse activitati/sarcini (activities/tasks) este necesara din mai multe motive:

proiectul apare ca o insiruire logica de activitati care ajuta la determinarea graficului optim de timp

activitatile vor putea fi usor de controlat si evaluat

se determina mai usor necesarul de personal si calificarile acestuia

Proiect

Subproiect 1                               Subproiect 2 Activitate 3.1

Activitate1.1                               Activitate 2.1 Activitate 3.2

Activitate1.2                               Activitate 2.2

Activitate 1.3….                          Activitate 2.3

Figura 2.2: Descompunerea proiectului in subproiecte si activitati

In aceasta etapa se realizeaza analiza SWOT pentru institutia care realizeaza proiectul, relevand conditiile mediului intern si a celui extern.

In managementul proiectelor, planificarea inseamna cei “8P”:

Paradigma/Politici/Proceduri – CUM facem?

Paradigma se refera la viziune firmei, ceea ce doreste aceasta sa obtina pe viitor; politicile au in vedere stabilirea scopurilor, ca modalitati de atingere a strategiei, iar procedurile reprezinta modalitatile de actiune prin care vor fi realizate obiectivele propuse.

Personal – CINE face?

Program – CAND facem?

Performante – CE facem?

Pret –CAT face?

3. Implementarea proiectului va cuprinde activitati ca monitorizare, managementul riscurilor la care este expus proiectul, terminarea proiectului.

4. In etapa de evaluare a proiectului, va fi conceputa strategia de evaluare.

2.2 Procesele unui proiect

Conform Institutului de Managementul Proiectelor, procesele componente ale Managementul Proiectelor sunt:

de initiere

de planificare

de executie

de control

de inchidere,

acestea fiind la randul lor formate din alte procese.

Procesele sunt legate intre ele, prin faptul ca rezultatele unora devin intrari pentru altele. Astfel, fiecare proces poate fi descris prin 3 elemente de baza:

intrari – elemente dupa care are loc executia

instrumente si tehnici – mecanisme aplicate intrarilor pentru obtinerea iesirilor

iesiri – rezultatele procesului

1.     Procesul initierii

2.     Procesele planificarii se impart in doua mari categorii:

Fundamentale

planificarea scopului de baza al proiectului

descrierea scopului prin descompunerea rezultatelor principale in componente mai mici

definirea si estimarea activitatilor, estimarea duratei lor

realizarea planificarii calendaristice

planificarea resurselor

estimarea costurilor

intocmirea bugetelor costurilor

realizarea planului proiectului prin punerea laolalta a rezultatelor planificarii celorlalte procese sub forma unui document coerent

Ajutatoare

planificarea calitatii

formarea echipei de proiect

planificarea organizationala – identificarea si distribuirea rolurilor din proiect, a responsabilitatilor

identificarea riscurilor si managementul riscurilor (riscul este determinat de totalitatea cauzelor care conduc la intarzieri sau nerealizari in cadrul proiectelor, cauze care pot fi cuantificate anticipat, dar nu intotdeauna cunoscute)

planificarea modurilor de comunicare intre participantii la proiect

planificarea achizitiilor

planificarea cererilor de produse/serviciu

Fig. 2.2: Procesele planificarii

3.     Procesele executiei cuprind, de asemenea, un proces fundamental – executia planului proiectului – si procese ajutatoare:

verificarea scopului

distribuirea informatiei la toti cei implicati in proiect in timp util

dezvoltarea echipei – prin dezvoltarea abilitatilor individuale si de grup

cereri/solicitari de oferte, propuneri pentru buna desfasurare a activitatilor

selectia furnizorilor

administrarea contractelor

4.     Procesele controlului

Este necesara efectuarea controlului periodic in timpul unui proces pentru a identifica abaterile de la plan si corecturile care trebuie efectuate.

Procesele fundamentale se regasesc in raportarile periodice privind executia proiectului (starea proiectului, prognoze pentru viitorul proiectului) si controlul global al schimbarilor.

Procesele ajutatoare sunt:

controlul schimbarii scopului

controlul planificarii calendaristice

controlul costurilor

controlul calitatii

controlul raspunsurilor la riscuri

5.     Procesele inchiderii vor fi:

inchiderea contractelor

masuri administrative de inchidere – culegerea si diseminarea informatiilor pentru a da forma legala legala operatiunii de inchidere a proiectului

Postanaliza derularii proiectelor este o componenta care capata o importanta din ce in ce mai mare. Aceasta se datoreaza faptului ca experienta acumulata pe parcursul realizarii unui proiect va conduce la evitarea unor greseli din trecut pentru noile proiecte.

Exista si situatii in care proiectele se pot termina in mod anormal. Cauzele care stau la baza acestor esecuri sunt:

planificarea initiala gresita

resursele alocate insuficiente

schimbarile survenite in strategia si interesele institutiei

plecarea unor oameni cheie din proiect

depasirea timpului prevazut

2.3 Cadrul Logic

Cadrul Logic, ca instrument de abordare a unui proiect sau program, a fost creat in anii ’70, ajungand sa fie folosit pe scara larga de un numar mare de institutii si organizatii la nivel european si mondial.

Metoda prezinta rezultatele analizei unor probleme, numita in cele de mai jos “situatie problematica” astfel incat din aceasta sa reiasa, intr-o maniera sistematica si logica, obiectivele proiectului sau programului. Aceasta abordare reflecta relatia cauza-efect pentru diferitele nivele ale obiectivelor, identificand totodata modul in care se verifica realizarea acestora si situatiile care pot sa influenteze succesul proiectului sau programului.

Rezultatele analizei sunt sintetizate intr-o matrice care prezinta cele mai importante aspecte ale unui proiect sau program intr-un format logic (“Matricea Logica”).

Intre Cadrul Logic (Matricea Logica) si formatul propunerii de proiect (cererea de finantare) exista o legatura stransa, in special in ceea ce priveste titlurile sectiunilor, obiectivele generale, scopul proiectului sau programului, rezultate, activitati, mijloace, costuri, indicatori de verificare, supozitii.

Pe langa fazele de analiza (programare, identificare) si formulare, Cadrul Logic este util, de asemenea, in faza de implementare, ca si la evaluarea proiectului/programului, cu alte cuvinte, joaca un rol in fiecare faza a ciclului de viata a proiectului.

Cadrul Logic trebuie folosit inca din fazele de programare si identificare, desi nu poate fi completat integral in aceste stadii. El va fi completat gradual in fazele urmatoare. Asadar, Cadrul Logic devine instrument de management pentru fiecare faza a Ciclului de Proiect si un “director” pentru crearea altor instrumente ulterioare, cum ar fi planul de implementare al activitatilor proiectului.

2.3.1 Limitele Matricei Logice

Cadrul Logic si-a dovedit utilitatea pentru cei care elaboreaza si implementeaza proiecte sau programe, fiind de mare ajutor pentru structurarea si formularea ideilor, intr-un mod clar, coerent si standardizat. Daca abordarea proiectului sau programului este gresita (obiective generale, scop, rezultate, activitati formulate gresit) sau logica acestuia este defectuoasa, Cadrul Logic evidentiaza contradictiile, dar el singur nu poate sa creeze automat o abordare mai buna.

Cadrul logic ofera, prin urmare, un instrument si o metoda pentru imbunatatirea elaborarii si implementarii proiectului sau programului. Totusi, un instrument, oricat de performant ar fi el, nu poate garanta singur succesul. Succesul unui proiect sau program este influentat si de alti factori, in special de capacitatea manageriala a echipei sau organizatiei responsabile pentru implementarea acestuia.

De aceea, construirea unui Cadru Logic nu trebuie sa fie «un exercitiu de forma», doar pentru a satisface o cerinta a finantatorului. E bine ca acesta sa fie rezultatul unei analize substantiale, minutioase, a carei calitate depinde de anumiti factori:

1.     informatia disponibila;

2.     capacitatea de prelucrare a informatiei;

3.     consultarea reala a factorilor interesati, asigurand reprezentarea echilibrata a diferitelor interese;

4.     evaluarea metodica a lectiilor invatate din experiente anterioare, fie proprii, fie ale altor organizatii care au realizat proiecte similare.

Cadrul Logic trebuie vazut, mai ales, ca un instrument dinamic, care necesita reevaluare, revizuire, ajustare, urmarind continuu evolutia proiectului si a schimbarilor privind conditiile externe acestuia, care pot aparea pe durata implementarii.

2.3.2 Fazele construirii Cadrului Logic

Construirea unui Cadru Logic se face in doua faze, parcurse progresiv in timpul etapelor de Identificare si Formulare ale Ciclului de Proiect:

1. Faza de Analiza este aceea in care se analizeaza “situatia problematica” existenta la un moment dat (inainte de implementarea proiectului sau programului propus), ca punct de plecare pentru construirea unei noi situatii, imbunatatite, respectiv ‘situatia dorita’ in viitor (dupa implementarea proiectului). Proiectul este «un instrument» cu ajutorul caruia echipa de proiect realizeaza «schimbarea» de la situatia problematica, existenta, inainte de implementarea proiectului, la situatia imbunatatita, dorita, dupa implementarea proiectului. De notat ca analizam o “situatie problematica” si nu “o problema”, pentru ca situatia problematica este generata de mai multe probleme, acelea pe care trebuie sa le tratam prin proiect. Esential este ca, proiectele sau programele sa fie concepute pentru a trata problemele reale cu care se confrunta grupurile tinta si beneficiarii finali, in asa fel incat sa raspunda nevoilor si intereselor acestora.

Faza de Analiza se realizeaza in patru pasi:

1.     Analiza Factorilor interesati

2.     Analiza Problemelor (radiografia realitatii, a situatiei problematice actuale – stadiul actual);

3.     Analiza Obiectivelor (perspectiva unei situatii imbunatatite – stadiul viitor);

4.     Analiza Strategiilor(compararea diferitelor optiuni de imbunatatire a situatiei actuale)

2. Faza de Elaborare/Planificare este aceea in care ideea proiectului este elaborata practic, operational, pentru a permite implementarea sa. In aceasta faza se definitiveaza Cadrul Logic (Matricea Logica), se formuleaza si se planifica activitatile si resursele.

2.3.4. Cei patru pasi ai analizei

1. Analiza factorilor interesati

Factorii interesati sunt definiti ca persoane, grupuri de persoane, institutii, organizatii profesionale, companii etc, care pot avea o legatura, directa sau indirecta, cu proiectul sau programul respectiv. Pentru a maximiza beneficiile sociale si institutionale ale proiectului sau programului si minimiza impactul negativ, in cadrul analizei factorilor interesati se identifica toti acei factori care ar putea influenta implementarea acestuia, fie pozitiv, fie negativ. Se impune ca analiza factorilor interesati sa aiba loc intr-un stadiu incipient, respectiv in fazele de identificare si formulare ale proiectului sau programului.

Ideal, proiectul sau programul ar trebui sa fie elaborat in cadrul unui seminar interactiv, cu participarea reprezentantilor principalilor factori interesati (ex. administratia publica locala sau centrala, sectorul ONG, mediul de afaceri/sectorul IMM, organizatii sindicale, patronale, etc). Ori de cate ori Cadrul Logic este revizuit, pe durata vietii unui proiect, analiza initiala a factorilor interesati trebuie si ea revazuta. Analiza factorilor interesati si analiza problemelor sunt strans legate intre ele; fara a avea opinia oamenilor asupra unei probleme, nu vor fi clare nici cauza problemei, nici nevoile oamenilor si nici solutiile de rezolvare.

2 Analiza problemelor

Analiza problemelor identifica aspectele negative ale unei situatii problematice actuale si stabileste relatia ‘cauza-efect’ dintre problemele existente. Analiza implica trei pasi:

1. Definirea si delimitarea clara a cadrului analizei (situatia problematica actuala);

2. Identificarea problemelor majore definite ca stari, dificultati, aspecte negative cu care se confrunta grupurile tinta, beneficiarii si factorii interesati (Este raspunsul la intrebarea: care este/sunt problema/problemele?);

3. Vizualizarea problemelor in forma grafica, numita “arborele problemelor” sau “ierarhia problemelor”, pentru a stabili relatiile cauza – efect.

Analiza se prezinta sub forma unei scheme grafice, avand in partea superioara efectele problemei si cauzele ei dedesubt. Analiza are ca tinta identificarea blocajelor reale, carora factorii interesati le acorda prioritate si pe care cauta sa le inlature.

Odata completat, Arborele problemelor prezinta imaginea completa a unei situatii negative existente, pe care dorim sa o imbunatatim ca urmare a implementarii proiectului. Impactul acestui tip de schema logica poate fi maxim daca este elaborata in cadrul unui seminar cu cei vizati si care cunosc situatia), condus de o persoana care intelege dinamica grupului si are experienta in utilizarea metodei (un moderator). Aceasta abordare poate fi combinata cu altele, de tipul studiilor tehnice, economice sau sociale, ale caror rezultate ar putea completa analiza facuta in cadrul seminarului cu

factorii interesati.

3. Analiza obiectivelor

Analiza obiectivelor este o metoda conceputa sa:

1.     Descrie “situatia imbunatatita” (stadiul viitor dorit), ca urmare a implementarii proiectului;

2.     Verifice ierarhizarea obiectivelor;

3.     Ilustreze grafic relatiile “cauza-efect “.

“Situatia negativa” ilustrata de Arborele problemelor este transpusa intr-o “situatie imbunatatita”, prin reformularea pozitiva a problemelor identificate. De exemplu “productia agricola scazuta”, situatie negativa, este reformulata in “productia agrícola ridicata”, ca situatie pozitiva. Aceste formulari pozitive devin astfel obiective. Ele se prezinta intr-o alta schema logica numita Arborele obiectivelor. Arborele obiectivelor ofera perspectiva clara a situatiei viitoare imbunatatite.

Adesea, o asemenea schema logica prezinta fie un numar prea mare de obiective, fie obiective de mare anvergura (ex. fiscalitate redusa, scheme de creditare accesibile, cadru legal stabil) care nu pot fi indeplinite ca urmare a implementarii unui singur proiect, dar ar putea constitui obiective pentru un proiect mai mare, de interes national sau chiar pentru un program sectorial, regional sau international. Alte obiective apar drept nerealiste. In astfel de cazuri, se pot formula alte obiective posibil de indeplinit in locul celor nerealiste, care trebuiesc abandonate complet

4. Analiza strategiilor

Pasul final al fazei de Analiza consta in alegerea strategiei care va fi aplicata pentru a indeplini obiectivele propuse prin proiect. Alegerea strategiei consta in selectarea, din arborele obiectivelor, a unor obiective care vor fi incluse in proiect (obiective care vor fi indeplinite sau partial indeplinite ca urmare a implementarii proiectului), a altor obiective care vor ramane in afara proiectului (obiective care nu vor fi indeplinite prin proiectul propus) precum si in alegerea obiectivului central – “scopul proiectului”.

Acest pas presupune:

1.     Stabilirea unor criterii clare pentru alegerea strategiei;

2.     Identificarea diferitelor strategii posibile pentru indeplinirea totala sau partiala a obiectivelor selectate pentru proiect;

3.     Alegerea strategiei proiectului.

Grupurile de obiective inrudite, grupate pe verticala, din “arborele obiectivelor”, se numesc strategii. Unul sau mai multe dintre aceste grupuri de obiective vor fi selectate ca strategie a proiectului propus. Strategia potrivita se alege in raport de resursele materiale si umane potential utilizabile pe perioada de implementare a proiectului si pe baza unui numar de criterii, cum ar fi: prioritatile factorilor interesati, sansa de succes, bugetul, relevanta, timpul necesar implementarii, contributia la reducerea inegalitatilor.

2.3.5. Construirea Matricei Logice

Matricea Logica prezinta substanta unui proiect sau program ce se gaseste intr-un format coerent si usor de inteles. Matricea Logica este un instrument de lucru alcatuit din patru coloane si patru linii, cu ajutorul carora definim doua concepte:

1.     Logica verticala evidentiaza ceea ce urmeaza sa se realizeze prin proiect, clarifica relatiile cauza-efect si subliniaza supozitiile – aspecte exterioare proiectului care nu pot fi controlate de echipa de implementare;

2.     Logica orizontala urmareste masurarea efectelor proiectului si a resurselor utilizate in perioada de implementare, prin precizarea unor indicatori de verificare a obiectivelor si a surselor care permit identificarea acestor indicatori.

Prima coloana: Logica interventiei

Prima coloana a Matricii Logice este numita “Logica interventiei” (un proiect este considerat o “interventie”) si stabileste strategia de baza ce fundamenteaza proiectul, astfel:

√      Activitatile (al 4-lea rand, prima coloana) se implementeaza cu ajutorul mijloacelor materiale si umane (“intrarile” materiale si umane ) mobilizate pe perioada de implementare;

√      Urmare desfasurarii integrale a Activitatilor, se obtin Rezultatele (al 3-lea rand, prima coloana);

√      Rezultatele indeplinite conduc la indeplinirea Scopului (al 2-lea rand, prima coloana);

√      Scopul indeplinit al proiectului contribuie la indeplinirea (partiala a) Obiectivelor Generale (primul rand, prima coloana).

In mod curent, Rezultatele, Scopul si Obiectivele Generale sunt denumite generic “obiective”. Cele patru niveluri ale obiectivelor din “Logica interventiei” (randurile 1,2,3,4, prima coloana din Matricea Logica) sunt definite astfel:

1. Obiectivele Generale ale proiectului/programului sunt obiective de amploare (ex.: Nivel ridicat de dezvoltare socio-economica, somaj scazut) si vizeaza beneficii importante si pe termen lung pentru comunitate. Acestea fac legatura intre proiect/program si politicile nationale si regionale sau sectoriale de dezvoltare ale guvernului si ale donatorului, evidentiind contributia acestora la indeplinirea obiectivelor politicii UE. Obiectivele generale propuse vor fi doar partial indeplinite prin proiectul propus, care va furniza o contributie la atingerea lor. Obiectivele Generale pot fi indeplinite ca urmare a implementarii mai multor proiecte sau programe.

2. Scopul proiectului este obiectivul central, care trebuie indeplinit prin implementarea proiectului. Este de asteptat ca scopul proiectului sa produca efecte dupa incheierea proiectului. Scopul trebuie sa se adreseze problemei centrale si sa fie definit in termeni de beneficii durabile pentru grupul (grupurile) de beneficiari. Un proiect poate avea numai un singur Scop. Un proiect cu mai multe Scopuri ar fi un proiect excesiv de complex, care ar intampina dificultati de management. Multiple Scopuri ale proiectului ar putea, de asemenea, sa indice obiective neclare sau aflate in conflict. Formularea clara, concisa a Scopului unui proiect sau program poate contribui decisiv la succesul acestuia.

3. Rezultatele sunt “produsele” activitatilor desfasurate in perioada de implementare a proiectului, iar realizarea lor conduce la indeplinirea Scopului proiectului, ceea ce inseamna ca incep sa apara beneficiile durabile pentru grupurile tinta si beneficiari;

4. Activitatile (ex.: Reabilitare spatiu, dotare, punere in functiune tehnica de calcul, organizare cursuri de formare) sunt actiuni care trebuie intreprinse, folosind resursele materiale si umane (mijloacele), pentru a produce rezultatele propuse in cadrul proiectului sau programului.

Activitatile (cauza) se afla in relatia cauza-efect cu Rezultatele (efect).

Coloana a doua: Indicatori de verificare a obiectivelor (IVO)

IVO descriu, in termeni cantitativi si calitativi, in ce masura au fost indeplinite:

√      Obiectivele Generale ale proiectului;

√      Scopul Proiectului;

√      Rezultatele proiectului.

Mijloacele materiale si umane (numite intrari), sunt resursele necesare desfasurarii activitatilor planificate in proiect si se gasesc plasate in randul patru, coloana a doua. In aceasta caseta trebuie prezentata estimarea resurselor necesare. De notat ca in Matricea Logica nu exista indicatori pentru activitati.

Coloana a treia: Surse de verificare

Sursele de verificare (ex.: Raportul anual al Camerei de Comert si Industrie, Rapoarte ale Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca etc) indica unde si sub ce forma pot fi gasite informatiile despre indeplinirea Obiectivelor generale, Scopului si Rezultatelor (masura indeplinirii acestora este data de Indicatorii de Verificare a Obiectivelor). Costurile si sursele de finantare (credite, Banca Comerciala, CE, Guvern, Banca Mondiala, BERD etc), conform bugetului proiectului, sunt plasate in randul de la baza coloanei a treia a Matricii Logice.

Coloana a patra: Supozitii si pre-conditii

In Faza de analiza constatam ca implementarea unui singur proiect nu poate conduce la indeplinirea tuturor obiectivelor identificate in Arborele obiectivelor. De aceea, conform strategiei de proiect alese, unele obiective, prezente in arborele obiectivelor, raman in afara proiectului, nefiind incluse in Logica interventiei pentru proiectul propus (ex. Implicare sporita la nivel local, Comunicare eficienta intre actorii locali, Acces sporit la credite). Acestea ar putea insa influenta implementarea proiectului si durabilitatea rezultatelor ce vor fi produse, dar se situeaza in afara controlului echipei de management. Ca urmare, aceste obiective si altele asemanatoare lor, pot fi considerate drept conditii externe sau factori externi proiectului si trebuie avute in vedere ca Supozitii, pentru ca propunerea de proiect sa aiba succes. Locul lor este in a patra coloana a Matricii Logice.

Supozitiile reprezinta raspunsul la intrebarea: “Ce factori externi nu sunt influentati de implementarea proiectului, dar ar putea influenta implementarea si durabilitatea acestuia?”.

In Matricea Logica, la nivelul Obiectivelor Generale nu exista supozitii. Absenta lor este justificata de faptul ca Obiectivele Generale, asa cum s-a aratat anterior, sunt identificate in fazele de Programare si Identificare, cand este avuta in vedere o viziune mult mai cuprinzatoare asupra comunitatii, a carei constructie depinde de realizarea unui numar mai mare de programe sau proiecte, decat cel in discutie. Prin urmare, adaugind toate celorlalte interventii necesare pentru indeplinirea integrala a Obiectivelor Generale, s-ar introduce un numar mult prea mare de conditii si factori externi, (dintre care multi nu au legatura directa cu interventia propusa), care ar face improbabila implementarea proiectului propus.

Pre-conditiile, pozitionate in ultima caseta la baza coloanei a patra din Matricea Logica si in afara ei, reprezinta acele conditii initiale, independente de proiect, care trebuie sa fie deja indeplinite inainte de inceperea activitatilor si fara de care implementarea efectiva a proiectului nu este posibila. Pre-conditiile raspund la intrebarea: “Ce trebuie sa existe, astfel ca proiectul sa poata incepe?”

De exemplu, in cazul unui proiect care propune reabilitarea unei cladiri pentru a i se da o destinatie sociala (Centru de asistenta sociala pentru persoane in varsta), preconditiile ar putea fi:

√      Existenta cladirii in patrimoniul Consiliului Local, posibil de reamenajat si dotat in scopul proiectului propus;

√      Existenta unei Hotarari a Consiliului Local prin care cladirea este destinata scopului propus prin proiect;

√      Existenta resurselor financiare locale pentru co-finantarea reabilitarii cladirii.

Logica verticala din Matricea Logica se poate descrie in felul urmator:

√      daca pre-conditiile sunt indeplinite, activitatile pot incepe;

√      daca activitatile au fost desfasurate integral si daca supozitiile de la acest nivel (al activitatilor) sunt indeplinite, rezultatele propuse sunt obtinute;

√      daca rezultatele propuse prin proiect au fost obtinute integral si daca supozitiile de la acest nivel (al rezultatelor) sunt indeplinite, scopul proiectului este indeplinit;

√      daca scopul proiectului a fost indeplinit si supozitiile de la acest nivel (al scopului) sunt indeplinite, proiectul a contribuit la indeplinirea partiala a obiectivelor generale propuse in proiect.

Cum se identifica Logica interventiei?

Dupa ce Factorii interesati au ajuns la un acord privind ideea de proiect si au convenit asupra formularii Scopului proiectului, Obiectivelor Generale, Rezultatelor si Activitatilor, aceste formulari se transpun in Matricea Logica, pe prima coloana a acesteia numita Logica Interventiei; este important sa se verifice ca aceste formulari sunt plasate in casetele de pe cele patru niveluri din coloana »Logica Interventiei urmand logica cauza - efect.

Cum se identifica supozitiile?

Este necesara o analiza a probabilitatii de indeplinire a conditiilor externe proiectului, numite supozitii, acestea avand o legatura directa cu succesul proiectului. Unele conditii externe pot influenta semnificativ succesul proiectului, in timp ce altele vor avea o importanta marginala la implementarea acestuia. Una dintre metodele de analiza recomandate pentru proiecte cu complexitate ridicata este Analiza supozitiilor. Supozitiile se identifica, dintre acele obiective care au ramas in afara Strategiei alese, se formuleaza in termeni pozitivi (Exemplu: Cadru legislativ stabil, Acces sporit la credite), apoi se transpun in coloana a patra a Matricii Logice la nivelurile corespunzatoare ale interventiei.

TESTE DE CONTROL

1. Ce intelegeti prin obiectivele fazelor unui proiect si cadrul logic ?

R : Intelegerea si insusirea notiunilor referitoare la fazele ,cilul de viata si cadrul logic al proiectelor

2. Care sunt fazele unui proiect?

a)     conceperea proiectului, planificarea proiectului, implementarea proiectului, evaluarea/controlul si revizuirea proiectului

b)     evaluarea/controlul si revizuirea matrici cadru logic

c)     procesele unui proiect, cadrul logic, limitele matricei logice

R: a

3. Care este cea mai importanta faza a unui proiect si inceputul ciclului de viata pentru proiectul in cauza si care sunt activitatile acestei faze?

R: Planificarea. Activitati: detalierea scopului, prezentarea jaloanelor, definirea activitatilor si descrierea secventei de derulare a lor, identificarea resurselor si a costurilor necesare , dezvoltarea unui grafic de timp, stabilirea ipotezelor de lucru si realizarea unor studii de fezabilitate

4.     Enumerati componentele unui proiect, conform Institutului de Managementul Proiectelor ?

R: de initiere, de planificare, de executie,de control,de inchidere

5.     Care sunt fazele construirii Cadrului Logic  (explicati pe scurt ce reprezinta fiecare )?

R : faza de analiza- se analizeaza “situatia problematica” existenta la un moment dat; faza de elaborare/planificare- aici ideea proiectului este elaborata practic, operational, pentru a permite implementarea sa

6.     Care dintre cei 4 pasi ai  fazei de analiza ai constructiei cadrului logic identifica aspecatele negative ale unei situatii problematice?

a)     analiza factorilor interesati

b)     analiza obiectivelor

c)     analiza problemelor

d)     analiza strategiilor

R: c

7.     Care este obiectivul central al Matricei Logice?

a)     rezultatele

b)     activitatile

c)     obiectivele generale

d)     scopul

R: d

8.     Cate scopuri poate avea un proiect conform Institutului de Managementul Proiectelor?

R: 1