Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » management » protectia muncii
Masuri care impiedica aprinderea unor amestecuri explozive periculoase

Masuri care impiedica aprinderea unor amestecuri explozive periculoase



Masuri care impiedica aprinderea unor amestecuri explozive periculoase

1. Zonarea mediilor cu pericol de explozie

Zonele cu pericol de explozie constituie baza stabilirii volumului de masuri de protectie. Impartirea in zone se face in functie de probabilitatea aparitiei unui amestec exploziv, dupa cum urmeaza



a) Zona '0' este zona in care amestecurile explozive de gaze sau vapori inflamabili exista in mod continuu, sau pentru perioade de timp lungi.

Exemplu de zona '0' este spatiul liber din interiorul rezervoarelor obisnuite prevazute cu supape de respiratie in care exista fluide inflamabile.

b) Zona '1' este zona in care atmosfera exploziva de gaze sau vapori poate sa apara intermitent in conditii normale de functionare (respectiv in total intre 10-1000 ore/an).

Zona '1' poate sa apara in timpul lucrarilor de reparatii, intretinere sau datorita neetanseitatilor ce pot apare.

De asemenea se considera zona '1', zona in care avarierea sau functionarea gresita a instalatiilor tehnologice poate conduce la formarea de concentratii cu pericol de explozie, cu cauzarea simultana (datorita avariei) a unui deranjament la echipamentul electric.

Acest spatiu cuprinde aria apropiata din jurul zonei '0', in jurul gurilor de alimentare, dispozitivelor de umplere si golire, in jurul presetupelor, ventilelor,etc.

Exemple de echipamente care pot elibera gaze sau vapori inflamabili in functionare normala sunt:

- recipiente descoperite;

- aerisiri la rezervoare fara perna de gaz inert;

- ventile de siguranta eliberand gazele in atmosfera

- ventile de proba operate frecvent.

c) Zona '2' este zona in care amestecul exploziv de gaze poate sa apara numai accidental sau in caz de avarie si pentru perioade scurte de timp (10 ore/an).

Zona '2' de obicei inconjoara zonele '0' si '1', spatiile din jurul flanselor cu garnituri plane de constructie obisnuite la conducte, in incaperi inchise.

Exemple de echipamente care pot elibera gaze sau vapori inflamabili in caz de avarie sunt :

- flansi si fitinguri;

- sticle de nivel;

- dispozitive de etansare la pompe, compresoare.

Nu se incadreaza in spatiile periculoase, incaperile in care substantele combustibile circula numai prin conducte cu racorduri sudate, alamite sau prin conducte pe care sunt montate flansi cu garnituri cu insertii metalice sau metaloplastice, daca temperatura substantei combustibile nu variaza cu mai mult de

2. Volumul masurilor de protectie

La exploatarea instalatiilor cu medii explozive periculoase si la stabilirea utilitatilor acestora, trebuie sa se verifice daca este posibil sau nu, sa apara un pericol de aprindere. Daca acest lucru este posibil, trebuie ca sursele de aprindere sa fie scoase din mediul periculos.

Daca acest lucru nu este posibil, trebuie luate masuri care sa faca ineficace sursele de aprindere sau sa micsoreze la maximum probabilitatea de activare a lor.

Volumul masurilor de protectie se stabileste functie de probabilitatea aparitiei unei atmosfere explozive periculoase.

In spatiile in care exista pericol de explozie din cauza gazelor, proiectantul trebuie sa previna urmatoarele:

in zona '2' : sursele de alimentare ce pot sa apara, respectiv ce se pot declansa la functionarea normala

- in zona '1' : pe langa sursele de aprindere indicate pentru zona '2' si sursele de aprindere ce pot sa apara din cauza unor dereglari in exploatare la care ne putem astepta (dereglari care apar mai frecvent).

- in zona '0' : pe langa sursele de aprindere indicate la zona '1', sa fie eliminate si sursele de aprindere care apar din cauza unor dereglari in exploatare foarte rare.

3. Surse de initiere a exploziilor si masuri de protectie

Puterea de aprindere a unora din sursele de aprindere este inca insuficient cunoscuta

S-a incercat pe baza unor calcule teoretice, sa se indice valori limita la a caror respectare pericolul de aprindere este prevazut cu suficienta siguranta

Aceasta nu inseamna ca prin nerespectarea acestor valori limita in oricare din cazuri, se va putea aprinde o atmosfera exploziva

Este mai important sa se stabileasca ce fel de masuri sunt necesare, in ce volum si sa se respecte conditiile specifice de exploatare a instalatiei, inclusiv utilizarea de detectoare de gaze.

Cu ajutorul detectoarelor de gaze, in caz de avarie, trebuie sa se impiedice, prin declansarea automata a unor masuri de protectie, aparitia surselor de aprindere.

3.1. Suprafete fierbinti

Daca un amestec exploziv vine in contact cu o suprafata fierbinte (conducte fierbinti, cazane, etc) poate avea loc o aprindere.

Capacitatea de aprindere a unei suprafete fierbinti depinde de natura substantei, de concentratia acesteia in contact cu aerul si este cu atat mai mare, cu cat temperatura si suprafata corpului fierbinte sunt mai mari.

Temperatura de aprindere depinde de marimea si de forma corpului fierbinte.

La corpurile fara pereti concavi, temperatura peretilor trebuie sa fie mai ridicata pentru a se aprinde. Temperatura de aprindere creste la sfere si tevi drepte, proportional cu cresterea diametrului acestora; aceasta depinde si de modul de amplasare a acestora; in cazul prelungirii unei atmosfere explozive de-a lungul unui perete fierbinte, datorita timpului scurt de contact, temperatura de aprindere poate fi ridicata

Pe langa suprafetele fierbinti, conditionate de functionarea tehnologica, pot atinge temperaturi periculoase si suprafetele solicitate prin actiuni mecanice (ex. strunjire, alezare, frezare, gaurire sau transformarile din energie mecanica in caldura: ambreiaje cu frecare, franele mecanice la vehicule si centrifuge).

Pot deveni surse de aprindere toate partile rotative din lagare, presetupe, axe rotative ghidate cand sunt insuficient unse.

Masuri de protectie :

In zona '0' trebuie evitata pe cat posibil folosirea utilitatilor ale caror suprafete pot duce, chiar numai in cazul unor dereglari intamplatoare, la o crestere a temperaturii.

In caz contrar, trebuie asigurata o supraveghere continua si dovedit prin probe de exploatare, ca temperatura suprafetelor ce pot veni in contact cu atmosfera exploziva nu depaseste 80% din temperatura de aprindere.

Trebuie luate in considerare si cresterile de temperatura datorate acumularii de caldura, precum si reactiilor chimice.

In zona '1' este admisibila folosirea utilitatilor ale caror suprafete se pot incalzi in timpul exploatarii si in cazul unor dereglari frecvente, la cel mult 80% din temperatura de aprindere in C.

O depasire a acestei temperaturi pana la temperatura de aprindere este admisibila, daca temperaturile de suprafata sunt delimitabile in mod sigur de masurile de exploatare.

In zona '2' pot fi folosite utilitati ale caror temperaturi maxime de suprafata pot atinge temperatura de aprindere. In acest caz nu trebuie luate in considerare dereglarile din exploatare. Utilitatile cu temperaturi mai mari decat temperatura de aprindere sunt admise numai in cazuri deosebite la instalatiile in aer liber, daca prin conditiile de exploatare si masurile speciale luate se realizeaza suficienta siguranta

Evitarea unor supraincalziri periculoase prin frecare, de cele mai multe ori este posibila prin alegerea unui material potrivit. Cel putin una din cele doua parti trebuie sa fie confectionata dintr-un material potrivit care sa se inmoaie la temperatura de suprafata maxim admisa, astfel incat prin curgerea materialului, frecarea, producatoare de caldura sa fie intrerupta

Flacari si gaze fierbinti

Flacarile sunt reactii chimice exoterme care se propaga rapid la cca. 1000 C si mai mult si care sunt insotite de fenomene luminoase. Drept produse de reactie, apar gaze fierbinti. Atat flacarile cat si produsele de reactie fierbinti pot aprinde atmosfere explozive.

Flacarile chiar si de dimensiuni foarte mici, se numara printre sursele de aprindere cele mai eficiente.



Daca in interiorul sau exteriorul unui utilaj, constructie sau in zonele apropiate exista o atmosfera exploziva in cazul unei aprinderi intr-una din zone, flacara se poate propaga dintr-o zona in alta prin orificii (prin conducte de aerisire).

Pentru a impiedica propagarea flacarilor trebuie luate masuri speciale constructive de protectie, prevazandu-se prin proiect elemente rezistente la foc, conform

NT P118/99.

Masuri de protectie :

In zona '0' nu este permisa folosirea dispozitivelor cu flacari.

Gazele rezultate din reactiile cu flacari, de exemplu gazele reziduale, folosite pentru scopul de inertizare, precum si alte gaze incalzite, pot fi introduse in zonele '0' numai dupa stabilirea unor masuri speciale adaptate fiecarui caz in parte. Masurile de protectie speciale se refera la limitarea temperaturii, separarea particulelor inflamabile, impiedicarea reintoarcerii gazului si strapungerii flacarilor.

In zonele '1' si '2' sunt admise echipamente cu flacari numai atunci cand flacarile pot fi oprite in mod sigur, iar temperaturile suprafetelor exterioare nu sunt depasite.

In cazul utilitatilor cu flacari incorporate (de exemplu instalatii de incalzire speciale) trebuie asigurata o incorporare suficient de rezistenta si sa se impiedice in mod sigur strapungerea flacarilor in zona periculoasa

Aerul necesar arderii poate fi aspirat din zonele '1' si '2' numai atunci cand pericolul creat prin aspirarea unei atmosfere explozive este inlaturat prin masuri de protectie corespunzatoare.

Gazele fierbinti pot fi introduse numai daca, pe langa conditiile mentionate mai sus, se asigura ca gazele reziduale, la locul de intrare sa nu depaseasca temperatura de aprindere a atmosferei explozive.

3.3. Scantei produse mecanic

Prin procesele de frecare, slefuire, lovire, se pot desprinde particule de materiale solide care se incalzesc la temperaturi ridicate pe seama energiei consumate in procesul de separare. Daca aceste particule sunt formate din substante oxidabile (fier sau otel) pe baza procesului de oxidare, ele pot atinge temperaturi cu mult peste 1000 C devenind scantei. Aceste scantei au de regula o capacitate de aprindere limitata, neputand aprinde decat gaze si vapori inflamabili cu o energie de aprindere min. de 0,1 mJ. (10-4W.S.) si mai putin.

La lovituri puternice de 200 J si mai mare, a unui otel dur pe un metal foarte dur si prin folosirea discurilor de taiat se produc scantei cu o energie mult mai mare decat energia de aprindere mentionata mai sus.

Se pot forma scantei cu o capacitate mare de aprindere si prin lovituri usoare (1J ) a unui material oarecare pe otel ruginit, daca la locul de lovire exista urme de aluminiu sau magneziu.

Chiar si uneltele de lovire din asa zisele materiale antiscantei (cupru, monel, bronz de beriliu) pot provoca scantei. Un mod eficace de aprindere poate fi initiat de reactia de aluminotermie (oxid de fier/aluminiu).

Cantitatea de Al sau Mg care participa la reactie nu trebuie sa fie mai mare de 10-3 g. Scanteile de la sudura sunt sursele cele mai eficiente de aprindere.

Masuri de protectie :

In zona '0' nu se admit procese de lucru (inclusiv manevrarea mijloacelor de productie) daca pot aparea scantei prin frecare, slefuire, lovire in cazul unor defectiuni rare de functionare.

Trebuie evitate procesele de frecare intre metale usoare si otel (exceptie otel inox).

In zonele '1' trebuie indeplinite pe cat posibil conditiile pentru zonele '0'.

Daca sunt necesare procese de lucru in care pot aparea scantei cu capacitate de aprindere ca urmare a frecarii, lovirii, slefuirii, atunci scanteile trebuie prevenite sau ecranate (ex.: prin racirea cu apa a locului de slefuire sau alegerea corespunzatoare a materialelor).

In zona '2' in mod curent, sunt suficiente masurile de protectie din zona '1' contra scanteilor inflamabile provocate in urma procesului tehnologic.

3.4. Instalatii electrice

Instalatiile electrice sunt instalatii individuale sau interconectate care produc, transforma, depoziteaza, transporta, distribuie, masoara, comanda sau consuma energie electrica

Modul in care se produce aprinderea

La instalatiile electrice, pot aparea scantei electrice, precum si suprafete fierbinti (vezi pct.3.1.) chiar si la tensiuni relativ mici (de exemplu la deschiderea si inchiderea circuitelor electrice si la curentii de compensare). Se atrage atentia, in mod deosebit, ca tensiunea redusa de protectie (de exemplu 24 V) nu este o masura de protectie, deoarece - si la tensiune joasa - exista pericol de aprindere a atmosferei explozive.

La instalatiile actionate electric, mai trebuie avute in vedere si alte surse de aprindere (de exemplu scantei formate mecanic).

Masuri de protectie

Instalatiile electrice din zonele cu pericol de explozie trebuie sa corespunda normativului CONPET NT-P-E-01/2000.

3.5. Circuite electrice parazitare. Protectia catodica

Modul in care se produce aprinderea (elemente informationale)

Prin instalatiile electrice sau prin unele parti de instalatii, se pot scurge - temporar sau pe un timp mai indelungat - curenti de scurgere (denumiti si curenti parazitari).

La instalatiile generatoare de curent, mai ales in domeniul cailor ferate electrice si a instalatiilor mari de sudura, cand exista, de exemplu, parti de instalatii montate in pamant si cu conductibilitate electrica buna (ca de pilda sine, tevi sau invelisuri de cabluri), rezistenta cailor curentului invers se micsoreaza ca urmare a :

- punerii la pamant si a punerii la masa in caz de defectiuni in instalatia electrica

- inductiei (de exemplu in apropierea instalatiilor electrice de mare intensitate) sau la frecvente mari (vezi si pct.-ul 3.8.);

- traznetului (vezi si 3.7.)

Daca astfel de parti de instalatie se separa, se unesc sau se sunteaza, se pot forma scantei electrice, chiar la diferente mici de potential, care aprind o atmosfera exploziva. Mai sunt posibile si aprinderile prin incalzirea conductorilor de curent (vezi pct.3.1.)

La folosirea protectiei catodice contra coroziunii avand alimentarea cu curent electric din exterior poate exista de asemenea pericol de aprindere; in schimb, la inlocuirea anozilor uzati, nu exista pericol de aprindere prin scantei electrice.

Masuri de protectie

Toate partile conductoare ale instalatiilor care apartin mijloacelor electrice de exploatare vor corespunde normativului CONPET NT-P-E-01/2000.

Pentru instalatiile cu protectie catodica contra coroziunii (exceptie fac cele cu anozi uzati), sunt necesare masuri speciale de protectie.

Este necesar ca intre toate partile instalatiilor conductibile precum si ale utilajelor care sunt in apropierea instalatiilor electrice, sa se faca o echilibrare de potential in executie conform normelor. De la aceste conditii, se poate abate atunci cand domeniul este inconjurat de pereti inglobati intr-o egalizare de potential.

Daca in zona '1' se conecteaza parti conductibile de instalatie, de exemplu conducte de aerisire sau aspiratie la un rezervor, acestea trebuie incluse in egalizarea de potential.

In zona '1' sunt necesare aceleasi masuri de protectie, ca si in zona '0'.

In cazul partilor de instalatie cu conductibilitatea electrica care nu se afla in apropierea mijloacelor electrice de exploatare, se poate renunta la masuri speciale de egalizare a potentialului (de exemplu suntari suplimentare), daca in reteaua de parti conductibile ale instalatiei (de exemplu retea de conducte, retea de pamantare), exista deja o egalizare de potential.




Inainte de inchiderea sau deschiderea legaturilor dintre partile de instalatie bune conducatoare (de exemplu, demontarea armaturilor sau a partilor de conducte), trebuie efectuate suntari intre conducte cu o sectiune suficienta in masura in care reteaua de egalizare ar putea fi intrerupta In zona '2', de regula, se poate renunta la o egalizare de potential.

3.6. Electricitatea statica Modul in care se produce aprinderea Ca urmare a proceselor de separare la care participa cel putin o substanta care se poate incarca cu electricitate statica pot avea loc aprinderi, in anumite conditii, prin descarcarea acestei electricitati.  Aceste descarcari pot sa duca la scantei capabile sa aprinda parti de instalatii conductibile izolate, dar incarcate electrostatic. In cazul pieselor incarcate electrostatic din materiale neconductibile, categorie in care intra majoritatea materialelor sintetice, precum si alte materiale, sunt posibile descarcari concomitente pe toata suprafata (manunchi), iar - in situatii speciale- in cadrul proceselor rapide de separare, pot avea loc descarcari concentrate (manunchi alunecator) (de exemplu : folii plastice de valturi, curele de transmisie).  Descarcarile manunchi (pe toata suprafata) pot aprinde amestecuri explozive de gaze si vapori. Masuri de protectie Masurile de protectie necesare se vor lua conform normativului CONPET NT-P-E-01/2000.

Cea mai importanta masura de protectie este legarea la pamant a tuturor pieselor conductibile care s-ar putea incarca in mod periculos. Aceasta masura nu este suficienta insa totdeauna: pentru inlaturarea pericolului de aprindere trebuie evitate si incarcarile periculoase ale pieselor neconductibile. 3.7. Descarcari electrice, traznetul  Modul in care se produce aprinderea Daca traznetul cade intr-o atmosfera exploziva, aceasta se aprinde intotdeauna. Alta cale de aprindere este locul de scurgere a traznetului, prin incalzire. Din locul de patrundere al traznetului, pornesc curenti puternici in toate directiile care pot provoca scantei inflamabile. Masuri de protectie  Masurile de protectie vor corespunde normativului CONPET NT-P-E-01/2000.

3.8. Unde electromagnetice in domeniul frecventelor de la 10-4 Hz pana la 3.1012 Hz, respectiv lungimi de unda de la 30 km la 0,1 mm (frecventa inalta Modul in care se produce aprinderea Undele electromagnetice pornesc din toate instalatiile care furnizeaza si folosesc

energie electrica de inalta frecventa (instalatii de inalta frecventa), de exemplu statii de radioemisie sau generatori industriali de inalta frecventa pentru incalzit, uscat, calit, sudat, taiat, etc.  Toate piesele conductoare aflate in campul radiant actioneaza drept antene de receptie si pot provoca aprinderea unor atmosfere explozive la o putere suficient de mare a campului, precum si ca urmare a unei dimensiuni suficient de mare a antenei de receptie: de exemplu, energia de inalta frecventa receptionata poate duce la incalzirea unor sarme subtiri sau, in caz de conectare, respectiv la deconectarea partilor conductoare, produce scantei. In cazul campurilor de inalta frecventa deosebit de puternice, ca de exemplu in apropierea generatoarelor de inalta frecventa de capacitate mare, se pot incalzi chiar si partile neconductibile, putand deveni surse de aprindere. Energia inmagazinata de antena de receptie, care poate provoca aprinderi, depinde - la o lungime de unda data si la o anumita putere de inalta frecventa - in primul rand, de distanta intre antenele de emisie si receptie si de dimensiunile antenei de receptie.

Masuri de protectie Ca masura generala de protectie impotriva efectului de aprindere datorat undelor electromagnetice este asigurarea unei distante de siguranta in toate directiile intre partea cea mai apropiata emitatoare si antena de receptie din mediul cu pericol de explozie. La instalatiile de emisie cu caracteristici de directie, trebuie luat in considerare ca distanta de siguranta este dependenta de directie. In caz de dubiu, distanta de siguranta se va determina prin masurare.  Daca nu se poate asigura o distanta suficient de mare de siguranta, se vor lua masuri speciale de protectie (de exemplu ecranare).

Prin efectul campului de radiatii al instalatiilor de inalta frecventa cu valoarea maxima a capacitatii de inalta frecventa de cel mult 1 W in zona '0' nu exista pericol de aprindere; in zonele '1' si '2' aceasta limita se majoreaza la 2W.

Alte masuri de protectie sunt:  - in zona '0' se admit numai instalatii de inalta frecventa, aprobate pentru zona '0'; vezi si pct.3.4.  - in zonele '1' si '2', se pot monta aparate de inalta frecventa corespunzatoare pct.3.4. La instalatiile cu o capacitate maxima de inalta frecventa de peste 2 W, trebuie garantat suplimentar ca prin influenta capacitatii undei radiate (zona '2'), respectiv chiar si la frecvente defectiuni in functionare (zona '1'), nu exista pericol de aprindere.

3.9. Unde electromagnetice in domeniul frecventelor de la 3.1011 Hz pana la 3.1015 Hz, respectiv lungimi de unda de la 1000 m pana la 0,1 m(spectrul optic)

Modul in care se produce aprinderea Radiatiile din domeniul spectral optic - in special prin focalizare - pot deveni surse de aprindere prin absortie in atmosfere explozibile sau pe suprafete solide. Lumina solara poate de exemplu initia o aprindere, daca obiectele duc la o focalizare a razelor (oglinzi concave, butelii umplute).  In cazul radiatiilor laser (de exemplu, transmiterea de informatii, telemetrie, topometrie, vizibilitate), energia, respectiv densitatea la mare distanta, poate fi atat de puternica incat devine posibila o aprindere. Incalzirea poate avea loc - si in acest caz - prin intalnirea razelor laser cu suprafata unui corp solid. Mai este posibila si coincidenta benzilor de absortie ale gazului cu lungimea de unda a laserului, ca sursa de aprindere. Printr-o focalizare puternica pot aparea in focar temperaturi cu mult peste 100 C.  Trebuie avut in vedere ca si radiatiile mijloacelor de productie pot fi surse de aprindere, asa cum reiese la punctele 3.1. si 3.4. (de exemplu: lampi, arc voltaic, laser, etc).

Masuri de protectie In zona '0', nu este permisa instalarea aparatelor si instalatiilor laser. In aceasta zona pot fi insa montate alte aparate si instalatii electrice generatoare de radiatii care au fost admise in conformitate cu pct. 3.4. pentru zona '0'. Independent, se va asigura ca radiatiile care patrund sau apar in zona '0', chiar si la defectiuni, sa nu depaseasca urmatoarele valori :

- 5 mW/mm2 pentru laser continuu si surse continue de lumina - 0,1 mJ/mm2 pentru laser impuls si surse de lumina cu impulsuri cu distante de impuls de cel putin 5 secunde. Sursele de radiatii cu intervale de impulsuri sub 5 secunde, in acest context, conteaza ca surse continue.  In zona '1', se pot monta aparate si instalatii electrice generatoare de radiatii si laser, in masura in care satisfac prevederile pct.3.4.  Intensitatea radiatiei, respectiv iradierea care are loc in timpul functionarii si a deranjamentelor frecvente, nu poate depasi in zona '1' pe tot parcursul razei in nici un loc al sectiunii razei, valoarea de 10mW/mm2, respectiv 0,5 mJ/mm2 (vezi masuri de protectie in zona '0'). In zona '2', se pot monta toate aparatele si instalatiile electrice generatoare de radiatii, care corespund pct.3.4. Intensitatea de radiatie, respectiv iradierea care are loc in timpul functionarii, pe tot parcursul ei in zona '2', nu poate depasi in nici un loc al sectiunii razei valoarea de 10 mW/mm2, respectiv 0,5 mJ/mm2 (vezi si masuri de protectie in zona '0'). 3.10. Radiatii ionizante  Radiatiile ionizante, generate - de exemplu - de generatoare UV, tuburi R ntgen, laser (pct.3.9.), substante radioactive, acceleratori sau reactoare nucleare pot aprinde atmosfere explozibile, ca urmare a absortiei de energie. Dar si sursa radioactiva se poate incalzi, chiar si singura, prin absorbtie proprie de energie de radiatie, incat poate depasi temperatura de aprindere a atmosferei explozibile.



Prin actiunea radiatiilor ionizante pot lua nastere radiatii, descompuneri sau transformari chimice ce pot forma radicali liberi foarte reactivi si substante sau amestecuri care formeaza astfel alte surse de explozive. Masuri de protectie Pentru instalatiile electrice necesare functionarii surselor de radiatii, trebuie respectat pct.3. Masurile de protectie pentru laser sunt date la pct.3.9. In zona '0', se pot folosi urmatoarele surse de radiatii:  - emitatori UV, daca sunt de constructie speciala pentru zona '0'; -substante radioactive cu activitatea pana la 4.1010 S -1 (circa 1 Ci), inchise ermetic, astfel incat sa nu fie posibila patrunderea gazelor din afara. In situatia evacuarii sigure a

caldurii, aceste valori pot fi depasite. In cazul in care exista indoieli de asigurare a evacuarii caldurii, se adopta limita admisibila Intensitatea de radiatie la iradierile UV nu trebuie sa depaseasca 0,5 W/cm2, respectiv iradiatiile de 50 mJ/cm2 (vezi pct.3.9.). Puterea dozei de iradiere nu trebuie sa depaseasca, la substantele radioactive si razele R ntgen, 3 mA/kg (circa 40.000R/h). In zonele '1' si '2', se pot folosi emitatori UV, in concordanta cu pct.3.4..  Cantitatile de substante radioactive admise, ca si puterea de iradiere, respectiv iradierea razelor ionizante, trebuie stabilite de la caz la caz, in masura in care depasesc valorile stabilite pentru zona '0'. La verificari nedistructive, prin surse Ir, pot fi folosite, fara masuri speciale de indepartare a caldurii, intensitati pana la circa 1012  S-1 (30 Ci). 3.11. Ultrasunete Modul de producere al aprinderii La folosirea ultrasunetelor, cantitati mari de energie emise de transformatorul electroacustic sunt absorbite de substantele solide si lichide. In substantele iradiate acustic, apare o incalzire, ca urmare a frecarii interioare, care poate ajunge, in cazuri extreme, la temperaturi care depasesc temperatura de aprindere. 

Masuri de protectie Indicatiile care urmeaza se refera la pericolul de aprindere prin intensitatea iradierii acustice. Instalatiile electrice aferente trebuie sa corespunda conditiilor de la pct.3.4.. La masurile de protectie, trebuie luat in consideratie faptul ca in cazul pieselor ceramice piezo folosite deseori ca transformatoare la aparatele de ultrasunete, sarcinile electrice sa se scurga nepericulos prin elemente de conectare adecvate.  In zona '0', ultrasunetele pot fi folosite numai daca se asigura securitatea procesului de lucru pe baza unei capacitati de emitere reduse.

In zonele '1' si '2', la procedee de lucru cu aparate de ultrasunete obisnuite

(de exemplu aparate cu ultrasunete pentru terapie, diagnostic si de verificare prin impulsuri

etc.), nu sunt necesare masuri speciale de protectie contra pericolului de aprindere la

folosirea ultrasunetelor, daca intensitatea de putere din campul sonor nu depaseste 0,1 W/cm2.

3.12. Compresie adiabatica, unda de soc, curgere de gaze

Modul de producere al aprinderii

In cazul undelor de soc si compresie adiabatica pot aparea temperaturi atat de ridicate, incat pot aprinde o atmosfera explozibila. Cresterea temperaturii depinde in esenta de raportul de presiune, dar nu de diferenta de presiune.

Undele de soc se pot forma, de exemplu, la destinderea brusca a gazelor de inalta presiune in conducte. Ele patrund cu viteza ultrasunetului in domenii de presiune mica. La difractia sau reflectia lor in curba tevilor, la ingustari, la flansele de inchidere, apar temperaturi deosebit de ridicate.In conductele de evacuare ale compresoarelor de aer si in rezervoarele conectate inainte sau intermediare, pot aparea explozii datorate aprinderii prin compresie a produsului de ceata format de uleiul de scurgere.

Un amestec de gaze exploziv, de exemplu hidrogen/aer sau acetilena/aer, poate sa se aprinda, prin compresie, cand se sparge un tub fluorescent si amestecul patrunde in tub, incalzindu-se, chiar daca tubul nu este racordat la reteaua electrica

Pericole cu un caracter special apar la manipularea oxigenului sub presiune; diferite particule antrenate la o viteza suficient de mare (de exemplu, rugina) disloca particulele de fier din conducta, care in oxigenul comprimat ard, transmitand focul conductei sau armaturilor. Un pericol deosebit exista pentru ventilele cu sertar si ventilele de oxigen, datorita vitezelor mari de curgere la deschiderea si inchiderea acestora.

Masuri de protectie In zona '0', nu se admit procese de lucru, care pot declansa unde de soc sau compresiuni. Undele de soc si compresiunile explozibile se pot evita, daca ventilele si sibarile dintre componentele instalatiei de mare presiune se pot deschide numai treptat.

In zona '1', instalatiile care pot provoca unde de soc si compresii trebuie aparate contra efectelor periculoase (de exemplu, prin constructii suficient de rezistente).

3.13. Reactii chimice

Modul de producere al aprinderii

Prin transformarile chimice cu degajare de caldura, substantele sau amestecurile de substante se pot incalzi, devenind surse de aprindere.

Reactiile ce stau la baza autoaprinderii pot avea loc chiar la temperatura camerei. Ele se desfasoara insa, la temperaturi joase atat de lent, incat caldura degajata este repede preluata de mediul inconjurator, astfel incat sistemul se va mentine la aceeasi temperatura

Prin ingreunarea evacuarii caldurii sau prin depozitarea la temperaturi mai ridicate, viteza de reactie poate sa creasca pana atinge premisele necesare aprinderii.   Asemenea reactii, care duc la autoaprindere, pot avea loc in sisteme de unul sau mai multi componenti, cu participarea tuturor starilor de agregare; ele se pot baza pe oxidari, descompuneri sau polimerizari (de exemplu, autooxidarea carpelor de sters murdare cu ulei).

Reactiile spontane exoterme ale unor substante combustibile in contact cu substante oxidante sau cu alte substante deosebit de reactive(acid azotic, clorati, fluor, etc) pot duce la incendii si explozii.

Masuri de protectie

In toate zonele, se impune evitarea, pe cat posibil, a substantelor cu tendinta de autoaprindere. Daca se folosesc substante care tind spre autoaprindere, masurile de protectie vor fi stabilite de la caz la caz. Pentru manipularea in conditii de securitate a substantelor instabile, se iau urmatoarele masuri de protectie :

- inertizare;

- stabilizare;

- imbunatatirea transferului de caldura

- impartirea cantitatilor de substante instabile in unitati mai mici;

- utilizarea tehnicii depozitarii cu spatii intermediare;

- depozitarea la temperaturi scazute;

- controlul permanent al temperaturii sau al presiunii.

Elaborarea si aplicarea instructiunilor de functionare care sa dea posibilitatea unei functionari sigure a instalatiei, inclusiv crearea conditiilor de securitate la oprire, pornire si repaus, reprezinta o importanta masura de protectie.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu