Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » marketing
Lucrare de Diploma - Marketingul conservelor de legume si fructe al S.C. HORT S.A.

Lucrare de Diploma - Marketingul conservelor de legume si fructe al S.C. HORT S.A.



Academia de Studii Economice

Lucrare de Diploma

Marketingul conservelor de legume si fructe al S.C. HORT S.A.


INTRODUCERE

Trecerea la sistemul economiei de piata se constituie, in opinia specialistilor, drept singura alternativa a renasterii economice romanesti. Realizarea acestui deziderat genereaza nenumarate intrebari legate de caile si dinamica procesului de tranzitie, de fortele pietei ce sunt antrenate, de alternativele posibil de realizat, de metodele si tehnicile ce pot fi folosite.

Reprezentand un mod de gandire si actiune in sfera pietei, marketingul realizeaza o abordare sistemica a circuitului de activitati de productie, distributie, consum – mai mult decat un ansamblu de metode si tehnici – domeniul unei tinere stiinte, cu statut autonom, in campul teoriei conducerii stiintifice a fenomenelor si proceselor economico-sociale. Termenul de marketing, de origine anglo-saxona, a cunoscut o larga circulatie internationala in perioada postbelica, desi originile sale sunt localizate la inceputul secolului nostru, in Statele Unite ale Americii.

Conceptul de marketing s-a bucurat de un numar mare de definitii, fapt motivat de numeroasele intelesuri atribuite termenului si de evolutia rapida a acestui domeniu de activitate umana. Profesorul Philip Kotler de la Universitatea Northwestwrn, S.U.A., unul dintre cei mai reputati specialisti de marketing, formula recent urmatoarea definitie:

Marketingul reprezinta mecanismul economic si social prin care indivizii sau grupurile satisfac nevoile si dorintele semenilor prin mijlocirea producerii si schimbului de bunuri si servicii. [1]    

Beneficiind de un obiect propriu de activitate-reprezentat de ansamblul legaturilor dintre agentii economici destinate eficientizarii schimburilor ce se desfasoara in sfera pietei- marketingul se foloseste de un instrumentar propriu de cercetare si dispune de o tehnologie specifica. Evolutia rapida cunoscuta de teoria marketingului, in ultimile decenii, este legata direct de progresele inregistrate de practica activitatii de marketing in tarile cu economie de pita dezvoltata. Mai trebuie mentionat insa ca marketingul nu a aparut si nu s-a dezvoltat pe un ,,teren gol”, ci a beneficiat de cuceririle realizate de omenire intr-o serie de alte domenii ale stiintei.

           Caracterul interdisciplinar si dinamismul sau au permis teoriei marketingului sa aduca o serie de contributii importante la dezvoltarea stiintei economice. Au fost imbogatite concepte esentiale ale teoriei economice, cum sunt nevoile de utilizare sau consum, cererea si oferta de marfuri, piata si mecanismul ei. Aprofundand teoria comportamentului economic, marketingul a inlesnit mai buna intelegere a dimensiunilor comportamentului consumatorului si a efectelor acestora pe planul formelor de manifestare a cererii.

Potrivit aprecierii profesorului C. Florescu, aceasta tanara stiinta economica ,,…se afla in randul disciplinelor economice relativ dezvoltate, beneficiind de progresul din celelalte compartimente ale teoriei economice si contribuind, totodata, la dezvoltarea in continuare a acestora”.[2]

 

1.       CARACTERIZAREA SECTORULUI DE INDUSTRIALIZARE A LEGUMELOR SI FRUCTELOR DIN ROMANIA

1.1.          Importanta economica si alimentara a legumelor si fructelor

            In ultimul timp, sanatatea se bucura de o atentie deosebita, ea devenind o preocupare comuna a intregii omeniri. Alaturi de notiunea de „sanatate individuala” a aparut si cea de „sanatate publica”1, aceasta din urma bazandu-se pe preocuparile in directia promovarii si ocrotirii sanatatii, prevenirii si controlului bolilor prin efortul organizat al colectivitatii.

Avand ca punct de plecare normele necesarului fiziologic, stabilirea cantitatilor de alimente trebuie sa tina seama de resursele si traditiile alimentare ale tarii, de caracteristicile compozitionale, cat mai ample, ale diferitelor alimente, de tendintele generale industriei, comertului si consumului alimentar.

            Legumele si fructele reprezinta produse agroalimentare, ce ar trebui sa intre zilnic in alimentatia omului datorita contributiei pe care o au asupra mentinerii sanatatii consumatorilor, prin continutul lor in saruri minerale de calciu, fier, fosfor si vitamine.

Dintre principalele virtutii calitative ale acestor produse se evidentiaza:

a)prin continutul lor ridicat in apa (80-95%) participa la rehidratarea organismului.

            b)zaharurile existente in fructe si legume (4-14%) in momentul consumarii lor sufera un proces de oxidare si rezulta energia necesara activitatii vitale a organismului.

            c)substantele minerale existente in legume si fructe, prin natura lor diferita, ajuta la osificarea scheletului, contribuie la refacerea hemoglobinei din sange, influenteaza cresterea, activitatea unor glande cu secretie interna etc.

            d)acizii organici care se afla in legume si fructe (malic, citric, tartric, etc.)               contribuie la cresterea poftei de mancare, combat starea de oboseala a organismului, au o actiune bactericida, contribuie la reglarea tranzitului intestinal, etc.

            e)celuloza, substantele pectice si substantele tanoide au o actiune laxativa, participand la consistenta bolului alimentar;

            f)aromele contribuie la formarea gustului placut al legumelor si fructelor, stimuleaza secretia gastrica si intestinala, maresc pofta de mancare, etc.

g)o mare parte a componentelor proteinelor si lipidelor, indeosebi aminoacizii esentiali, ne fiind sintetizati de organismul uman, sunt introdusi odata cu consumul legumelor si fructelor;

            h)legumele si fructele au actiuni terapeutice, fapt care imprima o importanta mai mare consumatorului lor. Astfel:

            -sucul de varza alba este recomandat in vindecarea ulcerului, iar frunzele sunt folosite pentru combaterea varicelor;

-strugurii combat arterismul, afectiunile cardio-renale, maladiile tubului digestiv (gastro-enteritele), eczemele si favorizeaza secretia biliara;

            -merele previn formarea acidului uric si de aceea se folosesc in tratamentul gutei, reumatismului, herpesului. De asemenea numai doua mere consumate pe zi pot sa echilibreze sucul gastric si sa evite unele maladii ale stomacului;

-ciresele sunt diuretice si contin cantitati mari de vitamina A, fiind recomandate in diabet si in cazul tulburarilor de crestere;

-coacazele negre sunt bogate in vitamina C si A si combat scorbutul, reumatismul, calculii vezicali, hiperaciditatea, tulburarile gastrice si favorizeaza digerarea laptelui in cazul persoanelor care nu-l suporta;

-fragii sunt indicati in cazul tulburarilor de crestere, iar agrisele descongestioneaza ficatul si combat hipertensiunea;

-sucurile de fructe si legume se folosesc mult in regimurile celor operati la abdomen.

Valoarea nutritiva a unui kilogram de mere, exprimata in calorii, este echivalenta cu 0,7 l lapte, 285 g carne de porc, 535 g carne de vitel, 430 g carne de vaca, 5-6 oua, 360 g de peste sau 90 g de paine.

            Alaturi de alimentele de origine animala, legumele si fructele contribuie la asigurarea necesarului de energie a organismului uman. In functie de natura substantelor componente, potentialul energetic al legumelor si fructelor variaza intre 40 si 2950 KJ/100g parte comestibila.

            Potrivit recomandarilor F.A.O. in cazul unui barbat cu activitate moderna, alimentele trebuie sa contina glucide, lipide si proteine care sa asigure un aport energetic zilnic de 12,6 MJ, insemnate cantitati de vitamine, precum si saruri minerale reprezentand compusi de Ca, Fe, Mg, K, Na, etc.

            In ratiile alimentare alcatuite de principii stiintifice trebuie sa fie incluse legumele si fructele in proportie de 15-17%, substituirea lor nefiind posibila datorita rolului determinat pe care il au in prevenirea si combaterea unor boli ale aparatului respirator, digestiv, circulator, etc.

            In unele cazuri, gradul de cultura si civilizatie al unei tari se apreciaza dupa cantitatea de legume si fructe consumate. Consumatorii din tarile dezvoltate au introdus in alimentatia zilnica cantitati din ce in ce mai mari de legume si fructe care se situeaza peste necesarul fiziologic de consum (140-150 KJ/loc legume proaspete, respectiv 190kg/loc legume conservate).

            Fructele reprezinta alimente de larg consum, datorita compozitiei lor complexe si rolului pozitiv pe care il au unele substante din fructe asupra functiunilor organismului.

            Compozitia fructelor carnoase, proaspete variaza astfel: 80-85 % apa, 4-18% zahar (in mare parte sub forma de glucoza si fructoza), 0,5-2% acizi organici liberi, 0,4-0,8% substante proteice, 0,4-1,6% substante pectice, 0,1% substante tanante, 0,5% cenusa bogata in substante minerale (K, Ca, Mg, Mn, Al, S, P, Si, Cl, Bo, etc).

In caise, piersici, prune, mere, visine, mure, migdale, zmeura se gaseste B-carotenul (vitamina A). Vitamina B1 se gaseste in mere, prune, pere, smochine, portocale si struguri, in timp ce vitamina B2 se gaseste in sucul de caise, de lamaie, de portocale si mai putin in sucul de struguri. Acidul asorbic sau vitamina C se gaseste in cantitati apreciabile in toate fructele, dar mai ales in nuci crude, coacaze negre, lamai, portocale, mandarine, agrise, fragi, capsuni, zmeura, mere, gutui, visine, piersici, pere, prune, caise, cirese.

Fructele carnoase dupa uscare au un continut de apa scazut pana la 8-10%, in schimb sporeste procentul de glucide, de substante minerale si de vitaminele B1 si B2. continutul in vitamina C scade mult, deoarece acidul asorbic este distrus prin incalzire si uscare.

            Fructele cu coaja (nuci, alune, etc.) contin cantitati mari de substante grase (52-77,5%), substante proteice (12-25%), hidrati de carbon (5-24%), substante minerale (1,3-2,5%) precum si vitaminele B, P, A, E.

            Valoarea alimentara este atat de mare incat un kg de miez de nuca contine 6364 calorii, ceea ce echivaleaza cu suma caloriilor urmatoarelor alimente: 1kg de paine, 0,5kg carne, 0,5kg peste, 0,5kg prune uscate, 1kg pere.

            Zaharul continut de fructe sub forma de glucoza si fructoza este asimilat de organismul omenesc fara a fi supus la transformarile pe care le sufera zaharul de provenienta industriala. Ca urmare, fructele sunt un reconfortant puternic dupa eforturile fizice. Acizii organici din fructe dau o reactie alcalina in organism, iar substantele pectice stimuleaza buna functionare a aparatului digestiv.

            Tomatele au urmatoarea compozitie medie: apa 93,9%, proteine 1,1%, lipide 0,3%, glucide 4,3%, vitaminele B1, B2, C si saruri minerale de Na, K, Ca.

            Datorita continutului complex de substante si valorii alimentare apreciabile se recomanda un consum de 120-140kg legume proaspete si prelucrate si 75-100kg fructe proaspete si industrializarea pe un an si pe locuitor.

          Tabel nr.1: Consumul mediu anual pe cap de locuitor.

ANII

1994

1995

1996

1997

1998

1999

LEGUME (Kg)

133,3

140,4

141,8

135,9

145,9

156,0

FRUCTE (Kg)

47,8

45,8

50,5

44,5

45,8

43,4

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, I.N.S.,Cap. Cheltuielile si consumul populatiei,        subcapitolul Consumul mediu anual pe locuitor la principalele produse alimentare si bauturi, pag.151.

           

Insa Romania datorita productiilor scazute la ha de produse horticole datorita productiei scazute la ha si a suprafetelor cultivate. Astfel intreaga productie de legume pe locuitor a fost de 120,6kg in 1999 fata de un necesar de 140kg/locuitor iar in ceea ce priveste productia de legume pe locuitor a fost de 72,2kg fata de un necesar de 100kg.

           

                 Tabel nr.2: Productia pe locuitor .                                       -kg-                                                

Anii

1994

1995

1996

1997

1998

1999

Legume(kg)

113,0

126,6

120,6

107,6

125,3

135,8

Fructe (kg)

43,1

40,4

72,2

62,8

46,1

41,7

              Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, I.N.S.,Cap. Cheltuielile si consumul populatiei,              

            subcapitolul Consumul mediu anual pe locuitor la principalele produse                                                                                                                                                                     

            alimentare si bauturi, pag.151.

           

Cel mai mare deficit dar si cea mai mare cerere de legume se inregistreaza  in judetele Caras-Severin, Hunedoara, Alba, Gorj, Maramures, Bistrita, Sibiu, Harghita, Covasna, Brasov, Prahova aceasta ca urmare a conditiilor agropedoclimatice neprielnice dar si consumului rural foarte mare. Suprafetele de legume ce ar putea sa acopere deficitul din aceste zone ar trebui practic sa ia locul suprafetelor cultivate cu alte produse. Acest lucru, ipotetic doar, s-ar putea realiza, in timp, odata cu acomodarea cultivatorilor la economia de piata, coroborata cu schimbarea conceptelor privind structura consumului orientat dupa traditiile de consum existente la ora actuala spre diversificare si rafinament gastronomic, structura de consum in care legumele si fructele de tin o pondere marita daca ne reportam la o structura de consum european.

            Legumele si fructele au o importanta deosebita si fructele au o importanta deosebita datorita produselor de calitate ce se obtin, ele fiind solicitate de catre populatie si industrie intr-un sortiment mult mai larg, in comparatie cu celelalte produse de origine vegetala si animala

            1.2 Situatia actuala a industriei de conserve de legume si fructe in Romania

            Conservarea legumelor si fructelor a constituit mijlocul principal prin care omul si-a asigurat aceste produse pentru consum, in perioadele in care produsele proaspete nu erau disponibile, situandu-se ca o activitate traditionala atat la nivelul gospodariilor cat si la nivel industrial.

            Industria de conservare a  legumelor si fructelor are o larga varietate de procese de prelucrare si produse. O parte din ele se desfasoara la un nivel mai redus de mecanizare, in special operatiile de curatire, sortare, scoatere a samburilor pentru compoturi si umplere in recipiente la unele sortimente. Cele mai multe fabrici sunt prea mari pentru activitatile pe care le desfasoara in prezent (de la 2 000-30 000 tone conserve de legume si fructe pe an).

            Principalele tipuri de produse conservate in industria romaneasca sunt:

·       conserve legume sterilizate in saramura, ulei, bulion, otet;

·       conserve fructe pasteurizate sau sterilizate sub forma compoturilor, gemurilor, dulceturilor ;

·       sucuri si nectaruri din fructe, siropuri naturale;

·       marmelade si magiunuri;

·       pasta de tomate de diferite concentratii;

·       sosuri condimentate si mustar;

·       conserve din carne si mixte

·       produse deshidratate din legume si fructe;

·       suc concentrat de mere.

In cadrul acestor tipuri de conserve exista o mare diversificare a produselor rezultate prin industrializarea, varietatea sortimentelor posibil de realizat depasind cifra de 900.

            In general, produsele romanesti s-au bucurat si se bucura de aprecieri atat la intern cat si la export, datorita gustului deosebit al acestora, urmare a faptului ca sunt produse naturale in tehnologia de fabricare neutilizandu-se conservanti, coloranti, sau alti adjuvanti alimentari. In plus, agricultura are un consum redus de substante chimice, pesticide, erbicide, etc.

            O pondere insemnata in industrializarea legumelor, o detin in continuare pasta de tomate, mazarea si fasolea verde, ghiveciurile de legume, zarzavaturile pentru supe si ciorbe, iar in industrializarea fructelor, produsele obtinute din cirese, caise, capsuni, visine, piersici, prune, mere si fructe de padure.

            Productia de ambalaje metalice – respectiv cutii si capace – a fost si este insuficienta, din lipsa tablei cositorite, desi capacitatile acoperitoare pentru a satisface nevoile industriei exista.

            De mentionat ca ambalajele ce pot fi realizate pe actualele capacitati sunt depasite calitativ fata de nivelul mondial, fiind realizate prin faltuire si lipitura longitudinala, solicitarile actuale fiind in fapt orientate spre ambalaje confectionate prin sudura (sistem sudronic). O mare pondere o au insa ,in productie, ambalajele de sticla necorespunzatoare calitativ (culoare verde) inchise prin sistem Omnia, sistem depasit la ora actuala pe piata mondiala.

            In prezent, sectorul de producere si industrializare a legumelor si fructelor, numara 36 de societati comerciale cu capital de stat, din care doua unitati ci profit de confectionare a ambalajelor metalice (cutii si capace) si patru societati mixte numai pentru activitatea de producere si imbuteliere a bauturilor racoritoare, de exemplu Pepsi-Cola si Coca-Cola. Practic industrializarea legumelor si fructelor se realizeaza intr-un numar de 32 de societati comerciale.

            Se constata o scadere accentuata a productiei de legume si fructe si implicit o scadere a productiei de conserve de legume si fructe. Toate acestea se datoreaza in mare parte aplicarii legii fondului funciar (Legea 18/1990), lege care a permis reimpropietarirea celor in drept cu pamant care li se cuvenea, ajungandu-se astfel la desfiintarea marilor unitati agricole de stat care erau principalii furnizori de materie prima a fabricilor de conserve din legume si fructe. Pe langa aceasta se adauga faptul ca a trebuit retrocedat pamantul detinut de unele fabrici de conserve care au avut terenuri in exploatatie proprie.

            Toate aceste probleme legate de obtinerea materiei prime, conjugate cu scaderea cererii atat pe pizza externa (unde prin desfiintarea CAER s-a pierdut in proportie de 80% piata externa) cat si pe piata interna datorita scaderii puterii de cumparare au dus la prabusirea productiei de conserve de legume si fructe. Astfel se poate observa din graficele de mai jos evolutia productiei de conserve de legume si fructe pe perioada 1993-2000.

Figura nr.1: Evolutia productiei de conserve de legume.

Sursa: Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti.

Figura nr.2 : Evolutia productiei de conserve de fructe.

    Sursa:Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti.

            Dotarea tehnica a intreprinderilor  de prelucrare a legumelor si fructelor este in general la nivelul anilor 1970-1980. La unele sortimente de conserve de legume: ghiveciuri, bame, zarzavaturi pentru supe, precum si la compoturile fara samburi, prelucrarea capsunilor si a fructelor de padure, operatiile sortare, curatire, umplere se executa manual la banda. Instalatiile au o vechime de functionare cuprinsa intre 5-25 de ani avand o uzura morala ridicata, iar uzura fizica este cuprinsa intre 80-90% cu tehnologii depasite pe plan mondial, in special la confectionarea ambalajelor si la operatia, precum si operatiile de recoltare a materiei prime (mazare, fasole, tomate). Exceptand instalatiile de recoltare a pastei de tomate care sunt de provenienta Italia, Iugoslavia si Ungaria a anilor1970-1980, restul utilajelor sunt asimilari de productie romaneasca. Intretinerea si repararea dotarilor tehnice nu s-a facut si nici nu se face in mod corespunzator, sistematic, in special dupa 1989, ca urmare ori a lipsei pieselor de schimb, ori a surselor financiare necesare in acest scop.

            Toate societatile au instalatii pentru industrializare mazarei, fasolei pastai, precum si a altor sortimente de legume, fructe iar un numar de 20 de societati detin instalatii pentru valorificarea tomatelor sub forma de suc si pasta. Doua societati comerciale „Daphnes” Oltenita si „Mureseni” Tg-Mures sunt dotate cu sectii pentru producerea supelor concentrate, sectii aflate in prezent in conservare, ca urmare a lipsei ambalajelor necesare (hartie metalizata, cerneluri tipografice) si a dotarilor depasite moral si fizic.

            Pentru ridicarea nivelului calitativ al produselor, in afara dotarii cu ambalaje corespunzatoare cerintelor actuale, este necesar ca unitatile sa fie dotate si cu masini de scos samburi (pentru cirese, visine, caise, piersici), masini de divizat sub diferite forme (cuburi, fasii, felii), masini de decojit (tomate, piersici, prune) care vor asigura si o crestere substantiala a productivitatii la aceste operatii.

            Trebuie mentionata de asemenea si starea halelor de fabricatie si a spatiilor de depozitare, care nu au fost reparate si igienizate dupa1989, decat in mica masura, avand recursiuni asupra calitatii si stabilitatii produselor, dar si asupra asigurarii unor conditii optime de lucru pentru angajati. In aceeasi situatie se afla si retelele de distributie a utilitatilor: apa, abur, canalizare.

            Se observa o scadere substantiala a gradului de utilizare a capacitatilor de productie comparativ cu anul 1989, cauzata de mai multi factori, in principal fiind:

            -pierderea pietelor de desfacere la export, datorita nerealizarii productiei in ambalajele solicitate pe piata, si mai ales datorita preturilor ridicate (determinate de dobanzi) ce depasesc preturile pietei externe;

            -scaderea cerintelor pe piata interna, urmare pe deoparte a abundentei pe piata libera in fructe si legume proaspete pe tot timpul anului, iar pe de alta parte practicarea unor preturi ridicate la produsele realizate fata de puterea de cumparare a consumatorilor;

            -blocajul financiar atat in sectorul de productie cat si in sectorul de desfacere a determinat o scadere substantiala a nivelului de productie, ca urmare a lipsei posibilitatilor de procurare a materialelor necesare desfasurarii normale a activitatii.

            In domeniul cercetarii trebuie realizate noi produse prin folosirea biotehnologiilor si a procedeelor de biosinteza, perfectionarea tehnologiilor in vederea protejarii factorilor de nutritie existenti in materiile prime.

1.3. Necesitatea activitatii de marketing in revigorarea sectorului de industrializare a legumelor si fructelor

            In caracterizarea marketingului specific perioadei actuale se ia , de regula, ca punct de plecare, definitia formulata de prestigioasa Asociatie Americana de Marketing, potrivit careia prin marketing se intelege „realizarea activitatii economice care dirijeaza fluxul bunurilor si serviciilor de la producator la consumator sau utilizator”1.

            „Marketingul este un intreg sistem de activitati economice referitoare la programarea, preturile, promovarea si distributia produselor si serviciilor menite sa satisfaca cerintele consumatorilor actuali si potentiali”2 spune W.J.Stanton, iar Ph. Kother il defineste ca fiind „activitatea umana orientata in directia satisfacerii nevoilor si dorintelor prin intermediul procesului schimbului”3. Tot Ph. Kotler conchide: „Marketingul se refera la activitatea umana care are loc in legatura cu pietele”4.

            Desigur, orientarea de marketing poate fi observata deopotriva la nivel macroeconomic si la nivel microeconomic. Intr-o viziune macroeconomica, marketingul este considerat de E. Kelly drept un „instrument social gratie caruia produsele materiale si cultura unei societati sunt transmise membrilor sai”1, alti autori adaugand ca aceasta „transmitere” se realizeaza prin intermediul schimbului, al relatiilor de piata.

            Cele mai multe definitii atribuite marketingului au insa in vedere activitatea concreta de la nivelul agentilor economici, cum ar fi definitia unor autori francezi: „ansamblul mijloacelor de care dispun intreprinderile in vederea crearii, mentinerii si dezvoltarii pietelor lor”2.

            Daca initial marketingul si necesitatea lui au fost legate de realizarea produselor, punand accentul pe armonizarea productiei si comertului, in prezent aria de actiune a marketingului este mai mare. Astfel, marketingul nu se refera numai la comertul propriu-zis  ci el realizeaza orientarea productiei cu efecte economice maxime. Marketingul nu a aparut ca urmare a existentei surplusului de produse, ci el actioneaza si in conditiile penuriei de produse.

            Esenta activitatii de marketing in revigorarea sectorului de industrializare a legumelor si fructelor rezulta din insasi functiile marketingului si anume:

            a)marketingul realizeaza cercetarea pietei, atat a pietei de aprovizionare este studiata pentru a se depista care sunt cei mai avantajosi furnizori (din punct de vedere al distantei si al pretului), ceea ce contribuie la reducerea costurilor de productie. Studierea pietei de desfacere are rolul de a se depista comportamentul consumatorilor pentru un produs sau mai multe produse, iar dependent de aceasta, unitatea economica realizeaza armonizarea interesului propriu cu cel al consumatorilor potentiali;

            b)satisfacerea in conditii optime a necesitatilor de consum ale populatiei reprezinta functia cea mai importanta a marketingului deoarece vor avea desfacere pe piata numai acele produse care contribuie la mentinerea beneficiarului; iar in conditiile in care, prin calitate si pret produsele sunt acceptate, atunci prosperitatea firmei producatoare este asigurata. Pentru indeplinirea acestei functii, compartimentul de marketing in colaborare cu cel tehnic contribuie la imbunatatirea continua a nivelului calitativ al produselor;

            c)adaptarea dinamica la mediul economic nu se refera numai la mediul concurential ci si la furnizorii de resurse materiale, de factori de productie, in general, la mediul demografic, economic, tehnologic , relatiile cu institutiile statului, etc.

            De modul in care firma reuseste sa optimizeze acest mediu economic depinde locul societatii pe piata.

            Deciziile de marketing in acest sens trebuie luate nu independent pentru fiecare componenta a mediului economic, ci acest mediu trebuie privit ca un tot unitar, fiecare componenta avandu-si un loc stabil in cadrul complexului de factori;

            d)maximizarea eficientei economice ca functie scop trebuie sa tina cont, mai ales pentru unitatile din industria alimentara si de functia sociala a firmei care presupune optimizarea profitului nu in functie de interesele firmei, ci de puterea de cumparare a populatiei. Astfel, daca unitatea de productie isi proiecteaza un profit maxim posibil, fara a tine cont de latura sociala a pietei, se poate ajunge in situatia in care volumul vanzarilor ar inregistra un regres, cu efecte nefavorabile asupra profitului total si al viitorului firmei.

            In actualele conditii de profunde transformari economice, comportamentului marketing ii revine rolul de a orienta agentii economici catre cerintele pietei, deoarece piata este cea care decide ce se vinde cat se vinde si in ce conditii. Intelegerea mecanismului pietei si a posibilitatii de situare a firmei cat mai aproape de pretul de echilibrul al pietei (stabilit prin raportul intre cerere si oferta) sunt conditii majore ale succesului in activitatea economica.

2. COORDONATE ALE ACTIVITATII DESFASURATE DE S.C. HORT S.A. FETESTI

2.1. Scurt istoric al  S.C. HORT S.A. Fetesti

            Fabrica de conserve Fetesti a luat fiinta in anul 1968 si are sediul in str. Calarasi, nr. 505, localitatea Fetesti, condusa de Ing. Petre Gaidanov si  timp de 22 de ani a purtat denumirea de intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti, Ialomita. In anul 1990, se transforma in societate comerciala pe actiuni, cu capital de stat, avand acelasi profil, titulatura „HORT” S.A. obtinuta la data de 27.12.1990 prin H.G. 1353/27.12.1990, exprimand exact tipul activitatilor sale de baza si conferindu-i, in primul rand, individualitatea in randul societatilor de acelasi profil din tara si din strainatate.

            Obiectul de activitate al societatii este: producerea legumelor si fructelor in ferme proprii, prelucrarea acestora in conserve prin sterilizare si pasteurizare, concentrate alimentare naturale si bauturi racoritoare, comercializarea produselor finite pe piata interna si externa.

            HORT” S.A. Fetesti este situata intr-o zona geografica deosebita, care serveste extrem de bine desfasurarii activitatilor pentru care a fost creata.

            Asezarea sa in centrul uneia din cele mai fertile zone ale Romaniei, Baraganul, la numai 12 km de Dobrogea, la 85 km de primul port romanesc la Marea Neagra, Constanta, precum si multiple posibilitati de folosire a transportului fluvial dunarean, prin trei porturi: Galati, Calarasi, Cernavoda, toate aflate la aproximativ aceeasi distanta de sediu, confera societatii o paleta larga de variante de distribuire a produselor sale in tara si in lume. La aceasta contribuie, de asemenea, accesul direct la magistrala C.F.R.Bucuresti-Constanta, prin linia ferata proprie precum si situarea societatii la numai 500 m de autostrada Bucuresti-Constanta. Transportul fluvial poate fi usor folosit, datorita vecinitatii bratului Borcea.

            Prin H.G. 55/1995 aprobata in regim de urgenta de Guvernul Romaniei a inscris pe lista societatilor comerciala propuse pentru privatizarea in masa - etapa I – la numarul 1884, societatea comerciala HORT.

            La infiintare, societatea s-a inregistrat cu un capital social de 229.204 mii lei.

            La data de 31.12.1994 capitalul social a fost reevaluat conform legii si instructiunilor Ministerului de Finante la 23.862.000 mii lei iar in anul 1999 S.C. HORT S.A. Fetesti avea sa aiba un capital social de 40 368 050 000.

            In prezent S.C. HORT S.A. Fetesti are un capital social de 30 052 075 000 mii lei si este inregistrata la Registrul Comertului cu certificatul nr. J/21/51/3.04.1991.

2.2.     Organizarea structurala a  S.C. HORT S.A. Fetesti

2.2.1.     Structura organizatorica si de conducere

            HORT” S.A. Fetesti este o societate integrata pe verticala cu doua mari sectoare interdependente:

            -sectorul agricol

            -sectorul de industrializare a legumelor si fructelor.

            Sectorul agricol este compus din 2000 de ha teren arabil (din care 450 ha apartinand actionarilor privati) organizat in 13 ferme de productie(vezi tabelul nr.3), din care una de sere si solarii pentru producerea rasaduarilor, una de fructe si 11 de obtinerea legumelor.

            Fermele sunt unitati de sine statatoare, dispunand intre 120-250 ha teren agricol fiecare, toata aceasta suprafata fiind integral irigata. Detin parcuri proprii de masini agricole, sedii proprii si numeroase facilitati, contine, spatii de cazare pentru personal, ateliere, depozite, alimentare cu apa si energie electrica, cai de acces betonate etc.

            In functie de necesitatile determinate la centru, acestea stabilesc suprafetele de cultura si structura acestora, tehnologia ce va fi aplicata.

Tabelul nr.3: Suprafetele de cultura si structura acestora.  

Ferma                                            Suprafata                           Profil

Ferma 1                              16  ha                                      rasaduri

Ferma 2                              247 ha                                     legumicole + culturi de camp

Ferma 3                              248 ha                                     legumicole + culturi de camp

Ferma 4                              243 ha                                    legumicole + culturi de camp

Ferma 5                             104 ha                                    legumicol

            -continuare tabel-

Ferma 6                             114 ha                                    legumicol

Ferma 7                             119 ha                                    legumicol

Ferma 8                             131 ha                                    legumicol

Ferma 9                             114 ha                                    legumicol

Ferma10                            126 ha                                    legumicol

Ferma11                            188 ha                                    legumicol

Ferma12                            209 ha                                    legumicol

Ferma13                            77   ha                                    livada 

Sursa : Date preluate de la S.C. HORT S.A. Fetesti.

            Structura organizatorica cuprinde ansamblul subdiviziunilor ce raspund optim cerintelor de organizare stiintifica a productiei. Trebuie precizat faptul ca diversitatea conditiilor tehnico-economice in care-si desfasoara activitatea fiecare unitate, impune adoptarea unor modele structurale specifice in functie de micromediul intern al societatii.

            Prezentarea sau consemnarea structurii organizatorice se realizeaza cu ajutorul unor documente specifice:

            -Regulamentul de organizare si functionare este cel mai complex si mai important document de prezentare a structurii cu referire la aspecte ale managementului general, atributiile, responsabilitatile si componentele compartimentelor functionale, operationale si ale organismelor de conducere participativa, responsabilitatile si competentele conducatorilor din esalonul superior al managementului intreprinderii;

            -Statul societatii cu prevederile derivate din statutul juridic al acestuia;

            -Organigrama (vezi fig. din anexa nr.1) exprima structura organizatorica si in care sunt reflectate toate componentele primare ale structurii organizatorice.

            -Fisa postului- document care este structurat in doua parti:

a) referitoare la descrierea postului in care o pondere apreciabila o ocupa elemente referitoare la sarcini, responsabilitati, autoritate, obiective;

b) o a doua parte referitoare la cerintele postului si se refera la cunostintele, calitatile, aptitudinile pe care trebuie sa le posede titularul sau ocupantul postului respectiv (competenta).                       

            Structura organizatorica actuala la S.C.HORT S.A. Fetesti tine seama de natura si complexitatea proceselor de productie. Variabilele organizationale mai importante sunt: complexitatea tehnologica data de numarul de operatii tehnologice si riscul profesional generat de gradul de mecanizare. S.C. HORT S.A. Fetesti dispune de organigrama functionala in care sunt stabilite subordonarile ierarhic – functionale structurate pe trei nivele. Asadar, din punct de vedere organizatoric societatea are in compunere trei compartimente:

            -Compartimentul tehnic-horticol

            -Compartimentul tehnic-industrie

            -Comportamentul economic.

            Acestor compartimente le sunt subordonate mai multe sectii (productie industriala, mecanico-energetica, programarea si urmarirea productiei industriale etc), un birou (vanzare), o cantina, un oficiu calcul, un depozit materiale, sectorul hidro, si un numar de 13 ferme.

            Structura organizatorica a societatii cunoaste periodic procese de adaptare in vederea asigurarii unei conduceri cat mai elastice si operative.

            Conducerea societatii se realizeaza intr-o structura piramidala care cuprinde:

A) Managementul de varf constituit din :

Adunarea Generala a Actionarilor, care in conformitate cu dispozitiile legale reprezinta interesele statului. Principalele atributii ale A.G.A. sunt prevazute in statutul societatii.

            Consiliul de administratie realizeaza administrarea societatii si are puterea decizionala in cadrul competentelor legale. Este format din trei membri alesi de A.G.A.

            Conducerea operativa a S.C. HORT S.A. Fetesti se realizeaza prin Comitetul de Directie constituit din directorul unitatii si contabilul – sef. Potrivit prevederilor legale, presedintele Consiliului de Administratie este directorul unitatii, acesta conducand si Comitetul de Directie. Comitetul de Administratie aduce la indeplinirea hotararilor  A.G.A., asigura deciziile si hotararile in perioada dintre adunarile generale si se intruneste ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe luna, iar Comitetul de Directie o data pe saptamana.

             Pentru exercitarea controlul utilizarii valorilor materiale si financiare, precum si al gestiunilor, societatea dispune de o comisie formata din trei cenzori. Acestia au si indatoriri speciale cu privire la corectitudinea evaluarii patrimoniului.

            Posibilitatea de imbunatatire a actului de conducere se regaseste in trecerea la o economie reala, ca efect al privatizarii. Un aspect pozitiv in sprijinul metodei de conducere promovata de managerii societatii il reprezinta motivatia si dorinta personalului de schimbare a formei de proprietate, optandu-se pentru cumpararea actiunilor de catre salariati.

B) Managementul mediu, constituit din sefii birourilor si compartimentelor.

C) Managementul inferior constituit din maistri si alte cadre cu atributii similare pentru organizarea si supravegherea pe formatii si schimburi de lucru.

            Metodele de conducere aplicate au la baza:

            -managementul participativ prin larga antrenare a conducatorilor verigilor medii la pregatirea si adoptarea deciziilor;

            -conducerea cu utilizarea bugetului de venituri si cheltuieli ca instrument de orientare generala a activitatii;

            -conducerea prin programe (de fabricatie, reparatii, lucrari, in cadrul unor grafice cu termene, etc)

            -receptivitatea si adaptarea la cerintele pietei, fiind necesara o abordare mai tematica a pietei, potrivit conceptului de marketing modern.

2.2.2. Structura de productie

            Structura de productie reprezinta principala modalitate de compartimentare a societatii comerciale pe elemente structurale ale activitatii sale productive.

            Ea reprezinta unul din rezultatele actiunii de organizare prin care se desemneaza dispunerea pe sectoare de activitate intr-un mod rational, corespunzator unei anumite fiabilitati, a mijloacelor materiale si umane ale unitatii precum si stabilirea regulilor de functionare a sistemului care sa permita utilizarea cat mai eficienta a acestor resurse.

            Societatea fabrica o gama larga de produse. Dintre acestea 3 produse: conserve mazare, conserve fasole si pasta de tomate sunt produse-vedeta, traditionale reprezentand in jur de 50% din totalul veniturilor.

Tabelul nr.4 : Structura de productie a sectorului agricol.

Nr. Crt.    SPECIFICARE                            PRODUCTIE                            SUPRAFATA

                                                                     TOTALA(tone)                            (hectare)

1.              Mazare                                              2120                                            530

2.              Fasole-pastai                                     2205                                           160 in ogor

3.              Tomate                                              15.375                                        512.5

4.              Vinete                                                576                                             32

5.              Ardeioase                                          11200                                          57

6.              Castraveti                                          700                                              35

7.              Alte legume                                       7222                                           533

8.              Fructe                                                 332                                             77

Sursa: Date preluate de la S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.

Sunt necesare masuri in urmatoarele directii:

·       In activitatea societatii nu se regasesc activitati de cercetare-dezvoltare.

·       Compartimentul de marketing are un rol deosebit de important in imbunatatirea relatiilor societatii comerciale cu piata interna si externa , cu piata de aprovizionare si desfacere. Se impune intarirea acestei directii cu o echipa de tineri profesionisti, de inalta clasa, care sa desfasoare activitati promotionale si sa asigure informatiile de marketing. In prezent acest compartiment este condus de ing. Mihaela Muresan.

·       Formarea si promovarea personalului nu se regaseste ca o activitate de sine statatoare, care sa se desfasoare dupa programe de pregatire profesionala.

·       Trebuie corelat riguros rezultatul obtinut cu salariile astfel incat sa se asigure cresterea interesului pentru gestionarea eficienta a resurselor.

3. POTENTIALUL STRATEGIC DE ACTIUNE AL S.C. HORT S.A.

3.1. Potentialul tehnico-productiv

            Potentialul tehnico-material al societatii comerciale este format din terenuri amenajate integral.

            Sectorul agricol este compus din aproximativ 2000 ha teren arabil organizat in 13 ferme de productie.

              3.1.1. Utilizarea terenului arabil

Situatia utilizarii terenului arabil este conform tabelului nr.5 urmatoarea:

Tabel nr.5: Utilizarea terenului agricol.

Nr.       SPECIFICARE                                          ha  in     2000                          % din total

Crt.

            Total suprafata din care:                              1967,5                                      100

1.         AGRICOL din care:                                    1935,08                                     98,35

                    a)ARABIL                                           1858,08                                    94,44

                    b)LIVEZI                                             77                                             3,91

2.         NEAGRICOL                                               32,42                                        1,65

Sursa: Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, Sectorul Agricol, 2000.

Suprafata de cultura este irigata in proportie de 98%. Dar instalatiile sunt vechi, uzate atat fizic cat si moral, au consum mare de combustibil.

            De aceea se impun masuri de retehnologizare a unor suprafete, inlocuirea unor echipamente de irigare clasice cu echipamente de irigare moderne.

            Acest proces a fost inceput prin cumpararea unor instalatii moderne de irigare in serele unde se produc rasaduri. Solurile sufera in unele locuri din cauza unei fertilizari necorespunzatoare. Se impune o fertilizare accentuata mai ales cu ingrasaminte organice.

3.1.2. Parcul de tractoare si masini agricole si starea lor tehnica  in luna

noiembrie 2000

Tabel nr.6: Parcul de tractoare si masini agricole si starea lor tehnica in anul 2000.

 Nr.     DENUMIREA                                        TIPUL            NR        UZURA            GRAD DE            

Crt.     UTILAJULUI                                                     BUC.          %                UTILIZARE

1.      TRACTOARE                                                  U-650           33             70                     9,5

2.      TRACTOARE                                                  L-445            24             70                    9,5

3.      TRACTOARE CASSE MAGNUM                                        1              15                    100

4.      TRACTOARE INCARCATOR                      TIH-445          3              60                    60

5.      GRAPA CU DISC                                            GD-3,4         11             45                     100

6.      PLUG                                                                P2-V            36              60                     95

7.      MASINA AFANAT                                       SOLMAS-60   2              45                     70

8.      COMBINATOARE                                          GPGS-4         5              45                     95

9.      CULTIVATOARE                                            CPT-5,4       11             45                     95  

                                                                                 APEL-6

10.   FREZE                                                               F.P.-1,3       1,7             30                     70

11.   SEMANATORI PRASITOARE                     SPC-8             5               60                    70

12.   SEMANATORI SANHAI MICI                                             2              20                    70

13.   SEMANATORI GERMANIA MIJLOCII                              1               10                   100

14.   SEMANATORI SEMINTE MICI SOLARII                          4               20                   100

15.   MASINI AMENDAMENTEMA 3,5                                     10              70                   60

16.   MASINI ERBICIDAT IMPORT                                             4              15                    100

17.   MASINI ERBICIDAT                                     EEP-60          10             70                    50

18.   MASINI ERBICIDAT                                     MET-1200     13             60                    80

19.   MASINI IMPRASTIAT GUNOI                    MIG-6            17             35                    85

20.   MASINI PLANTAT                                        MPR-6            7              45                    85

21.   REMORCI AUTOBASCULANTE                                        54             65                   90

22.   SEMANATORI CEREALE                             SUP-29          10             60                   70

23.   REMORCI CISTERNA                                   RC-3,6            2              50                   100

24.   REMORCI POLIESTER 8 TONE                                           5              30                   100

Sursa:Date preluate de la S.C. HORT S.A. Fetesti, Sectorul Agricol, 2000.

            Societatea comerciala dispune de un important parc de tractoare si masini agricole, dar starea lor de uzura este foarte avansata.

            Masuri necesare:

·       Retehnologizare si modernizare

·       Achizitii de noi tractoare, remorci.

Prin inlocuirea utilajelor cu grad ridicat de uzura, modernizari, reparatii si organizarea de noi activitati se asigura functionarea sistemului tehnico-productiv si reducerea costurilor de productie.

          3.1.3. Gradul de utilizare a capacitatilor de productie

Pentru industria alimentara, capacitatea de productie reprezinta un criteriu important al determinarii gradului de utilizare a fondurilor fixe, precum si un mijloc de identificare a cailor de folosire mai rationala a acestora. Mai buna utilizare a capacitatii de productie determina sporirea volumului productiei, cresterea productivitatii muncii si reducerea cheltuielilor, respectiv a costului.

            Capacitatea de productie a unei intreprinderi din industria alimentara reprezinta productia maxima ce poate fi obtinuta intr-o anumita perioada de activitate, respectand o anumita structura, precum si calitatea precisa a productiei, in conditiile folosirii depline, extensive si intensive, a utilajelor tehnologice si suprafetelor de productie, corespunzator regimului optim de fabricatie, precum si unei organizari rationale a productiei si a muncii.

            Spre deosebire de productia realizata sau programata care se bazeaza pe conditiile concrete existente in perioada respectiva si care pot ingloba situatii mai putin favorabile, in ceea ce priveste folosirea extensiva si intensiva a utilajelor si suprafetelor de productie, capacitatea de productie reflecta posibilitatile maxime in conditiile folosirii depline a resurselor intreprinderilor.

            Pentru S.C. HORT S.A. Fetesti, utilizarea capacitatii de productie in functie de timpul disponibil de lucru, de starea functionala a utilajelor tehnologice si mai ales de posibilitatea de desfacere a produselor finite este redata in tabelul nr.7.

Tabel nr.7: Evolutia gradului de utilizare a capacitatilor de productie.

Denumire                                  U.M.                Capacitate                                         Capacitate Utilizata

                                                                            Proiectata                       1997                1998              1999            2000

Conserva de legume              tone                  10000                        9709             4000             6300          6649

Si fructe sterilizate si

Pasteurizate

Grad de utilizare                     %                        -                             97,09            40                 63              66,49

Pasta de tomate                      tone                  1500                         753               742               412,5          495

Grad de utilizare                      %                       -                             49                 49,47            27,5           33

Sursa: Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.

                                                                                                                        

            Scaderea gradului de utilizare a capacitatii de productie (pentru conserve legume si fructe pasteurizate si sterilizate) de la 97,09% in 1997 la 40% in 1998 s-a datorat in principal productiei slabe de materii prime atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ dar si scaderii cerintelor pe piata interna, datorata pe de o parte abundentei pe piata libera de fructe si legume proaspete pe tot timpul anului, iar pe de alta parte practicarea unor preturi ridicate la produsele realizate (influentate in special de dobanzile ridicate la creditele contractate) fata de puterea de cumparare a consumatorilor.

Un alt factor ce a influentat negativ utilizarea capacitatii de productie a fost blocajul financiar atat in sectorul de productie cat si in sectorul de desfacere, ceea ce a determinat o scadere substantiala a nivelului de productie.

            Marirea gradului de utilizare a capacitatii de productie a avut loc in anul 2000 datorita descoperirii de noi piete de desfacere cat si datorita materiilor prime de calitate superioara.

Tabel nr.8 : Capacitatile bioproductive a plantelor si gradul de utilizare.

Nr.      SPECIFICARE                     CAPACITATEA            GRADUL DE UTILIZARE

Crt.                                                       BIOLOGICA           1998               1999              2000        

1.         MAZARE kg/ha                              3500                    3400                2625              3010

2.         FASOLE   kg/ha                             7000                     7000                5740              6300

3.         TOMATE kg/ha                              30000                   30000             19800            21000

-continuare tabel-

4.         CASTRAVETI kg/ha                     20000                   17000             13000            15000

5.        ARDEI   kg/ha                                 20000                   20000              20000            20000

6.        VINETE kg/ha                                 18000                   18000             17000            13000

7.         MORCOV kg/ha                             20000                   20000              20000           15000

8.         DOVLECEL kg/ha                         10000                   10000              10000           10000

9.         BAME kg/ha                                   4000                     4000                2000             1000

10.       SFECLA DE ZAHAR kg/ha          30000                   30000              30000           30000

11.       FLOAREA SOARELUI kg/ha       2200                     2000                2000              1500

12.       GRAU kg/ha                                   4700                    4500                 4300             4000

13.       CAIS kg/ha                                     5000                     5000                1000             7000

14.       CIRES kg/ha                                  3000                     1800                1000              4000

15.       VISIN  kg/ha                                  4000                    4000                 1500             5000

16.       PRUN  kg/ha                                   6000                    5800                2000              7000

17.       TRANDAFIRI kg/ha                      1500                     1200                500               1800

18.       PIERSIC kg/ha                                3600                    3600                1500              5000

19.       GUTUI  kg/ha                                 5000                    4400                2000              6000

Sursa: Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti ,Sectorul Agricol, 2000.  

                                                                                                                    

            Din tabel se observa ca produsele cu cea mai mare capacitate biologica  sunt ,,tomatele” si ,,sfecla de zahar” avand un grad de utilizare relativ ridicat, iar produsul cu capacitatea biologica cea mai redusa sunt ,,trandafirii”, inregistrand totodata si cel mai scazut grad de utilizare.

Tabel nr.9 : Productii totale ale legumelor si fructelor.

Nr crt.            PRODUSUL              UM        1998            1999           2000          1998-2000

0                             1                              2              3                   4                 5                    6

1.                   MAZARE                       to          1802             1391            1595             85

2.                   FASOLE                         to          1088              918             1008             90

3.                   TOMATE                       to          15375            10147         10762           70

4.                   CASTRAVETI               to          595               455             525                83,3

                                                                                                                                -continuare tabel-

5.                   ARDEI                            to          1100             1100           416               72,2

6.                   VINETE                          to          576               544             17000            13000

7.                   MORCOV                       to          600               600             450               75

8.                   DOVLECEL                    to         150                150             150               100

 9.                 BAME                             to          64                  32               16                  33,3

10.               SFECLA DE ZAHAR to         3000            3000          3000           100

11.                FLOAREA SOARELUI  to          200               200             150                68,2

12.                GRAU                              to          900               860             800                87

13.                CAIS                                to          180                36               252               134,6

14.                CIRES                             to          21,6              12                48                 200

15.                VISIN                              to          48                 18               60                 125

16.                PRUN                               to         26,1               9                 31,5              116,7

17.                TRANDAFIRI                 to          5,4                2,25            8,1                120

18.                PIERSIC                           to         14,4               6                 20                 147

19.                GUTUI                             to         17,6               8                 24                 142,9

Sursa: S.C. HORT S.A. Fetesti, Sectorul Agricol, 2000. 

                                                                                                                     

            Acest sector vegetal are rolul vital in relansarea sectorului de industrializare. Nivelul productiilor   totale si medii, desi in crestere la unele produse, nu atesta valorificarea superioara a conditiilor pedoclimatice de care dispune societatea comerciala. Aceste conditii nu au putut fi puse in valoare din cauze multiple, legate de dificultati in realizarea la timp a lucrarilor agricole, din lipsa fondurilor financiare necesare asigurarii cu ingrasaminte chimice si organice si a irigarii conform tehnologiilor.

            Pe ansamblu societatii comerciale nu se asigura utilizarea rationala a capacitatilor naturale, biologice si materiale din cauze obiective dar si din cauze ce tin de organizarea fluxurilor tehnologice, de lipsa unor masuri ferme bazate pe programe elaborate pe produse privind obtinerea unor randamente ridicate la hectar cu consumuri specifice reduse.

3.1.4. Potentialul productiv

            Realizarea unor performante ridicate depinde de punerea in valoare a factorilor de productie: pamant, munca, capital; de rationalizarea cheltuielilor de productie in vederea obtineri unor costuri minime, de nivelul randamentelor medii si calitatea produselor, de mai buna organizare a productiei si a muncii astfel incat sa se asigure venituri ridicate si profit maxim.

Tabel nr.10 : Cifra de afaceri si profitul net la 100 ha.

Specificare

1998

1999

2000

Cifra de afaceri la 100 ha teren agricol

1632738

2962046

4228772

Profit la 100 ha teren agricol

15922

-10081

-9130

Sursa: Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.

                                                                                                     

            In anul 2000 situatia s-a inrautatit datorita lipsei ingrasamintelor, folosirii soiurilor necorespunzatoare cu randament inferior de productie. In anul 1999 situatia s-a mai ameliorat in ceea ce priveste profitul la 100 ha teren agricol.

            Pentru utilizarea rationala a fortei de munca s-au facut eforturi de crestere a productivitatii muncii.

   Tabel nr.11: Nivelul si dinamica productivitatii muncii in corelatie cu salariile.                                                                                                               

Specificare

1998

1999

2000

Diferente 2000-1998

Cifra de afaceri ce revine pe un salariat anual

23449

57924

83625

256

Salarii medii pe o persoana

8989

9888

16800

86

Sursa: Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.

            In ceea ce priveste productivitatea muncii, aceasta a crescut considerabil, acest fapt se datoreaza in primul rand investitiilor facute cat si reducerii personalului.

 Tabel nr.12 : Productivitatea capitalului social.

S.C. HORT S.A.

U.M.

1998

1999

2000

Diferente 2000-1998

Cifra de afaceri la lei capital social

lei

1039

14.2

2702

-9.7

Profit la 10000 lei capital social

lei

+10.1

-4.8

-0.05

-0.10

 Sursa: Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000. 

                                                                                                                

S-a inregistrat o scadere  a productivitatii capitalului social. Cifra de afaceri 1000 lei capital social a inregistrat o scadere considerabila in 2000 fata de 1998 dar o crestere nesemnificativa fata de 1999.

Productivitatea factorilor de productie se reflecta si nivelul costurilor unitare care corelate cu preturile medii ne dau imaginea eficientei economice pe produse.

Tabel nr.13: Productivitatea factorilor de productie.                                                                                                                        

Nr.Crt.

Denumirea produsului

UM

1998

1999

2000

0

1

2

3

4

5

1.

ARDEI IUTE IN OTET

Lei/borcan

— cost productie

2208

5820

-

—pret vanzare

2540

6925.8

-

2

BULION

Lei/borcan

— cost productie

4918

5650

11950

—pret vanzare

5650

6723

12750

3

CASTRAVETI IN OTET

Lei/borcan

— cost productie

3259

-

12450

—pret vanzare

3750

-

14815.5

4

CASTRAVETI INTREGI in otet

Lei/borcan

— cost productie

11420

7290

13240

—pret vanzare

13850

8675

15755.6

5

FASOLE TAIATA

Lei/cutie

— cost productie

3458.65

5000

14050

—pret vanzare

3975.0

5950

16719.5

-continuare tabel-

6

GHIVECI IN BULION

Lei/cutie

— cost productie

3802.51

7300

13750

—pret vanzare

4375

8687

16367.5

7

GOGOSARI ROSII TAIATI

Lei/borcan

— cost productie

3239.32

-

-

—pret vanzare

3725

-

-

8

LEGUME ASORTATE IN OTET

Lei/cutie

— cost productie

6532.4

-

-

—pret vanzare

7220

-

-

9

MAZARE BOABE C1/1

Lei/cutie

— cost productie

3368.31

8195

14050

—pret vanzare

3875

9752

16719.5

10

PASTA DE TOMATE bob.

Lei/cutie

— cost productie

5887.84

6115

13750

—pret vanzare

6770.0

7324.4

16362.5

11

ROSII IN BULION

Lei/borcan

— cost productie

3075.29

-

13480

—pret vanzare

3535

-

16041.2

12

ZARZAVAT PT. CIORBE

Lei/borcan

— cost productie

2483.76

-

-

—pret vanzare

2855.0

-

-

13

COMPOT DE PRUNE

Lei/borcan

— cost productie

3512.49

8125

-

—pret vanzare

4040

9668.75

-

14

COMPOT DE PIERSICI

Lei/borcan

— cost productie

6976

-

-

—pret vanzare

8301.44

-

-

15

DULCEATǍ DE TRANDAFIRI

Lei/borcan

— cost productie

3545.23

7510

9870

—pret vanzare

4075

8936.9

11745.3

-continuare tabel-

16

COMPOT DE CAISE

Lei/borcan

— cost productie

2396.06

-

6100

—pret vanzare

2755

-

7259

17

GEM DE PRUNE

Lei/borcan

— cost productie

6105

8120

6330

—pret vanzare

7264.95

9662.8

7532.7

18

MUSTAR CU HREAN

Lei/borcan

— cost productie

1250

2050

6000

—pret vanzare

2050

2439.5

7140

Sursa: Date preluate de la  S.C. HORT S.A. Fetesti, Sectorul Agricol, 2000.

Este cunoscut faptul ca la nivelul economic mondial, dar mai ales la nivel economic national si nivel micro, resursele sunt limitate in raport cu nevoile mereu crescande, iar pentru ca un agent economic sa-si atinga scopul final  (maximizarea profitului) el poate recurge la doua variante alternative:

- fie sa creasca marja de profit dar cu efecte nefavorabile asupra volumului vanzarilor;

- fie prin cresterea productiei si deci a volumului vanzarilor.

Dar aceasta ultima cale intra in contradictie cu caracterul limitat al resurselor, deoarece pentru a creste volumul de bunuri necesare pietei trebuie atrase si prelucrate cantitati tot mai mari de resurse.

In aceste conditii realizarea unor performante ridicate depinde de punerea in valoare a actorilor de productie (pamant, munca, capital), de rationalizarea activitatii economice desfasurate ce urmareste obtinerea unor costuri mici de productie, de randamente medii ale factorilor de productie si de calitatea produselor, de mai buna organizare a proceselor de productie, a muncii.

Pentru a scoate in evidenta contributia adusa de fiecare factor de productie la realizarea produsului final este important sa se cunoasca care este structura costului de productie, structura prezentata in tabelul de mai jos:

Tabelul nr.14: Structura costului de productie.     

Nr. Crt.

Specificatie

1998

1999

2000

Diferenta

2000-1998

Abs.

%

Abs.

%

Abs.

%

Abs.

%

1.

Costul de productie

14872

100

19688

100

33862

100

18990

127.7

2.

Costul materiale din care

6820

45.8

10573

53.7

18095

53.4

11275

165.3

—cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile

5445

8493

13315

7870

144.5

—cheltuieli cu energia si apa

730

750

2696

1966

269.3

—alte cheltuieli materiale

645

1330

2084

1439

223.1

3.

Cheltuieli cu lucrari si servicii efectuate de terti

664

4.5

190

1

1161

3.4

497

74.8

4.

Cheltuieli cu personalul din care:

4480

30.1

4615

23.4

5753

1273

28.4

—cheltuieli cu remuneratia personalului

3458

3550

4513

17

1055

30.5

—cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

1022

1065

1240

218

21.3

5.

Alte costuri

2908

19.6

4310

21.9

8853

26.2

5945

204.4

Sursa:  Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.      

                                                                                                  

Din datele din tabelul de mai sus se desprind urmatoarele concluzii:

- costul total de productie a crescut de 127,7 ori in 2000 fata de 1998, crestere care se datoreaza in primul rand costurilor unitare dar si datorita evolutiei favorabile a productiei marfa.

- in ceea ce priveste structura cheltuielilor totale, pe primul loc, ca pondere, se situeaza cheltuielile materiale cu 45,8% in anul 1998, 53,7% in anul 1999 si 53,4% in anul 2000 si in cadrul acestora pe primul loc situandu-se cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile, fenomen ce caracterizeaza intreaga industrie alimentara. O pondere insemnata de 30,1% in 1998, 23,4% in 1999 si 28,4% in 2000 au inregistrat-o cheltuielile cu personalul.

Asa cum am observat dintr-un tabelul precedent costurile unitare au inregistrat cresteri la toate produsele, ca urmare a scumpirii imput-urilor dar relevant pentru aceasta analiza efectuata este faptul ca aceste cresteri inregistrate se situeaza sub indicele inflatiei.   Bineinteles, ca luat separat, costul unitar al productiei nu poate oferii informatii relevante asupra activitatii economice desfasurate de S.C. HORT S.A. Fetesti, dar o comparare a acestuia cu pretul de livrare ne poate  da informatii cu privire la eficienta economica a produselor realizate in societate.

Preturile de vanzare au crescut in perioada 1998-2000 in ritmuri asemanatoare costurilor de productie, insa la stabilirea acestor preturi, nu s-a pornit de la raportul cerere-oferta, ci de la costul de productie. De retinut ca preturile redate nu includ T.V.A. si nici valoarea ambalajului care se factureaza la pretul de inlocuire, sau care se primeste la schimb.

3.2. Potentialul resurselor umane

            Contrar unor pareri din literatura de specialitate, munca- expresie a activitatii fizice sau intelectuale a omului- reprezinta cea mai importanta resursa a activitatii de productie, dat fiind faptul ca fara aceasta ar lipsi nu numai cu scopul procesului de productie, dar nici nu s-ar putea face legatura intre ceilalti doi factori de productie (natura si capital).

            Astfel, si in industria alimentara munca devine o necesitate pentru ca acestei ramuri ii revine sarcina de a asigura cu ura cantitati mari de produse alimentare de calitate superioara intr-o gama sortimentala variata, produse care sa placa nu sa dauneze si sa tina seama de cerintele moderne alimentare.

            Si in cazul S.C. HORT S.A. Fetesti conducerea unitatii pune in centrul atentiei factorul uman. In scopul realizarii obiectivelor organizationale trebuie avut in vedere realizarea conditiilor ce garanteaza satisfacerea nevoilor angajatilor si implicit motivarea acestora in a fi loiali S.C. HORT S.A Fetesti.

 Tabel nr.15: Structura de personal pe domenii de activitate.                                                                                                                                          

Nr. Crt.

Activitatea

1998

1999

2000

Diferente

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

1

TOTAL

979

100

970

100

808

100

-171

-17

2

Industrie

470

48

505

52

310

37

-167

-36

3

Agricultura

509

52

465

48

507

63

-2

-3

Sursa: Date ale  S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.                                                                                                                       

Din de personal pe activitati se observa ca tot personalul la nivelul societatii a scazut in 1999 cu 0.91% fata de 1998 si cu 16.7 % in 2000 fata de 1999.

            Ponderea cea mai mare in personalul societatii este reprezentata de activitatea din agricultura, fapt ce demonstreaza slaba mecanizare din acest sector.

Tabel nr.16 : Structura personalului pe activitati.

Semnificatie

Nr.

% in total S.C.

1998

1999  % in total S.C.

2000 nr.

% in total S.C.

Industrie

470

48

505

52

301

37

a) muncitori din care

430

44

465

47.9

270

33.4

–direct productivi

310

44

465

47.9

270

24.7

–indirect productivi

120

12

69

7.1

70

8.6

b) TESA din care

40

4

40

4.1

31

3.8

–cu pregatire superioara

22

2.2

18

1,8

19

2.3

Agricultura

509

52

465

48

31

3.8

-muncitorii

800

51.7

460

47.4

500

61.8

- TESA

9

0.9

5

0.5

7

2,5

 Sursa:  Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.                                                                                                                                                                                                              

Tabel nr.17 : Structura pe nivel de pregatire sex si vechime.                                                                                                                         

Nr. Crt.

Categoria de personal

Vechime / Sex

Pana 5 ani

6-10 ani

11-15 ani

16-20 ani

Peste 20 ani

Total

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

1.

Conducere

1

1

2

1

3

1

2.

Sefi compartim. Functionale

1

2

1

3

1

1

3

6

3.

Total tesa

1

2

2

4

3

1

6

7

4.

Sefi compartim. Productie

1

1

5.

Muncitori

4

13

16

11

10

17

8

22

12

67

46

Sursa:  Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.                                                                                                       

Conducerea S.C. HORT S.A. Fetesti:

Director general: Ing.Petre Gaidonov

Director economic: Gornea Elena

Sef sector productie industriala: Ing. Valeria Elena Bogdan

Sef sector productie horticola: Ing. Matei Pandele

·       Unitatea are urmatoarea structura de personal

- industrie:                                   534 persoane

- agricultura:                                572 persoane

·       Structura

- studii superioare:                         34+4

- studii medii:                                62                             

- scoli profesionale:                       516

- muncitori necalificati:            477

·       Calificare

- lacatusi mecanici:                        304

- preparatori conserve:                  198

- maistrii mecanici:                        7

- maistri tehnologi:                         12

- ingineri horticoli:                          13

- functionari econ. Tehnici:            72

- necalificati:                                   77

- ingineri mecan. Energeticieni :  6

- ingineri tehnologi:                        10

- economisti:                                  5

- microbiolog                                  1

- chimist                                         1

In ceea ce priveste personalul pe functii, este structurat in scopul asigurarii atat a consumului redus a fondului de salarii, cat si acoperirii cu personal corespunzator a intregului volum de activitati, se disting urmatoarele functii pe nivele de pregatire:

- inginer (tehnic, mecanic, agronom);

- inginer  executant;

- economist;

- tehnician;

- contabil.

Una din problemele S.C. HORT S.A. Fetesti o reprezinta problema salariala.

Descentralizarea sistemului de salarizare, stabilirea veniturilor prin negocieri intre reprezentantii salariatilor si cei ai conducerii, de multe ori necorelate cu posibilitatile financiare reale ale societatii si presiunea exercitata de sindicate pentru majorarea salariilor au dat nastere unor importante dezechilibre. Salariul a devenit el insusi un factor inflationist, cresterea acestuia ne fiind in concordanta cu productivitatea muncii, cu productia fizica sau valorica (fenomen ce se intampla in anii 1990-1995). In aceste conditii trebuie sa se franeze cresterea cheltuielilor cu salariile, necorelate cu sporirea productivitatii si reducerea costurilor de productie.

La nivelul societatii venitul salarial mediu trebuie sa rezulte din corelatia urmatorilor factori:

- structura sortimentala si volumul productiei si al desfacerii;

- nivelul de calificare a personalului;

- structura, numarul si varsta personalului;

- raportul dintre personalul direct productiv si cel indirect productiv;

- grila de salarii tarifare aplicate pe meserii;

- gradul de mecanizare si automatizare a muncii;

- gradul de utilizare a timpului maxim disponibil;

- marimea sporurilor, adaosurilor si premiilor.

Acest venit salarial mediu trebuie sa fie rezultat dintre productivitatea muncii inmultita cu indicele fondului de salarii. Acest indice trebuie sa fie o consecinta a factorului de crestere economica a volumului productiei si desfacerii pe perioada de timp luata in calcul.

Reflectand latura intensiva a utilizarii fortei de munca, productivitatea muncii exprima in modul cel mai sintetic insusi eficienta economica a cheltuirii unei anumite cantitati de munca vie.

Ca factor calitativ fundamental, productivitatea muncii determina in ultima instanta – alaturi de factori calitativi – gradul de eficienta economica a activitatii desfasurate de orice unitatea economica.

In cazul S.C. HORT S.A. Fetesti evolutia productiei muncii, precum si evolutia salariului mediu sunt redate in tabelul de mai jos:

Tabel nr.18 : Evolutia principalilor indicatori ai eficientei utilizarii fortei de munca.

Nr. Crt

Specificatie

U.M.

Anul 1998

Anul 1999

Anul 2000

Diferente 2000/1998

absolute

Relative

1

Cifra de afaceri

Mii lei

31609827

57345229

81869025

50259198

158%

2

Fond total de salarii

Mii lei

7164140

10815420

71801910000

7173025860

3

Numar de muncitorii

Nr.

979

970

808

-171

-17

4

Salariul mediu anual

Lei

8988883

9888000

16800000

7811117

87

5

Cifra de afaceri pe o persoana

Mii lei/pers.

23449

579224

83625

60176

256

Sursa: Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.    

                                                                                                                 

Din tabelul de mai sus se poate concluziona ca in perioada 1998-2000 la S.C. HORT S.A. Fetesti a avut loc cresterea cifrei de afaceri cu 158%

Fata de cifra de afaceri, fondul de salarii a crescut fata de 1998 cu 71%. Dupa cum reiese din tabel, la aceasta unitate s-a inregistrat o evolutie crescanda a productivitatii muncii.

Astfel, fata de anul 1998, in 2000 s-a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri pe o persoana cu 256%. Una din cauzele cresterii acestui indicator o reprezinta scaderea numarului de muncitori in anul 2000 fata de 1998 cu 17%. Se observa si o crestere a salariului mediu anual pe o persoana cu 87% fata de anul 1998, ceea ce a condus evident la o crestere a costului cu salariul pe unitatea de produs.

De mentionat ca fiecare sectie din fabrica trebuie analizata separat in ceea ce priveste contributia pe care o aduce la profitabilitatea generala, iar una din masurile luate de managementul S.C. HORT S.A. Fetesti sa fie aceea de a elimina  operatiile sau produsele care aduc pierderi, ceea ce duce evident la reducerea numarului de muncitori, crescand astfel productivitatea muncii.

In perspectiva se impune continuarea procesului de organizare a muncii si de gasire a celor mai bune cai de crestere a productivitatii muncii.

In legatura cu demisionarea personalului, in ipoteza cresterii gradului de utilizare a capacitatii de productie in sectorul industrial, poate exista posibilitatea crearii de noi locuri de munca. In productia vegetala, pe masura extinderii mecanizarii se impune reducerea personalului, renuntarea la personalul sezonier sau transferul acestuia in alte activitatii.

Sunt necesare masuri de imbunatatire a managementului si crestere a eficientei utilizarii resurselor umane.

·       Reproiectarea activitatii generale de management in sensul unei mai mari deschideri fata de cerintele pietei;

·       Managementul strategic trebuie sa devina foarte activ si previzional;

·       Managementul productiei trebuie sa urmareasca cresterea randamentelor medii, cresterea performantelor tehnice si tehnologice cu impact pozitiv la nivelul productiilor fizice;

·       Se impune promovarea in continuare a retehnologizarii in activitatile agricole si industriale;

·       Managementul economic trebuie orientat catre cresterea gradului general de valorificare a produselor, reducerea si stabilizarea cheltuielilor, modernizarea sistemului financiar – contabil si statistic, promovarea unei politici de indatorare strict dimensionate, si urmarirea rambursarii la termen a datoriilor pentru a evita penalizarile.

·       Se impune imbunatatirea pregatirii profesionale a personalului, in domenii prioritare ca:

- managementul resurselor umane;

- management financiar;

- marketing;

- tehnologii agroindustriale;

-        informatica

-       

3.3. Potentilul de marketing

Activitatea de marketing a S.C. HORT S.A. Fetesti nu este reprezentata de un compartiment specializat de marketing. Comercializarea productiei se face prin societati comerciale en-gros pe baza de contracte ferme (65-71,2% din productia totala) si numai 3-3,8% se comercializeaza prin reteaua  proprie de magazine. 

                                                                             

   Tabel nr.19: Evolutia costurilor de productie si preturilor de vanzare.       

Nr.Crt.

Denumirea produsului

UM

1998

1999

2000

0

1

2

3

4

5

1.

ARDEI IUTE IN OTET

—cost de productie

lei

2208

5820

-

— pret de vanzare

lei

2540

6925.8

-

—profit sau pierdere

lei

332

1105.8

-

—rata profitului

%

1504

19

-

2.

BULION

—cost de productie

lei

4918

5650

11950

—pret de vanzare

lei

5650

6723

12750

—profit sau pierdere

lei

732

1073

800

—rata profitului

%

15

19

6.6

3.

CASTRAVETI IN OTET

—cost de productie

lei

3259

-

12450

—pret de vanzare

lei

3750

-

14815.5

—profit sau pierdere

lei

491

-

2365.5

—rata profitului

%

15.1

-

19

4.

Castraveti intregi IN OTET

—cost de productie

lei

11420

7290

13240

—pret de vanzare

lei

13850

8675

15755.6

—profit sau pierdere

lei

2430

1385

2515.6

—rata profitului

%

21.3

19

19

-continuare tabel-

5.

FASOLE TAIATA

—cost de productie

lei

3458.65

5000

14050

—pret de vanzare

lei

3975

5950

16719.5

—profit sau pierdere

lei

516.35

950

2669.95

—rata profitului

%

15

19

19

6.

GHIVECI IN BULION

—cost de productie

lei

3802.51

7300

13750

—pret de vanzare

lei

4375

8787

16362.5

—profit sau pierdere

lei

572.49

1387

2612.5

—rata profitului

%

15.1

19

19

7.

GOGOSARI ROSII TAIATI

—cost de productie

lei

3239.32

-

-

—pret de vanzare

lei

3725

-

-

—profit sau pierdere

lei

485.68

-

-

—rata profitului

%

15

-

-

8.

LEGUME ASORTATE IN OTET

—cost de productie

lei

6532.4

-

-

—pret de vanzare

lei

7220

-

-

—profit sau pierdere

lei

687.86

-

-

—rata profitului

%

10.5

-

-

9.

MAZARE BOABE

—cost de productie

lei

3368.31

8195

14050

—pret de vanzare

lei

3875

9752

16719.5

—profit sau pierdere

lei

506.69

1557

2669.5

—rata profitului

%

15

18.9

19

10.

PASTA TOMATE

—cost de productie

lei

5887.84

6155

13750

—pret de vanzare

lei

6770

7324.4

16362.5

—profit sau pierdere

lei

882.16

1169.4

2612.5

—rata profitului

%

15

18.9

19

-continuare tabel-

11.

ROSII IN BULION

—cost de productie

lei

3075.29

-

13480

—pret de vanzare

lei

3535

-

16041.2

—profit sau pierdere

lei

459.71

-

2561.2

—rata profitului

%

15

-

19

12.

ZARZAVAT PT. CIORBE

—cost de productie

lei

2483.7

-

-

—pret de vanzare

lei

2855

-

-

—profit sau pierdere

lei

371.3

-

-

—rata profitului

%

15

-

-

13.

COMPOT PRUNE

—cost de productie

lei

3512.49

8125

-

—pret de vanzare

lei

4040

9668.25

-

—profit sau pierdere

lei

527.51

1543.25

-

—rata profitului

%

15

18.9

-

14.

COMPOT PIERSICI

—cost de productie

lei

6976

-

-

—pret de vanzare

lei

8301.44

-

-

—profit sau pierdere

lei

1325.44

-

-

—rata profitului

lei

19

-

-

15.

DULCEATǍ DE TRANDAFIRI

—cost de productie

lei

3545,23

7510

9810

—pret de vanzare

lei

4075

8936.9

11745.3

—profit sau pierdere

lei

529.77

1426.9

1935.3

—rata profitului

%

15

19

19.7

-continuare tabel-

16.

COMPOT DE CAISE

—cost de productie

lei

2396.06

-

6100

—pret de vanzare

lei

2755

-

7259

—profit sau pierdere

lei

358.94

-

1159

—rata profitului

%

15

-

19

17.

GEM DE PRUNE

—cost de productie

lei

6105

8120

6330

—pret de vanzare

lei

7264.95

9662.8

7532.7

—profit sau pierdere

lei

1159.95

1542.8

1202.7

—rata profitului

%

19

19

19

18.

MUSTAR CU HREAN

—cost de productie

lei

1250

2050

6000

—pret de vanzare

lei

2050

2439.5

7140

—profit sau pierdere

lei

800

389.5

1140

—rata profitului

%

64

19

19

Sursa: Prelucrare dupa date ale  S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.

                                                                                                                   

            Rata profitului =profit net / profit investit *100;

            Prof.=PV-CP(PV-pret de vanzare; CP-cost de productie).

Din analiza datelor tabelului de mai sus rezulta ca anual si la fiecare categorie de conserve s-a obtinut profit chiar daca nivelul acestuia nu este suficient de mare pentru a avea certitudinea ca S.C. HORT S.A. Fetesti va desfasura in continuare o activitate eficienta.

Se poate spune ca prin modul de combinare a factorilor de productie si printr-o buna organizare a procesului de munca, S.C. HORT S.A. Fetesti a reusit sa obtina produse cu efect mai mare decat efortul depus pentru obtinerea lor. Insa aceasta situatie a fost prezentata numai pentru anumite produse, semnificative pentru societate si nu trebuie pierdut din vedere faptul ca prezinta o reala importanta eforturile efectuate de firma, respectiv efectele obtinute prin efortul depus la nivelul tuturor activitatilor.

Trebuie sa se organizeze astfel activitatea incat sa se instaureze la toate nivelurile organizatorice o noua „optica de marketing” care sa cuprinda:

A. Obiective pe termen lung:

- dinamizarea constanta a distributiei marfurilor;

- cresterea vanzarilor;

- fidelizarea unui procent mai mare de clienti;

- dezvoltarea unei „culturi” institutionalizate, bazate pe teoria „apartenentei”.

B. Obiective pe termen scurt:

- crearea unei baze de date logistice care sa cuprinda:

• numele clientului;

• localizarea sa exacta;

• sortimentele cumpararii;

• valoarea cumpararii;

• tipul de desfacere: en-gross, en-detail;

• modalitatea de plata

• data la care a fost facuta cumpararea.

                        -  informatii diverse despre provenienta si valoarea importurilor de conserve de legume si fructe;

                        - prognoze de pret, orientate dupa concurenta interna/externa;

                        - estimarea impactului publicitar efectuat / prognozat asupra vanzarilor;

                        - ajustarea structurii de productie la noile relatii ale pietei.

Puncte tari

- o gama completa de produse;

- programe de atragere a publicului;

- identitate de corporatie;

- etichete de inalta calitate;

- centre proprii de distributie.

Oportunitati

- relansarea exportului, mai ales reinstalarea pe piata ruseasca.

● Puncte slabe

- calitatea insuficienta a ambalajelor;

- cutii de metal inadecvate;

- lipsa de fonduri pentru cercetarea de marketing;

- desfiintarea compartimentului de marketing;

- dobanzile sunt principalul factor de cost alaturi de costul materiilor prime;

● Amenintari

- volum mare de produse importate;

- putere de cumparare limitata a        consumatorilor finali;

- scaderea cererii interne.

Se impune practicarea unor politici de marketing bazate pe cercetarea stiintifica moderna, pe elaborarea de:

            • programe pe produs;

            • programe promotionale;

            • programe de pret;

            • programe de distributie.

3.3.1. Rolul compartimentului de marketing in proiectarea comercializarii conservelor de legume si fructe

            Viitorul se implica din ce in ce mai mult in viata intreprinderilor. Orientarea de perspectiva nu presupune insa doar cresterea rolului previziunilor in fundamentarea deciziilor. Este vorba de o atitudine globala, de un comportament prospectiv care sa dea sens tuturor actiunilor intreprinderii. Unii specialisti apreciaza ca etapa actuala este cea a unui „marketing strategic”, caruia i se atribuie o „importanta cruciala pentru a face fata schimbarilor mediului”[3].

            Orientarea activitatii economice dupa principiile marketingului constituie, in actualele conditii ale economiei de piata, obiectivul central prin intermediul caruia se poate asigura eficientizarea activitatii de marketing. Astfel, trecerea de la „optica de produs” la „optica de marketing” face posibila realizarea unor progrese in ceea ce priveste cresterea volumului vanzarilor si prin aceasta cresterea profitului.

            Ca urmare a cresterii rolului marketingului in cadrul activitatii economice s-a realizat o schimbare a orientarii intreprinderii, accentul fiind pus pe satisfacerea necesitatilor de consum al populatiei, deoarece aceasta contribuie la cresterea prestigiului unitatii si la reusita acesteia in lupta dura a concurentei.

            In cadrul politicii de marketing, locul central il ocupa politica de piata (ca nucleu al politicii de marketing), ceea ce arata necesitatea racordarii oricarei unitatii economice la mediul extern al acesteia. Alaturi de politica de piata, in vederea perfectionarii activitatii de marketing, trebuie urmarita perfectionarea celor patru politici, considerate drept piloni ai mix-ului de marketing: politica de produs, politica de pret, politica de distributie si politica  promotionala.

  

Figura nr.3: Organizarea compartimentului de marketing.

Compartimentul de marketing

Vanzari

Planificarea de marketing si servicii ajutatoare

Ř      Service

Ř      Urmarirea si administrarea vanzarilor

Ř      Conducerea vanzarilor

Ř      Distributia fizica

Ř      Politica de pret

Ř      Gestiunea stocurilor

Ř      Previziunea vanzarilor

Ř      Promovarea vanzarilor

Ř      Publicitate

Ř      Planificarea produselor

Sursa: Florescu C., Marketing, Ed. Independenta Ec., 1997, p.431.

            Pentru a putea realiza o activitate de marketing eficienta si capabila sa asigure o buna orientare financiara si economica a unei unitati economice este nevoie, inainte de toate, de constituirea unui compartiment de marketing care sa contribuie la cresterea eficientei economice a unitatii de productie si de comercializare.

            Atributiile compartimentului de marketing sunt orientate catre perfectionarea sistemului de relatii in cadrul mediului economico-social in care-si desfasoara activitatea societatea, fiind in principal urmatoarele:

            -formularea obiectivelor globale urmarite de societate si a strategiilor si tacticilor necesare pentru atingerea lor;

            -cercetarea mediului intern si extern al unitatii;

            -efectuarea previziunilor de marketing;

            -elaborarea programelor de marketing;

            -fundamentarea deciziilor cu privire la atingerea obiectivelor strategice in politica de produs, de pret, de distributie si promotionala.

            Rolul compartimentului de marketing in proiectarea comercializarea conservelor de legume si fructe deriva din insasi atributiile ce revin acestui compartiment.

1) Un prim domeniu de atributii cuprinde activitatile desfasurate pentru elaborarea si fundamentarea programelor de marketing, respectiv cele legate de formularea obiectivelor globale urmarite de intreprindere si a strategiilor si tacticilor necesare pentru atingerea lor; elaborarea politicii generale de marketing si a variantelor strategice de piata pentru activitatea curenta sau pentru situatii neprevazute ale evolutiei relatiilor de piata; controlul si evaluarea executarii programelor de marketing.

2) Un alt domeniu de atributii circumscrise activitatilor din sfera cercetarilor de marketing, concretizat in actiuni de:

- cercetarea mediului extern si intern al unitatii;

- studierea nevoilor consumatorilor (utilizatorilor) si a compartimentului acestora;

- efectuarea previziunilor de marketing;

- cercetari privind fundamentarea politicii de marketing, a strategiei de piata si a mix-ului de marketing;

- cercetari necesare elaborarii riguroase a programelor de marketing ca si pentru evaluarea performantelor realizate.

3) Importante atributii revin compartimentului de marketing in procesul fundamentarii deciziilor. In acest caz, el are rol de organ de sinteza, avand sarcina coordonarii activitatilor desfasurate in celelalte compartimente. In aceasta calitate, compartimentul de marketing actioneaza ca organ specializat, care analizeaza, in limita competentelor ce-i sunt atribuite, deciziile ce urmeaza a fi luate in legatura cu activitatile desfasurate in celelalte compartimente si le supune conducerii spre aprobare, pe baza conceptiei de ansamblu si a obiectivelor generale ale intreprinderii.

4) Pe langa aceste domenii de atributii cu caracter de coordonare si sinteza, compartimentului de marketing ii revin si importante sarcini de executie (operationale). Dintre acestea, se detaseaza prin rolul pe care-l joaca in atingerea obiectivelor strategice, activitatile din domeniul politicilor de produs, pret, distributie si promotionale.

Sfera atributiilor este mult mai larga, diferita de la o unitate economica la alta, iar formularea lor concreta implica elaborarea unui studiu aprofundat de organizare a activitatii de marketing.

Factorii care influenteaza strategia de marketing a unei intreprinderi sunt prezenti sintetic in figura nr. 4.

Figura nr. 4: Factorii care influenteazǎ strategia de marketing a intreprinderii

MEDIUL DEMOGRAFIC                                                                                                              MEDIUL TEHNOLOGIC

SI ECONOMIC                                                     LEGISLATIV                                                  SI NATURAL

                                                      SISTEMUL                               SISTEM

                                               INFORMATIONAL                        DE  PLANIFICARE

                                              DE MARKETING                            DE MARKETING

                                                                                 PRODUS

           FURNIZORI                            PLASAMENT           CLIENTELA                   PRET                                   ORGANISME

                                                                                                      PUBLICE  

                SISTEMUL                                                                                     SISTEMUL

                 DE CONTROL               PROMOVARE             DE ORGANIZARE    

                   DE MARKETING                                SI DE IMPLEMENTARE    

                                                                    A ACTIVITATILOR

                                                                   DE MARKETING  

MEDIUL POLITIC SI                     FIRME CONCURENTE                                                MEDIUL SOCIAL SI

LEGISLATIV                                                                                                                                        CULTURAL

    Sursa: Kotler Ph., Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 1997.

3.4. Potentilul financiar-contabil

Tabel nr.20 : Sinteza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare.

Nr. crt.

Specificare

1998

1999

2000

2000/1998

1.



VENITURI TOTALE

58827466

79369624

97171529

65.1

VENITURI DIN ACTIVITATEA DE BAZA

58592711

79189269

96937774

65.4

VENITURI FINANCIARE

29513

34746

112553

281

VENITURI EXCEPTIONALE

205242

45609

112202

-45.3

2.

CIFRA DE AFACERI

31609827

57345229

81869025

158

3.

CHELTUIELI TOTALE

58135445

87428197

128158761

120.4

CHELTUIELI AFERENTE VENITURILOR DIN ACTIVITATEA DE BAZA

51379382

71334816

112301565

118

CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL, din care

6415765

16093381

15857196

147

dobAnzi

5328508

15056124

14769939

177

4.

T.V.A.

3682975

5678501

5897650

71,1

5.

Profitul brut

692021

-19517618

-155230

-122

Profitul net

308267

-19517768

-176766

-157

Sursa: Date preluate de la  S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.

                                                                                                                                                                                                                   

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor are rol de a evidentia evolutia acestora, factorii care influenteaza nivelul lor, precum si identificarea rezervelor care pot fi puse in valoare pentru reducerea lor sau mentinerea in limitele de eficienta care concura la performanta economico-financiara a unitatii. Este cunoscut faptul ca desfasurarea activitatii unui agent economic necesita resurse umane, materiale, financiare. In perioada 1998-2000 , S.C. HORT S.A. Fetesti a functionat realizand pierderi.

Societatea comerciala HORT realizeaza in 1999 venituri totale mai mari cu 34.9% fata de anul 1998 iar in anul 2000 au crescut cu 65,4% fata de anul 1998.

Cheltuielile totale au crescut cu 120,4% in 2000 fata de 1998 ceea ce a dus la un profit mai scazut in 2000 fata de 1998 cu 157%. In total cheltuielile unitatii, cele de exploatare detin ponderea cea mai mare (88% la nivelul anului 2000).

Nu ar fi o  analiza corecta a acestor rezultate inregistrate de S.C. HORT S.A. Fetesti daca am trece cu vederea fenomenul inflationist ce este caracteristic perioadei actuale.

Tabel nr.21 : Structura activelor totale.

specificare

1998

1999

2000

Total active din care:

100.00

100.00

100.00

— Active fixe

64.15

59.22

46.57

— Active circulante

31.14

40.78

53.43

— Conturi de regularizare si asimilare

4.71

              -

-

Sursa: Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000. 

                                                                                                           

Tabel nr.22 : Capital permanent.

Nr. Crt.

SPECIFICARE

1998

1999

2000

1.

CAPITALUL SOCIAL

30425350000

40368050000

30025075000

2.

CAPITALUL PROPRIU

33417258

41155719

31327153

3.

CAPITALUL PERMANENT

35164609

42381457

32156477

4.

REZERVELE FINANCIARE

187430

254299

347836

5.

CREDITE TOTALE din care:

12797151

10536624

3603351

— termen scurt

11049800

9310886

2774126

— termen lung

1747351

1225728

829325

6.

Resurse financiare pentru mijloace circulante total, din care:

3912680

821870

896234

— fonduri proprii

2807478

479070

346820

surse atrase

1105202

324800

549414

. Sursa: Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.                                                                                                                

Evolutia si structura activelor imobilizante prezinta importanta mai ales din punct de vedere al specificului procesului de productie, acesta fiind sintetizat in tabelul urmator.

Tabel nr.23: Evolutia si structura mijloacelor fixe.

Nr. crt.

Specificatii

Anii

Diferente 2000-1998

1998

1999

2000

Absolut

%

1.

Terenuri

13075906

13075906

13075906

0

0

2.

Cladiri

8231652

7943650

7645953

-585699

-7.1

3.

Constructii speciale

4603811

4324099

4035206

-568605

-12.3

4.

Mijloace de transport masini

6282448

7315561

7807191

1524743

24.3

5.

Aparate si instalatii de masurare, control si reglare

1399467

1220063

1198533

-200934

-14.3

6.

Unelte, accesorii de productie si inventar gospodaresc

221116

1106899

8119

-212997

-96.4

7.

Total imobilizari corporale

33814400

34986178

33770908

-43492

-0.12

Sursa: Date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, 2000.

Analizand datele din tabelul de mai sus se desprind urmatoarele concluzii generale:

- activele imobilizante au cunoscut o scadere usoara in perioada 1998-2000 cu 0,12%; putem considera ca activele imobilizante au cunoscut o crestere usoara deoarece nivelele aratate mai sus reprezinta valoarea ramasa a activelor imobilizante, adica valoarea calculata ca diferenta intre valoarea de inventar si valoarea amortizarii anuale;

- cu privire la structura activelor imobilizante (figurile 5,6,7), aceasta este justificata de activitatea pe care o desfasoara si este specifica tuturor agentilor economici ce actioneaza in zona industriei alimentare.

Datorita faptului ca S.C. HORT S.A. detine aproape 2000 hectare teren, ponderea ceea mai mare o detin terenurile cu 38,7% in 2000, urmata de masini, utilaje si mijloace de transport cu 23,1 si de cladiri cu 22,6%.

- s-a inregistrat o crestere in perioada 1998-2000 la masini, utilaje si mijloace de transport cu 24,3%, fenomen ce se datoreaza achizitionarii de noi astfel de mijloace fixe.

Figura nr.5: Evolutia in dinamica a activelor.

Sursa: Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, Contabilitate, 2000.

Figura nr.6: Structura imobilizarilor corporale in anul 1998.

Sursa: Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, Contabilitate, 2000.

Figura nr.7: Structura imobilizarilor corporale in anul 1999.

Sursa: Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, Contabilitate, 2000

Figura nr.8: Structura imobilizarilor corporale in anul 2000.

Sursa: Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, Contabilitate, 2000.

Evolutia intregului pasiv este redata in tabelul nr. 23. In acest sens, intereseaza cu precadere aspecte noi importante:

1) pe de o parte, dinamica patrimoniului total al societatii si explicarea acesteia prin prisma actiunii elementelor componente – cu rol de resurse de finantare a mijloacelor economice – reflectate in pasivul bilantului.

2) pe de alta parte, modificarile intervin in structura patrimoniului total al societatii –respectiv in raporturi dintre elementele sale componente reflectate in pasivul bilantului.

Tabel nr.24: Evolutia pasivului la S.C. HORT S.A. Fetesti.

Nr. Crt.

Specificatii

Anii

Diferente 2000-1998

1998

1999

2000

absolute

%

1.

Capitaluri proprii

33417258

41155719

3127153

-2190105

-62

2.

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

3.

Datorii

19429392

28029976

21332976

21903584

112.7

4.

Total pasiv

52846650

59185039

72660129

19831479

37.5

Sursa: Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, Contabilitate, 2000.

Figura nr.9: Evolutia in dinamica a pasivului unitatii.

Sursa: Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, Contabilitate, 2000.

                             Figura nr.10: Structura pasivului in anul 1998.

                            Sursa: Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, Contabilitate, 2000.

                             Figura nr.11: Structura pasivului in anul 1999.

     Sursa: Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, Contabilitate, 2000.

Figura nr.12: Structura pasivului in anul 2000.

   

Sursa: Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, Contabilitate, 2000.

Rezulta prin urmare ca patrimoniul total al S.C. HORT S.A. Fetesti – reflectat in pasivul bilantului – care exprima resursele de finantare a mijloacelor economice, a inregistrat o crestere de peste 37%, crestere datorata in totalitate resurselor imprumutate si atrase.

Capitalurile proprii au scazut cu 6,2% in 2000 fata de 1998 iar proportia participarii capitalurilor la cresterea totala a patrimoniului este de 63,2% in 1998, 52,6% in 1999 si 43,1% in 2000.

Datoriile totale au crescut cu 112,7% in perioada analizata iar, ponderea lor in totalul pasivului este semnificativa: 36,8% in 1998, 47,4% in 1999 si 56,9% in 2000.

Este de remarcat lipsa provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, prezenta lor fie constituie o „rezerva” efectuata pe seama cheltuielilor, destinata acoperirii riscurilor latente, posibile ca urmare a deprecierii elementelor patrimoniale.

Tabel nr.25: Blocaj financiar.

                                                                                                 -mii lei-

Specificare

1998

1999

2000

Ř      DATORII din care:

5462370

21595948

412332976

§        Furnizori

1190300

472778

6168892

§        Creditori

1079808

17452583

2774026

§        Credite nerambursate

-

7452583

2774026

§        Obligatii de buget

2862078

402758

2774026

§        Dobanzi

-

6889310

537758

§        Alte obligatii

330184

962918

425830

§       Creante de incasat

5677020

3788340

3377725

Sursa: Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti, Contabilitate, 2000.

Tabel nr.26: Principalii indicatori financiari.                                             

Indicatori

U.m.

1998

1999

2000

2000/1998

I. INDICATORI DE LICHIDITATE

—Rata lichiditatii curente

coef.

2,14

0,9

1,6

74,76

—Rata lichiditatii imediate

coef.

0,17

0,14

0,2

117,65

II. Indicatorii de solvabilitate

—Rata datoriilor

coef.

12,6

19,2

21,3

169

—Rata de solvabilitate in raport cu creditul pe termen lung

%

32

46

52

162,5

—Rata de acoperire a activelor fixe nete

coef.

1,12

1,16

1,19

106,25

—Solvabilitatea financiara

coef.

1,4

1,03

1,3

92,86

III. Indicatorii ai echilibrului financiar

—Indicele autonomiei financiare

%

0,63