Alegerile din 2007 si 2009, interesul cetatenilor pentru alegeri

ALEGERILE DIN 2007 SI 2009, INTERESUL CETATENILOR PENTRU ALEGERI

Pentru Romania, alegerile europarlamentare din iunie 2009 au fost primele alegeri desfasurate la termenul la care au fost programate, dar acestea nu au reprezentat o premiera electorala absoluta in domeniu, nici pentru candidati si nici pentru cetatenii romani, dar au coincis cu implinirea a trei decenii de la primele alegeri directe din Parlamentul European, ajunse la a saptea legislatura.

De la primele alegeri parlamentare europene, desfasurate in decursul aceluiasi an cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana din 2007, cu doua editii ale europarlamentarelor organizate in Romania in decursul ultimilor doi ani, se poate vorbi deja de o anume experienta romaneasca in domeniu. Sub aspectul tipului de scrutin utilizat in Romania, legea care prevede normele de desfasurare a alegerilor europene parlamentare mentioneaza ca "Membrii din Romania in Parlamentul European se aleg pe baza de scrutin de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale, si pe baza de candidaturi independente " iar pe teritoriul Romaniei se constituie intr-o singura circumscriptie.

Daca se face o analiza asupra contextul juridic si mai ales asupra celui politic, in care s-au desfasurat atat alegerile din 2007, cat si cele din 2009, se constata ca desi organizate intr-un interval de aproape doi ani, scrutinul din 2009 a avut loc in aceleasi conditii politice generale ca si cel precedent. Se ia in considerare si modul in care actorii electorali, atat candidati, cat si sustinatori partizani ai acestora, s-au raportat la alegerile europarlamentare, abordate ca un mijloc pentru atingerea obiectivelor politice nationale. Astfel, in cunostinta de cauza se poate afirma ca scrutinul din 2007, amanat din mai pana in noiembrie si suprapus in cele din urma peste referendumul pentru "votul uninominal" , a fost condamnat transarii conflictului politic profund care marca societatea romaneasca din perioada respectiva, dupa cum, in 2009, exista o confruntare tintita inspre prezidentialele de la sfarsitul anului. In plus, atat in campania pentru alegerile din 2009, cat si in cea precedenta, temele si interesele europene au palit in fata celor romanesti, iar interesele grupurilor si partidelor romanesti s-au deghizat in aceeasi forma electorala deloc inselatoare sau placuta ce pare sa fi devenit o caracteristica a oricarei campanii electorale din Romania. Pe scurt, alegerile pentru Parlamentul European nu au avut o miza europeana, ci una locala.

Un asemenea context politic general in contradictie flagranta cu menirea alegerilor europarlamentare a incurajat dezinteresul si dispretul alegatorilor fata de ideea de campanie electorala si de alegeri, fie ele europene sau nationale, multi dintre acestia devenind prea putin convinsi de utilitatea alegerii inca unui rand de parlamentari. Astfel ca participarea la urne in 2009, s-a mentinut la un nivel scazut, inregistrandu-se chiar un usor regres fata de alegerile din 2007, in ciuda apelurilor de ultima ora ale oficialilor si candidatii prin care romanii erau indemnati sa se prezinte la vot ca o demonstratie a europenismului lor. "Cu 5.035.299 cetateni prezenti la vot, din 18.197.316 inscrisi in listele electorale, rata participarii a fost de 27,67%, cu circa doua procente mai redusa decat in urma cu doi ani, cand s-au prezentat la urne 5.370.171 cetateni (29,47%) din 18.254.597 inscrisi la urne. Spre comparatie, media europeana a participarii la vot a fost 43,1%."

De asemenea, in cadrul analizei celor doua tururi de scrutin pentru alegerile europarlamentare din Romania, se observa scaderea numarului competitorilor electorali, a actorilor politici pe scena romaneasca, dar acest lucru nu a insemnat si o schimbare a formulei postelectorale, aceasta continuand sa cuprinda cinci partide plus un cvasi-independent. Desi facandu-se referire la modul formal de reordonare a scenei politice romanesti, care a fost confirmata de rezultatele pentru scrutinul din 2009, se poate spune ca rezultatele generale ale alegerilor europarlamentare nu sunt cu mult diferite fata de cele din 2007.

Ca urmare a masivelor modificari aduse legii alegerilor parlamentarilor europeni, scrutinul din 7 iunie 2009 s-a desfasurat practic in baza unei alte norme juridice decat in cazul celui din 25 noiembrie 2007, cu exceptia majora, care, teoretic cel putin, nu ar fi trebuit perpetuata, a votului pe liste blocate. Totodata, absenteismul masiv a continuat sa caracterizeze procesul electoral de desemnare a parlamentarilor europeni. De cealalta parte, s-a conturat o formula politico-electorala specifica, caracterizata prin tendintele de ameliorare accentuata a proportionalitii scrutinului si de perpetuare a sistemului multipartidist. Desigur, aceasta scurta dar, totodata, paradoxala experienta electorala europeana a Romaniei va trebui sa treaca proba timpului.