Biroul, presedintele parlamentului european si conferinta presedintilor

BIROUL, PRESEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN SI CONFERINTA PRESEDINTILOR

Europarlamentarii care se afla in "corpul managerial" al Parlamentului sunt presedintele si vicepresedintii care impreuna alcatuiesc Biroul, cinci chestori pe probleme administrative si financiare, sefii grupurilor politice, care impreuna cu presedintele formeaza Conferinta Presedintilor, presedintii comisiilor de specialitate si cei ai delegatiilor.

Biroul Parlamentului este organul regulator responsabil cu bugetul Parlamentului, si raspunde de chestiuni administrative, de organizare si de personal. Pe langa Presedinte si cei paisprezece vicepresedinti, acesta mai include cinci chestori care ocupa o pozitie consultativa in chestiunile administrative si financiare legate de membrii si de statutul acestora . Membrii Biroului sunt alesi de catre deputatii europeni cu un mandat de doi ani si jumatate, perioada care se poate reinnoi Acestia supravegheaza functionarea interna a Parlamentului, in special estimarea bugetului Parlamentului European, cu organizarea administrativa si financiara, si Secretariatul si serviciile subordonate acestuia[3].

Modul in care se alege presedintele a fost dintotdeauna hotarat de Parlament. Inaintea alegerilor directe, presedintele era ales anual, pentru ca, incepand cu 1979 cand au avut loc primele alegri directe, sa fie ales pentru un mandat de doi ani si jumatate. In atributiile sale, acesta reprezinta Parlamentul in situatii oficiale si in relatiile internationale, prezideaza sedintele plenar, intalnirile Biroului si Conferintei Presedintilor. Mandatul presedintelui Parlamentului este valabil jumatate din legislatura parlamentara cu posibilitatea reinnoirii mandatului. Cel mai in varsta europarlamentar supravegheaza desfasurarea alegerilor pentru desemnarea presedintelui. Acest europarlamentar avea , inainte de 1989, conform unei traditii si dreptul de a tine un discurs, obicei la care s-a renuntat ulterior. Votul pentru alegerea presedintelui este secret, iar pentru a castiga candidatul trebuie sa obtina majoritatea absoluta a celor care voteaza si nu a numarului total de europarlamentari. Daca nu se obtine majoritatea absoluta de catre nici unul dintre candidati dupa trei tururi de scrutin, se organizeaza un al patrulea, la care participaprimii doi candidati din al treilea tur, de aceasta data majoritatea simpla fiind suficiena pentru a castiga. Vice-presedintii se aleg numai in cadrul a 3 tururi de scrutin. Daca nu se impune in primele 2 tururi nici un candidat, atunci se va alege cu majoritate simpla in al 3-lea tur de scrutin. Pentru acelasi mandat se aleg si 5 chestori ca membrii ai biroului care au drept de vot consultativ.. Anterior alegerii presedintelui, cel mai in varsta dintre deputati indeplineste functiile de presedinte, cu titlul de decan de varsta, pana la proclamarea alegerii presedintelui. Presedintele, vicepresedintii si chestorii sunt alesi prin vot secret. Candidaturile trebuie sa fie prezentate cu acordul celor interesati. Ele pot fi prezentate numai de un grup politic sau de un numar de cel putin 40 de deputati. Cu toate acestea, in cazul in care numarul de candidaturi nu depaseste numarul de locuri care urmeaza a fi atribuite, candidatii pot fi alesi prin aclamare[4]

Atributiile Presedintelui Parlamentului European

Europarlamentarul care se bucura de cea mai mare sustinere in cadrul alegerilor pentru functia de presedinte al Parlamentului European, devine presedinte, asumandu-si astfel un rol crucial, acela de a se afla la conducereauneia dintre institutiile Uniunii Europene. Conform regulamentului de procedura, mai precis articolului nouasprezece, presedintele are o serie de functii. Potrivit acestui articol, acesta " conduce toate activitatile Parlamentului si ale organelor sale, are competente de a prezida dezbaterile si de a asigura respectarea regulamentului, iar in relatiile internationale, la ceremonii, in chestiuni administrative, judiciare sau financiare reprezinta Parlamentul " .
De asemenea se pronunta cu privire la toate problemele internationale majore si face recomandari menite sa consolideze Uniunea Europeana.

Fiind autoritatea cu functia cea mai inalta se asigura de respectarea Regulamentului de procedura al Parlamentului si garanteaza, prin arbitrajul sau, buna desfasurare a tuturor activitatilor acestei institutii si ale organelor sale constitutive. Prezinta in deschiderea fiecarei reuniuni a Consiliului European, punctul de vedere si preocuparile acestei institutii referitoare la subiecte specifice si la punctele inscrise pe ordinea de zi, iar in urma adoptarii de catre Parlament a bugetului Uniunii Europene in a doua lectura, semneaza adoptarea sa, acesta devenind astfel operational. Alaturi de presedintele Consiliului, semneaza toate actele legislative adoptate prin procedura de codecizie. Asadar presedintele are un numar impresionant de responsabilitati intr-o serie de aspect care privesc functionarea Parlamentului. Din acest motiv, uneori, acolo unde este posibil si atunci cand presedintele considera de cuviinta, deleaga unele activitati. Spre exemplu " presedintele nu prezideaza toate sedintele, cid oar inceputul acestora, sedintele importante la care participa sefii de stat si acelea in cadrul carora au loc dezbateri importante".[6] In cadrul sedintelor plenare " presedintele este cel care hotaraste daca invita sau nu un deputat care doreste sa ia cuvantul la tribuna" . Daca presedintele considera ca discursul unui deputat a deviat de la subiect, ii atrage atentia, avand chiar dreptul dupa trei atentionari sa-i retraga cuvantul pentru tot restul dezbaterii respective. Presedintele fiind cel care "reprezinta Parlamentul in relatiile acestuia cu partidele politice la nivel European" , poate sa ceara comisiei competente o verificare a unui partid politic la nivel European privind respectarea de catre acesta a programului si actiunilor sale, si anume "a principiilor care stau la baza Uniunii Europene, adica principiile libertatii, democratiei, drepturilor omului si libertatilor fundamentale si al statutlui de drept."

Atributiile Conferintei Presedintilor

Conferinta Presedintilor este organismul politic de conducere al Parlamentului. Conferinta presedintilor ii are in componenta sa pe presedintele Parlamentului European si presedintii grupurilor politice, care impreuna elaboreaza agenda pentru sesiunile plenare, stabilesc orarul activitatii organismelor parlamentare si termenii de referinta si dimensiunea comisiilor, si delegatiilor parlamentare. De asemenea, Conferinta joaca un rol important in relatiile Parlamentului European cu celelalte institutii comunitare, cu tarile terte si cu organizatiile extracomunitare .

Presedintele Parlamentului European este cel care coordoneazǎ ansamblul activitǎtilor Parlamentului si ale institutiilor subordonate, prezideazǎ sesiunile plenare, reuniunile Biroului si ale Conferintei Presedintilor, ale grupurilor parlamentare si confirmǎ formal adoptarea bugetului.

Membrii actualei Conferinte a Presedintilor

Tabel nr. 1[11]

Numele tuturor presedintilor Parlamentului European de la infiintare

Tabel nr. 2 Presedinti din perioada 'Adunarii Consultative' ,

Tabel nr. 3 - Presedinti din perioada 'Adunarii Parlamentare', 1958-1962

Tabel nr. 4 - Presedinti din perioada 'Parlamentului', 1962-1979

Tabel nr. 5 - Presedinti din perioada Parlamentului European, incepand cu 1979[15]