Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » matematica » stiinte politice
Desfasurarea campaniei elctorale in jurul anului 1920

Desfasurarea campaniei elctorale in jurul anului 1920


Desfasurarea campaniei elctorale in jurul anului 1920

Cum am precizat in Romania procesul democratic era inversat, existand ceea ce Mattei Dogan numeste "democratie mimata" , datorita faptului ca dupa revocarea guvernului in loc sa se faca noi alegeri pentru a se consulta vointa populara in vederea alcatuirii noului guvern, regele numea el partidul care forma guvernul fara a tine cont de vointa populara, urma apoi dizolvarea parlamentului, dupa care noul guvern organiza alegerile pe care le castiga de cele mai multe ori cu o majoritate zdrobitoare deoarece dispunea de aparatul de stat. Acest sistem democtaric a fost posibil si datorita faptului ca majoritatea populatiei nu stia sa scrie si sa citeasca, ea traind in saracie, mai ales la tara , astfel ca nu erau interesati foarte mult de evenimentele politice, neavand vreme sa se gandeasca prea mult la acestea deoarece grijile privind existenta le eclipasau, de cele mai multe ori pe cele cu privire la mersul tarii. Cu toate acestea, romanii se interesau si de mersul tarii, unii dintre ei fiind inscrisi in partide sau fiind simpatizanti ai unor partide.



Pentru a fi ales, un candidat trebuia sa aiba cel putin trei calitati: prestigiul, capacitatea de a face cele mai fabuloase promisiuni si intinarea candidatului advers . Astfel ca alegerile din perioada interbelica pot fi caracterizate prin " demagogia, inexistenta unei polemici serioase, dispute si certuri personale, exagerarea meritelor unor candidati; denigrarea adversarilor politici, violenta limbajului, contestarea legitimitatii adversarului politic, imaginea opozitiei intotdeauna democrata si a puterii autoritare si nu in ultimul rand, lipsa unor programe electorale"

Datorita faptului ca electoratul era lipsit de o cultura politica, optiunile lui au fost de cele mai multe ori contradictorii , multi dintre cetateni prezentandu-se la urne numai pentru a scapa de o eventuala amenda ci nu din constiinta civica, altii puneau stampila pe prima pagina, acolo unde era lista guvernului, considerand ca ceea ce au hotarat cei de la Bucuresti este foarte bine si nu trebuie sa-i supere pe acestia.

Alegerile din mai-iunie 1926 nu au iesit din tipicul general al alegerilor intrebelice. Drumul spre aceste alegeri a inceput cu un prim abuz chiar dinn ziua in care au fost inchise Corpurile Legiuitoare, deoarece atunci trebuia ca I.I.C. Bratianu sa citeasca decretul de convocare al corpurilor electorale , decret pe care acesta nu l-a citit deoarece vroia sa lase timp de organizare pentru noul guvern, care nu era foarte popular si avea nevoie de acest timp pentru a putea dispune de sprijinul aparatului de stat care era acum la dispozitia lui. Guvernul nu s-a grabit nici el sa publice decretul de convocare al corpurilor electorale, acest lucru alimentand speculatiile cu privire la o eventuala fraudare a alegerilor, speculatii alimentate din plin de opozitie

Pe toata durata lunii aprilie Consiliul de Ministri a discutat despre data la care urmau sa se desfasoare alegerile , dectetul de covocare al Corpurilor electorale trebuia dat cu cel putin 30 de zile inainte de data alegerilor . În cele din urma decretul de convocare al Corpurilor electorale a fost publicat in Moitorul Oficial la 25 aprilie 1926 si prevedea ca alegerile vor avea loc in urmatorele date: la 25 mai vor avea loc alegerile pentru Adunarea Deputatilor; la 28 mai vor avea loc alegerile pentru Senat, colegiul universal; la 30 mai vor fi alegerile pentru Senat, in colegiu separat, la acestea votand membrii Camerelor de comert, sectia comerciala, membri Camerelor de comert, sectia industriala, membri Camerelor de agricultura; acum votau si profesorii universitari, onorari, titulari, agregati si conferentiarii definitivi intruniti in colegiu pe Universitate; iar la 10 iunie votau toti membrii consiliilor comunale urbane si rurale si ai consiliilor judetene, intruniti in colegii separate , ulterior data acestor alegeri a fost modificata hotarandu-se ca acestea sa aiba loc la 4 iunie, iar in caz de balotaj, votarea urmand sa se repete, acolo unde era cazul, la 23 iunie . Tot in acest decret se anunta si convocarea noilor Adunari Legiuitoare pentru data de 25 iunie 1926, la Bucuresti. Decretul fusese dat la 24 aprilie de Presedintele Consiliului de Ministri, generalul Alexandru Averescu si aprobat de regele Ferdinand

Odata ce Corpurile electorale au fost convocate a inceput si campania electorala in vederea noilor alegeri.

1. Propaganda electorala

Campania electorala se declasa din momentul in care data alegerilor era fixata si dura pana la desfasurarea alegerilor. În timpul campaniei electorale politicienii foloseau din abundenta demagogia si denigrarea adversarului, aceste elemente devenind caracteristice perioadei interbelice, de regula adversarul era catalogat ca fiind : hot, bandit, criminal si asasin , lipsind comfruntarea de idei pe marginea programelor electorale, progame care de regula lipseau partidelor politice din acea perioada.

Odata cu decretarea dreptului de vot universal, politicienii romani si-au construit discursul in asa fel incat sa atraga marea masa de alegatori, care se afla acum la tara. Taranimea devenise acum cea mai mare forta politica din Romania, dupa cum afirma si ministrul Frantei la Bucuresti , forta politica pe care politicienii au stiut sa o induca des in eroare deoarece au speculat lipsa de interes si de educatie a taranimii, guvernul fiind net avantajat in influentarea electoratului de la sate fiind conceput de acesta ca reprezentantul vointei suveranului. C. Radulescu Motru considera ca " În ziua alegerii taranimea se crede la targ. Da votul aceluia care promite mai mult" , alimentand astfel comportamentul demagocic al politicienilor care voiau votul lor cu orice pret pentru a uita apoi promisiunile facute.

Propaganda electorala era sustinuta de presa partidelor dar si de cea independenta, deoarece si aceasta avea simpatii fata de unele partide sau interese de orice natura. Pe langa ziare, propaganda electorala mai era sustinuta si de brosurile electoarale, foile volante, placardele cu imaginea unor lideri importanti ai gruparii respective, dar si prin adunari electorale care erau organizate pe tot cuprinsul tarii in timpul campaniei electorale, pentru ca alegatorii sa-i cunoasca pe cei care trebuiau alesi.

Cea mai mare infuenta in randul electoratului o avea presa "deoarece cuvantul scris avea caracter de lege, tot ceea ce era scris capata o mai mare greutate" , de aceea fiecare partid avea propriul ziar, care in timpul campaniei electoarale se axa pe propaganda partidului, marindu-si tirajul, numarul de aparitii sau numarul de paginii. În 1926 partidele importante si-au sustinut propaganda electorala cu ajutorul propriilor ziare, si anume: "Viitorul" a sustinut campania Partidului National Liberal, acesta sprorindu-si numarul de pagini si pe toata durata campaniei a fiintat, intre paginile acestuia, o rubica speciala denumita "Campania electorala", "Îndreptarea" a sutinut guvernul, fiind organul de presa al Partidului Poporului, "Patria" sustinea Partidul National in vreme ce "Aurora" si revista "Taranismul" au sustinut Partidul Taranesc, iar dupa formarea Blocului National-Taranesc ultimele trei gazete au sustinut propaganda acestui bloc, dar cu o tenta de individualizare in favoarea propriului partid, "Patria" facand propaganda in principal pentru atragerea electoratului din Transilvania, acolo unde Partidul National era foarte puternic, iar "Aurora" si Taranismul" s-au axat, in principal, pe propaganda electorala din Vechiul Regat si Basarabia, pentru ca aici Partidul Taranesc avea cei mai multi aderenti, "Apararea Nationala" a sustinut Liga Apararii National Crestine. Acestea au fost organele de presa ale partidelor ce aveau sa reuseasca in alegeri, proband aceasta afirmatie prin faptul ca au reusit sa intre in Parlament dupa ce au dus fiecare cum a considerat de cuvinta propaganda electorala. Ziarele independente ca "Adevarul", "Dimineata" si "Lupta", care aveau o orientare de stanga, au facut propagada pentru socialisti, comunisti si uneori pentru taranisti, acestea au facut o campanie voalata ele fiind percepute in epoca ca fiind de fapt impartiale. "Universul" si "Cuvantul", aveau o orientare de dreapta , primul a sustinut voalat guvernul si pe legionari.

Dar presa nu era de ajuns pentru a fi sigur de castigarea alegerilor, deoarece ea nu putea ajunge in toate ungherele tarii, astfel ca oamenii politici au apelat la adunarile electorale. Alexandru Averescu avea sa faca un lung turneu electoral in 1926, turneu inceput la sfarsitul lunii aprilie in Basarabia, unde a avut organizate adunarile de la Chisinau, Orhei, Soroca, Hotin, a trecut apoi in Moldova la Hotin, Dorohoi, Botosani, Vaslui, Bacau, Adjud, pentru ca la 18 mai sa se afle in Oltenia de aici trecand apoi la Mehedinti si Timisoara pentru ca numai peste doua zile sa-l gasim la Oradea, iar peste o zi la Cluj si Alba-Iulia . Generalul a reusit astfel ca in scurt timp sa fie prezent la un numar mare de adunari electorale, adunari organizate in cele mai importante provicii ale tarii. Prezenta lui la aceste adunari era necesara deoarece el reprezenta practic Partidul Poporului, fiind cel care candva crease un mit in Vechiul Regat. În afara de aceste adunari electorale, Partidul Poporului a mai organizat adunari si la Bucuresti pe 8, 11, 13, 15, 16, 19, 20 si 22 mai , dar si in tara, adunari la care au participat ministrii cabinetului Averescu, ca de exemplu la Ramnicul-Valcea unde a participat la o astfel de adunare Ministrul Industriei si Comertului, generalul Coanda , la Simeria, Hunedoara, Petrila, Petrosani si Deva a fost prezent Ministrul Lucrarilor Publice, Petru Groza, acesta fiind intampinat in drumul sau de "sateni in haine de sarbatoare purtand drapele si flori"

Liderii Partidului National Liberal, Partidului National si Partidului Taranesc nu au mers la fel de mult prin tara cum a facut Generalul , deoarece partidele lor erau mai bine oganzate in teritoriu si aveau mai multi lideri importanti la nivel local , dar si datorita faptului ca nu li s-a permis organizarea de adunari de catre politie si administratie . Cu toate aceste piedici Blocul National-Taranesc a organizat cateva intruniri la Topoloveni, judetul Muscel, aici liderii blocului au atacat guvernul dar mai ales pe Bratianu, Ion Mihalache declarand ca "Luptam tot cu Bratianu si partidul liberal" , astfel ca liderii blocului aveau convingerea ca liberalii si Bratianu sunt cei mai de temut adversari, ei aflandu-se in spatele guvernului Averescu. Mihalache cerea votul alegatorilor declarand ca "Prin alegerile comunale am rasturnat guvernul liberal; el nu s-a retras de buna voe, ci a fost trantit" , liderul Partidului Taranesc arogandu-si meritul de ai fi rasturnat pe liberali, atragand totodata atentia ca opozitia unita era cea indreptatita sa preia guvernul și nu generalul Averescu. Blocul National-Taranesc a mai organizat si la Bucuresti o adunare, chiar in sala "Dacia"

Socialisti au organizat si ei o serie de adunari electorale, ei axandu-se pe centrele muncitoresti acolo unde propaganda desfasurata de ei avea mai mare aderenta. Adunarile socialistilor au fost oranizate la Galati, Braila, Focsani si Iasi

Liga Apararii National Crestina, a tinut intruniri electorale pe tot cuprinsul tarii, in special in Moldova, acolo unde a beneficiat si de clementa guvernului, putand sa tina adunari acolo unde era declarata starea de asediu

Partidele erau ajutate in campania electorala si de agentii electorali, acestia strabateau satele, carciumile, balciurile si avea sarcina de a lauda partidul pentru care lucrau, agentul electoral era asa cum bine spunea Niculae P. Carp "trubadurul modern al eroilor ministeriali"

O alta unealta a propagandei electorale erau manifestele electorale, acestea fiind si ele intrebuntate de partidele politice in campania electorala din 1926. Partidul Taranesc a folosit in Basarabia manifete scrise in limba romana dar traduse si in ruseste , deoarece marea majoritate a locuitorilor de aici stiau sa scrie si sa citeasca in ruseste. Într-un manifest al opozitei se atragea atentia alegatorilor ca " Astia iara vor sa fure!/ Stai ca nu esti in padure,/ C-avem pari si-avem secure./"

Folosirea imaginilor liderilor a fost si ea pusa in practica. Partidul Poporului si a construit propaganda electorala avand drept baza imaginea generalului Averesescu, portretul acestuia fiind publicat pe manifestele si brosurile electorale, dar si la intrunirile electorale . Nu numai partidul guvernamental a facut acest lucru si Partidul National s-a folosint de imaginea lui Iuliu Maniu, in special in Ardeal, acesta fiind vazut ca un occidental , dar si ca cel care condusese Transilvania spre unirea cu Romania, in ultima parte a acestui proces de unificare, fiind si presedintele Consiliuliu Dirigent. Partidul Taranesc s-a folosit si el de imaginea lui Ion Mihalache, acesta fiind considerat ca prototipul noului tip de politician din Vechiul Regat

În timpul campaniei, sub umbrela imaginii liderului advers se tipareau manifeste pentru a-l denigra pe acesta, sau pentru a face promisiuni dezavantajoase in numele acestuia si partidului sau, astfel ca Ion Mihalache a fost nevoit sa dea o dezmintire in acest sens, cu privire la un manifest electoral care a circulat in judetul Putna, manifest ce avea fotografia si semnatura lui , dar nu fusese tiparit de partidul sau , dupa cum sustinea el.

Folosirea imaginii liderilor era intrebuntata si prin candidatura lor drept cap de lista, de aceea, liderii marcanti ai partidelor candidau in mai multe circumscriptii electorale, neavand voie insa sa candideze in mai mult de patru circumscripti, fiindca asa prevedea Legea elctorala. În 1926 Constantin Stere a candidat din partea Blocului National-Taranesc la Chisinau, Balti si Soroca fiind ales peste tot, Partidul Poporului a practicat si el acesta metoda prin candidaturile lui Alexadru Averescu la Bacau, Ilfov si Ialomita, Sergiu Nita la Soroca, Cetatea-Alba, Orhei, Constantin Garoflid la Sat-Mare, Buzau si Dolj, Octavian Goga la Cluj, Bihor si Sibiu, Vasile Goldis la Arad, Timis-Trontal, listele Ligii Aparari National Crestine au avut la Bucuresti, Falticeni, Bacau si Hunedoara acelasi cap de lista in persoana lui M.P. Florescu

În campania electorala, privilegiat a fost desigur guvernul, el avand permisiunea de a tine adunari electorale acolo unde a dorit, bazandu-se pe sprijinul administratiei, dar si a unor cetateni care probabil pentru a nu supara guvernul ii faceau campanie, astfel in Focsani brutarii au gasit un mod ingenios de a face propaganda guvernului, lipind pe paine o eticheta cu mesajul: "Votati listele Partidului Poporului al generalului Averescu"

Pe timpul campaniei electorale partidele au fost directionate de la centru prin ziarele lor, in acestea gasindu-se informatiile utile pentru ca aceasta campanie sa decurga in cele mai bune conditii. Se anuntau semnele electorale ale partidelor dar si diverse treburi care tineau de organizarea interna a partidelor.

Datorita neregulior comise in timpul campaniei electorale de catre guvern, Blocul National-Taranesc prin sefi celor doua partide care-l alcatuiau au prezentat regelui asa-numitul "Memoriul opozitiei catre rege" , memoriu in care se plangeau ca " in lupta electorala nu mai intalnim in calea noatra adversari politici. Pretutindeni numai Armata si jandarmeria duc campania impotriva noastra" , "Fruntasii nostri sunt arestati, candidatii sunt stalciti in bataie si chiar impuscati" , memoriul opozitiei se incheie cu rugamintea ca regele in calitatea sa de Sef Suprem al Armatei sa interzica orice amestec al acesteia in campania electorala, asa cum prevedea Constitutia si legile tarii . Însa acest apel a fost trecut cu vederea de catre rege, care era constient de faptul ca daca nu s-ar sprijini pe aparatul de stat, guvernul nu ar castiga alegerile.

Partidele trebuiau conform Legii electorale sa-si aleaga un semn elctoral cu cel putin 20 de zile inainte de alegeri, semnul avea o marime de 10X10 mm, aceste semne au fost folosite pentru prima data la alegerile din 1926. Ele erau foarte importante deoarece majoritatea populatiei era analfabeta si cu ajutorul acestor semne recunosteau partidul cu care voiau sa voteze,. La alegerile din 1926 partidele politice care au reusit sa intre in Parlament au folosit urmatoarele semne electorale, semne intocmite si denumite de Comisia Centrala Electorala, dupa cum urmeaza: Blocul National-Taranesc - " o circonfeinta" , Liga Apararii National Crestine - "o linie orizontala" , Partidul Poporului - "trei lini taiate intre ele" , Partidul National Liberal - "o linie verticala taiata la capete de cate una scurta orizontala"

Campania electorala a partidelor era sustinuta de regula din fondurile stranse de la membrii si simpatizantii partidelor . Ziarele partidelor au facut apel la cetateni pentru strangerea de fonduri pe timpul campaniei, dand si o adresa unde se puteau trimite banii, de regula la sediul central al partidului . Banii pentru campanie au venit si din partea unor oameni de afaceri, precum Ion Gigurtu care spunea ca " În anul 1926 am candidat la alegerile generale al doilea pe lista partidului poporului, din judetul Olt, cu care ocazie am fost ales in parlement. Desi nu eram membru inscris, am sustinut partidul materialiceste in diferite ocaziuni, partid care la randul sau, prin generalul Averescu, imi apara interesele mele si ale societatii Mica"

În timpul campaniei electorale trebuiau depuse si candidaturile pentru Adunarea Deputatilor si Senat, astfel ca din 26 aprilie 1926 cei care doreau sa candideze le Camera trebuiau sa-si depuna candidatura pana la 14 mai ora 18, cei care candidau la Senat, colegiul universal puteau sa-si depuna canddaturile pana la 17 mai ora 18, tot pentru Senat la colegiile Camerelor de agricultura, industrie si comert se puteau depune candidaturi pana la 19 mai ora 18 , ultimul termen de depunere al candidaturilor era la 29 mai ora 18 pentru Senat, colegiul consilierilor comunali si judeteni

Ziarele au reluat pe toata durata campaniei electoral indemnul adresat cetatenilor de a-si ridica cartile de alegator pentru ca fara acestea nu puteau vota

În campania electorala din anul 1926, nu a fost luata in discutie problema crizei dinastice deoarece partidele nu au dorit sa se pronunte intr-o problema atat de delicata , problema care fusese rezolvata chiar la inceputul anului 1926.

Campania electorala din 1926 a fost considerata in epoca, datorita violentelor si ingerintelor gvernului, drept cea mai sabatica dintre campaniile electorale ce avusesera loc in Romania, dupa Primul Razboi Mondial.

2. Discursul electoral

Discursul electoral face parte din discursul politic si lanseaza mesaje prin intermediul presei, manifestelor electorale dar si in cadrul mitingurilor si adunarilor elctorale . Scopul discursului este de a seduce de a convinge si de a atrage increderea electoratului prin programul propriu.

Datorita faptului ca de cele mai multe ori partidele nu aveau un program bine structurat, dicursul electoral a degenerat in calomnierea adversarului politic si exagerarea meritelor personale ale candidatului.

2.1. Discursul electoral al guvernului

În 1920, Partidul Poporului, atunci cand mitul Generalului Averescu era la apogeu, si-a construit propaganda si discursul electoral folosindu-se de imaginea Generalului care era considerat "tatal nostru care ne-a scapat de trunghiul mortii" . La fel ca in 1920, desi mitul lui Averescu nu mai era de actualitate, Partidul Poporului isi axeaza propaganda electorala pe imaginea acestuia si in 1926, dar si pe realizarile guvernarii din 1920-1921

Programul guvernului Partidului Poporului a fost publicat in "Îndreptarea" la scurta vreme de la preluarea ministerului de catre acesta si in el se prevedea ca guvernul intentioneaza sa: desavarseasca reforma agrara, complectata prin intinderea ei in regiunile de balti si paduri, acordarea creditelor suficiente pentru cumpararea mosiilor mari puse in vanzare; reducerea treptata a piedicilor care se opun exportului productiei nationale prin usurarea importului materialelor necesare intensificarii acestei productii; stabilizarea monetara; refacerea cailor ferate si legatura cu noile provincii alipite; normalizarea bugetului; agricultura era considerata ramura principala a economiei si in consecinta acesta urma sa fie sprijinita cu predilectie; se dorea modernizarea invatamantului si a armatei precum si recunoasterea granitelor statului; la final se preciza: "Purtam pe umerii nostri o sarcina grea, si daca am fi avut o cat de mica banuiala ca alte organisme ar fi fost astazi mai destoinice s-o poarte, ne-am fi dat hotarat in laturi" . Dupa cum era de asteptat guvernul se adreseaza in special taranilor care erau in majoritate agricultori, ei reprezantand de altfel si numarul cel mai mare de alegatori, prin urmare ei trebuiau ademeniti de programul de guvernare. Este de altfel si singurul manifest electoral publicat de guvern care are la baza obiectivele guvernarii.

Dupa publicarea Programului de guvernare, discursul electoral al guvernului se va baza de acum pe calomnierea adversarilor politici si pe realizarile Partidului Poporului. Guvernul se proclama a fi unul ce reprezinta intreaga tara, el avandu-i de partea sa pe liderii ardeleni care au intrat in guvern, acestia fiind consideratii adevaratii reprezentanti ai "poporului roman din Ardeal"

Considerand ca adversarul cel mai de temut in alegerile viitoare va fi vehiculatul acord dintre partidele Taranist si National, guvernul incepe lupta cu aceste partide inainte de unirea celor doua in vederea alegerilor, astfel Partidul National este catalogat ca fiind un partid regionalist . Din momentul formarii Blocului National Taranesc, Partidul Poporului isi va indrepta tunurile spre acesta, el considerand cartelul a fi neserios, cartelatii find comparati cu eroii lui Caragiale , fiind condusi de " filozoful transcendent al acestei democrati nu este decat d. Iuliu Maniu, cucernicul țarcovnic de la Blaj, onctuosul ganditor incremenit intr-o ridicola solemnitate in anti-deluvianele tipare ale politicei habsburgice"

Partidul Poporului este vazut ca fiind singurul partid din Romania care este capabil sa alterneze la guvernare cu Partidul National Liberal dupa terminarea razboiului el fiind " la guvernare un factor de progres si de propasire obsteasca, iar in opozitie un factor de control" , cerandu-se alegatorilor "Aveti incredere in guvernul tarii, dati-i putinta sa lucreze spre binele tarii, pentru adevarata ei refacere economica"

Partidul Poporului releva alegatorilor de ce trebuie ca ei sa-i acorde incerderea si in alegerile viitoare, pentru ca guvernul trecut al acestui partid a dat "Legea Izlazurilor comunale, Reforma Agrara, Reforma Sociala, Linistea Interna, prin stavilirea cascadei de greve revarsate sub scurta guvernare taranisto-regionalista, a D-lui Vaida" precum si "Primul buget al Romaniei Întregite, Mica Antanta si Alianta cu Polonia"

Partidul Poporului a lansat in preajma alegerilor cele zece porunci ale alegatorului care trebuie urmate la viitoarele alegeri, acestea cereau: "I. VOTATI Guvernul Generalului Averescu, Fiindca reprezinta nadejdea unor vremi mai bune, II. Fiindca garanteaza pacea si linistea in tara, III. Fiindca este guvern de ordine in tara, fara de care nu putem trai nici ca oameni, nici ca natiune, IV. Fiindca, cuprinde barbati incercati in conducerea trebilor Tarii, iar nu niste ucenici la treaba si mesteri iscusiti la vorbe, V. Fiindca e alcatuit din oameni cumsecade, despre cari nu s-a auzit vorbe rele de necinste sau de jaf in averea Tarii, VI. Fiindca el doreste buna stare a poporului muncitor - dovada: improprietarirea taranilor si organizarea muncitorilor de la orase, infaptuite de el, VII. Fiindca el nu este guverul unei singure clase, spre paguba celorlalte, ci Guvernul tuturor claselor sociale, spre binele tuturor si a Tarii, VIII. Fiindca nu este un guvern de fagaduieli, ci unul de fapte, dupa cum a dovedit in trecuta guvernare, IX. Fiinca are in fruntea lui pe omul care a binemeritat dela Patrie, in ceasurile cele mai de grea cumpana ale razboiului, X. Fiindca el este Guvernul Majestati Sale Regelui si al Tarii" . Aceste porunci reprezentau de fapt esenta propagandei electorale a guvernului in aceste alegeri de la care spera ca va obtine majoritatea parlamentara.

În paralel cu anuntarea obiectivelor de guvernare, era atacata permanet opozitia, inca de la 3 aprilie era anuntata moartea carierei politice a lui Iuliu Maniu . Cartelul electoral al Partidului Taranesc cu Partidul National era numit "regionalisto-taranist" si acuzat ca practica o demagogie agrara la sate si marxista la orase pentru a obtine cat mai multe voturi iar " conducatorii lui neavand nimic romanesc de aparat si de pierdut"

Partidul Poporului deplange situatia lui Iuliu Maniu din judetul Alba, unde nu mai este iubit in vreme ce candidatul Partidului Poporului, Eugen Goga, este intampinat peste tot cu entuziasm . Nu numai Iuliu Mniu este atacat de partidul guvernamental, Virgil Madgearu este catalogat ca fiind "Teoreticianul bolsevismului economic al gruparii taraniste" , el fiind acuzat ca instiga muncitorii la revolta armata

Pe toata durata campaniei electorale guverul cu ajutorul organului sau de presa a publicat indemnuri ca alegatorii sa voteze in alegeri STEAUA, semnul electoral ales de partidul guvernamental pentru alegerile din 1926

Dupa cum am vazut partidul aflat la guvernare nu si-a sustinit discursul electoral exclusiv pe ideile politice, folosindu-se mai des de mijloacele frecvent folosite in epoca si anume, calomnierea adversarului si supralicitarea meritelor personale, acestea fiind de altfel si tehnicile de manipulare castigatoare din epoca respectiva.

2.2. Discursul electoral al liberalilor

Partidul National Liberal era exponentul burgheziei industriale, dupa razboi consolidandu-si pozitia dominanta pe scena politica a Romaniei Mari, avand si o mare influenta asupra regelui Ferdinand prin I.I.C. Bratianu si cumnatul acestuia Barbu Stirbei. Dupa razboi s-a confruntat cu o criza de popularitate, electoratul de stamga indreptandu-se spre Liga Poporului, ulterior Partidul Poporului si spre Partidul Taranesc

Partidul liberal se retrasese recent de la guvernare, in martie 1926, lasand locul Partidului Poporului. Anii de guvernare rodasera acest partid care se retrasese pentru a se reorganiza, el nefiind interesat de campania electorala foarte mult deoarece, fiind un partid matur stia ca nu poate sa invinga guvernul regelui in viitoarele alegeri, el dorind ca pe timpul in care se va afla in opozitie sa-si refaca structura si organizatiile de partid.

Înca din 1922, P.N.L. a trecut la refacerea si infiintarea de noi organizatii locale si judetene, prin acest lucru partidul devenind din acest moment cel mai bine organizat dintre partidele politice, fapt recunoscut si de adversarii sai politici. Buna organizare a partidului in teritoriu a facut posibil ca in 1926 el sa poata depuna candidaturi in toate circumscriptiile electorale , nefiind impiedicat in aceasta actiune nici de guvern.

Luand exemplul Partidului Poporului care si-a facut campania electorala in jurul imaginii lui Alexandru Averescu, P.N.L. prin vocea lui Vintila Bratianu declara ca : "Noi, liberalii, vom face ca averescanii: prin imagini de tot felul, cu chipul lui Ionel Bratianu purtat in varful unei prajini, prin manifestatie exterioara - muzica, trambalau, alcool etc - vom aduce masele de tarani si muncitori la vot bine pregatite sufleteste in favoarea noastra" . Lucru care se va si intampla, adaugandu-se si exagerarea realizarilor liberalilor in timpul in care s-au aflat la guvernare, guvernare care se incheiase recent si de care multi nu-si aduceau aminte cu placere.

Discursul electoral al liberalilor in aceasta campanie nu s-a bazat pe un program, ci pe reliefarea realizarilor pe care le infaptuise acesta in decursul a patru ani de conducere, el se " infatiseaza inaintea corpului electoral, nu cu agitatii si cu fagaduieli desarte, doar cu opera lui, o opera constructiva" . Opera care este elcatuita din: Constitutia din 1923, legile de organizare a administratiei si justitiei, desavarsirea reformei agrare, reorganizarea bisericii nationale, infiintarea Patriarhiei, legile scolare, construirea a peste 7500 de scoli, echilibrarea bugetului, sporirea lefurilor bugetarilor, inzestrarea armatei, a biserici si a institutiilor de cultra, grija aratata fata de muncitori si sanatatea publica precum si o politica externa de pace. Aceasta opera fiind infaptuita, Partidul Național Liberal a dorit sa dovedeasca "ca opera lui e destul de trainica pentru a se mentine prin ea insasi" , liberalii mizand ca in aceste alegeri "masele populare vor sti cine reprezinta adevaratele lor interese" vor vota cu ei. Pe toata durata campaniei electorale "Viitorul" va proslavi opera de guvernamant a partidului liberal, dorind sa atraga prin aceasta cat mai multi aderenti

Liberalii vor duce si ei o campanie de atacare a adverasrilor politici, adversari recunoscuti a fi taranisti si nationali, acestia fiind de fapt adversarii traditionali ai liberalilor dupa razboi cand partidele conservatoare isi pierd din importanta pe scena politica a Romanei. Liberalii erau cei care nu voisera de fapt ca cele doua partide sau unul dintre ele sa le succeada la guvernare, fiind preferat Partidul Poporului, de aici se naste o ampla campanie de atacare in presa din partea celor doua tabere. Este acuzat mai intai Partidul National ca nu poate da singur un guvern pentru tara, ci numai cu sprijinul Partidului Taranesc . Nationali sunt acuzati ca la alegerile locale au fost carteleti cu comunisti, lucru care i-a indepartat de la guvernare plus faptul ca Partidul Național este un partid regionalist, regionalismul omorand partidul . Partidul Taranesc este si el atacat dur de liberali, care considera ca acestia nu au venit la guvern deoarece sunt condusi de un tradator de tara, aflat in relatii cu U.R.S.S. , ei "preconizand lupta de clasa, anarhia si disolutia sociala, fara un program sincer si unitar" , aceste lucruri il vor duce, ca de altfel si pe Partidul National, la descompunere.

Liberalii cer alegatorilor sa nu voteze listele taraniste deoarece nu pot incredinta soarta tarii in mainile "tradatorului Stere" , a "invatatorului Mihalache" si N. Lupu care in 1917 au cerut ajutor sovietic pentru a rasturna pe rege si a instaura regimul comunist, ei pastrand relatiile cu Moscova , de aceea s-au retras in Basarabia unde ii ajuta starea materiala precara a locuitorilor de aici dar si vecinatatea Nistrului . Mihalache este invinuit ca s-a opus din rasputeri la acordarea votului obstesc si la acordarea pamantului taranilor . În continuare liderii taranisti sunt numiti tradatori, socialisti si nationalisti, numiri care vor fi des repetate pe durata campaniei electorale.

În conceptia liberalilor nici nationalii nu trebuie votati deoarece ei reprezinta regionalismul si au dorit "sa puna vama intre frati la Predeal"

Liberalii au apelat chiar si la istoria lor, aratand cu ajutorul acesteia ca inca de la 1848 ei au condus pe romani spre marile evenimente ale sfarsitului de secol XIX dar si la cele din debutul secolului XX, romanii trebuie sa-si puna un semn de intrebare de ce liberalii au fost cei care au condus in momentele de maxima importanta si sa acorde in consecinta votul lor pentru cei care au pus bazele Romaniei Mari , acestia fiind desiguri liberalii.

Liberalii cer votul cetatenilor deoarece ei sunt cei care le-au dat acest drept si "Votand pentru Partidul National-Liberal, dau ajutorul lor pentru Întarirea si apararea Romaniei Mari" , acest apel va fi reluat de "Viitorul" in mai multe numere din perioada aprilie-mai 1926.

Discursul politic al liberalilor s-a bazat pe opera lor de guvernamant, si pe atacarea celor doua partide care au format Blocul National-Taranesc, Partidul Poporului fiind crutat de desele critici din partea liberalilor, acest fapt alimentand credinta adversarilor politici ca primii sunt de fapt patronati de liberali, care conduc guvernul din opozitie, de aceea ei nu sunt interesati sa castige alegerile.

2. Discursul electoral al Blocului National-Țaranesc

Pe fondul noului context socio-politic de la sfarsitul Primului Razboi Mondial a fost infiintat Partidul Taranesc la 5/18 decembrie 1918 de un grup de preoti, invatatori si tarani in frunte cu Ion Mihalache . Dupa cum arata si numele, acest partid se voia a fie exponentul locuitorilor de la tara, avand ca obiective principale: improprietarirea acestora; izlazuri si paduri comunale; impozit progresiv pe venit; legiferarea autonomiei comunale; inlocuirea jandarmeriei; autonomia bisericii fata de stat; raspandirea stiintei de carte la tara . În scurt timp acest partid devine unul important in arena politica a tarii, aceasta si datorita legiferarii votului universal, el reusind in 1922 sa se claseze pe locul al doilea ca numar de mandate parlamentare, in parlamentul ales atunci.

Partidul National Roman dupa razboi nu s-a manifestat ca un partid al intregii tari el dorind sa-si pastreze rolul dominant in Transilvania. În 1922 va face insa un pas imoprtant pentru a scapa de sintagma de ragionalism pe care o capatase, prin unirea cu Partidul Conservator-Democrat si mutarea sediului de la Cluj la Bucuresti . Se va plasa pe locul al treilea la alegerile din 1922.

Prin urmare cele doua partide aveau dreptul sa spere ca vor ajunge la guvernare, dupa incheierea mandatului liberalilor datorita numarului mare de locuri pe care le detineau in Parlament, dar dupa cum am vazut acest lucru nu s-a intamplat im mare masura si datorita lor pentru ca nu s-au inteles in vederea unui acord de guvrnare. Dupa ce au pierdut succesiunea cele doua partide, au intrerupt si convorbirile in vederea unui eventual cartel, timp in care au demarat campania electorala pe cont propriu.

Partidul Taranesc a dat publicitatii la 4 aprilie 1926 "Manifestul Partidului Taranesc catre Tara", in care ii ataca pe liberali care sunt considerati adevarati conducatori ai tarii deoarece "Guvernul liberal n-a parasit carma Tarii; el a trecut-o pentru scurta vreme guvernului generaluilui Averescu ca sa-si odihneasca trupele pentru a relua, cand va voi, puterea din batranele maini ale Generalului Averescu" , taranisti considera ca se afla in fata aceluiasi inamic si anume a Partidul National Liberal mascat de Partidul Poporului. În incheierea manifestului se face un apel " pentru ca la alegerile generale sa faceti sa biruie politica natiunei care munceste si produce, a natiunei care flamanzeste, a natiunei care sufera, a natiunei serioase de libertate si de legalitete" , natiune care pentru a-si vedea indeplinite aceste deziderate trebuie sa voteze cu Partidul Taranesc.

Taranistii ii vor ataca si pe vechii lor aliati din alegerile locale, afirmand ca Partidul National este un partid in deriva, dupa tradarea celor trei lideri ardeleni care intrasera in guvern, un partid care este impartit in mai multe tabere, in vreme ce Partidul Taranesc este singurul partid omogen si puternic , acesta isi va extinde organizatiile si in Transilvania, motivandu-si acest gest, pe care nu l-a dorit, datoritat faptului ca nu a putut ajunge la un acord cu Partidul National , acesta din urma tradandu-i pe taranisti si unindu-se cu ramasitele conservatoare, de aceea taranisti se adreseaza adrelenilor carora le cere " Veniti frati ardeleni! Organizati lupta pentru alegerile generale"

La 18 aprilie se va publica "Programul Partidului Taranesc", care cuprindea obiective generale cum ar fi politica sociala, imbunatatirea situatiei muncitorilor, modernizarea sistemului din Sanatatea Publica si o politica de Asigurari sociale

Dupa formarea Blocului National-Taranesc, cele doua partide vor inceta atacurile dintre ele si isi vor imparti aria in care vor face propaganda, astfel ca taranisti au incercat sa atraga cati mai multi alegatori din Vechiul Regat si Basarabia, aici el fiind bine reprezentat si la nivel de filiale locale, in vreme ce nationali au contiunuat lupta pentru a atrage votanti din Transilvania, aici el era forte bine reprezentat la nivel local iar prin traditie alegatorii de aici votau cu acesta.

Din momentul alcatuirii blocului, discursul electoral al taranistilor se va axa pe criticarea guvernului si a liberalior. Guvernul a fost acuzat ca pregateste alegerile cu baioneta si ca ii spijina pe liberali in vreme ce listele taraniste sunt cu greu acceptate pentru a participa la alegeri . Li se cerea alegatorilor sa voteze contra averescanilor pentru ca asa vor vota contra liberalilor . Taranistii fiind convinsi ca numai ei vor obtine voturile locuitorilor de la tara, ii sfatuiesc pe liberali sa nu-si mai piarda timpul cu propagada la sate deoarece "cheltuiti banii in vant si va rupeti papucii degeaba" . Vorbind despre alegerile care urmau Ion Mihalache spunea ca in aceste alegeri se vor confrunta doua tabere, liberalo-averescana si taranisto-nationala, prima tabara reprezinta opresiunea in vreme ce a doua este tabara libertatii si a democratiei

Taranistii se considerau foarte apreciati in Basarabia, aici manifestele lor erau publicate in limba romana si rusa. Un manifest al taranistilor care a circulat in judetul Ismail in timpul campaniei din 1926, aducea aminte taranilor ca Averescu este dusmanul lor deoarece din ordinul lui au fost impuscati 11000 de tarani in 1907 , acest guvern nu are popularitate nici in tara si nici peste hotare astfel se explica caderea leului si pentru a scapa de acest guvern incapabil si de liberalii care il conduc din umbra se cerea taranilor sa voteze listele taraniste . Vizita generalului Averescu in Basarabia este vazuta ca fiind regizata de acesta pentru a arata ca are increderea populatiei de aici, de fapt Averescu a fost intampinat doar de copiii care erau scosi pentru acest eveniment, specificandu-se ca in Basarabia era mentinuta starea dea asediu care nu era valabila insa si pentru adunarile organizate de Partidul Poporului


Semnele electorale alese de liberali si averescani sunt persiflate de taranisti, semnul liberalior fiind considerat "un ciomag" in veme ce semnul ales de averescani este " o aia. Daca nu-i spunem paianjen s-au plojnita, n-avem cum sa-i zicem"

Discursul electoral al opozitiei unite a fost sustinut si de cealalta formatiune politica din alianta, Partidul National a avut de luptat la inceput cu cei care intrasera in guvernul generalului Averescu, acestia au fost acuzati de partid ca in continuare se comporta ca fiind membrii ai acestui partid, desi fusesera exclusi, ei facand campanie electorala in numele Partidului National . Guvernul Averescu este considerat a fi si mai ilegal si neparlamentar decat precedentul guvern , numai natiunea prin votul sau va putea repara aceasta situatie

Înainte de formarea cartelului cu taranisti, nationalii se vor contra si cu acestia, ei vor fi mahniti de initiativa taranistilor de a se extinde si in Transilvania, acest partid fiind acuzat ca "a facut salturi mortale dintr-o extrema intr-alta" . Nationalii se vor grabi sa dezminta ca se afla in deriva si ca se confrunta cu plecari masive din partid, ei anuntand noi adeziuni in Partidul National, asigurand totodata ca partidul este unul omogen si ca "Nu convingerile politice i-au facut pe cei nemultumiti sa paraseasca partidul, ci numai graba dupa capatuiala"

Dupa formarea Blocului National Taranesc, nationalii isi vor indrepta tunurile spre guvern, pe care il acuza ca in vederea alegerilor " va pune in miscare intreg aparatul, de care dispune. Politia, armata, jandarmeria vor fi mobilizate, in ajutorul celor, cari tin cu orice pret, sa guverneze tara" , prin aceste acuze incercau sa se scuze in fata electoratului de eventualitatea in care vor obtine la alegeri un scor electoral mic. Nationalii nu-i vor uita insa nici pe liberali, acestia fiind acuzati printre altele ca au mobilizat in judetul Alba un intreg stat major electoral, dispunand si de cateva automobile, cu toate astea pretutindeni pe raza judetului ei sunt intampinati de populatie cu huiduieli

Partidul National s-a folosit in discursul sau electoral de imaginea lui Iuliu Maniu, numit "stejarul politic" , "fiul Ardealului" , considerat a fi cel mai curat om politic din viata Romaniei Moderne

În timpul campaniei electorale cele doua partide cartelate, ii vor indemna pe cetateni sa-si ridice cartile de alegatori si sa voteze cu listele ce contin semnul electoral al B.N.T., "inelul", "roata" sau "circonferinta" dupa cum il botezasera chiar ei

Blocul National Taranesc va cere prin "Manifestul catre Tara" , lansat cu cateva zile inainte de alegeri de cei doi lidri ai blocului, sprijinul tuturor cetatenilor in viitoarele alegeri de la 25 si 28 mai . Manifestul nu contine un plan de guvernare, axandu-se pe criticarea guvernului actual si a celui liberal, cei doi lideri dorind insa sa convinga pe cetateni ca ei sunt capabili sa le indeplineasca toate cererile daca vor ajunge la guvernare.

În zilele premergatoare alegerilor, Blocul National Taranesc va cere tuturor categoriilor sociale sa le acorde votul. Ei cer votul functionarilor pe motiv ca ei sunt cei care au sustinut intotdeauna pe functionari si le vor da salarii mai mari , cer si increderea muncitorilor, micilor comercianti si micilor industriasi, acestia trebuind sa voteze cu blocul datorita politicii economice mai bune a acestuia. Intelectualii trebuie si ei sa voteze tot cu Blocul National Taranesc deoarece nu sunt rasplatiti la adevarata lor valoare, fapt ce se va petrece daca acesta ar ajunge la guvernare, in consecinta "Toti cetatenii constienti" sunt indemnati sa voteze listele Blocului National Taranesc pentru ca el are un program mai bun decat al guvernului.

Discursul electoral a fost intretinut si prin poemele electorale, care doreau sa trezeasca constiinta cetateneasca, spunandu-se "Voi ati facut Romania Mare/ A voastra este Romania Noua./ Înainte ostasi. E ziua cea mare./ E ziua noastra de glorie./ Înainte..Ura!" , prin aeasta metoda cele doua partide unite doreau sa creeze o stare de euforie care sa le aduca victoria in alegeri, desi erau constienti de faptul ca guvernul nu va lasa ca acest lucru sa se petreaca.

Desi unite de un cartel electoral, cele doua partide au avut un discurs electoral de cele mai multe ori solitar. Partidul Taranesc s-a axat pe electoratul din Vechiul Regat si Basarabia in vereme ce Partidul National s-a axat pe cel din Trasilvania. Chiar si dupa formarea blocului cele doua partide vor mai folosi denumirile propriilor partide, pentru a-si putea revendica actiunile pe care le intreprinsesera in trecut. Interesant este ca, desi cartelul se numea Blocul National-Taranesc, taranisti vor inversa ordinea si il vor numi pe toata durata campaniei electorale Blocul Taranesc-National pentru a reliefa faptul ca ei reprezinta forta principala a acestui bloc, ei fiind cei care fusesera rugati sa lupte alaturi de nationali atunci cand acesta se afla intr-o situatie dificila recunoscuta si de unii lideri ai Partidului National, cum ar fi Constantin Argetoianu care spunea ca "era pentru noi o chestiune de viata si de moarte sa ne prezentam in alegeri in cartel cu taranisti"

Discursul electoral al Blocului National Taranesc, de fapt discursul electoral al celor doua partide care il compuneau, nu s-a bazat pe un program bine stabilit, ci pe criticarea guvernului si a liberalior care au fost tot timpul invinuiti ca l-au adus la putere pe Averescu, si ca ei condusc acest guvern marioneta. Ioan Scurtu sustine ca "propaganda electorala din 1926 a taranistilor se deosebea substantial de campaniile similare din 1919, 1920 si 1922. Acum ei nu mai faceau apel la programul partidului, nu mai promiteau modificari substantiale in organizarea statului roman, ci vorbeau aproape numai de inlaturarea unui regim dictatorial si de necesitatea salvarii democratiei si a parlamentarismului" , acest discurs a fos intrebuintat si de colegii lor de alianta.

La fel ca si guvernul, opozitia unita a avut un discurs bazat pe calomnierea adversarilor politici si nu pe confruntarea programelor politice asa cum ar fi fost normal.

2.4. Discursul electoral al Ligii Apararii National Crestine

Liga Apararii National Crestine, a participat in 1926 pentru prima data la campania electorala, aceasta formatiune fiind infiintata la 4 martie 1923 de profesorul A.C. Cuza

Cu cateva zile inainte de demisia guvernului liberal, Liga isi redefineste statutul, intrand practic din acest moment si in campania electorala. Se afirma ca Liga "este organizatie politica, dar nu este partid" , acum isi anunta intentia de a participa la alegerile pentru Corpurile Legiutoare, dorind sa ajunga la guvernare "sustinuta de marile mase romanesti si crestine si acceptata de M.S. Regele" . Venirea la guvernare nu este considerata un scop de catre liga, ci doar mijlocul de a-si realiza programul . În ceea ce priveste coruptia din tara, ea nu poate sa fie rezolvata, in conceptia ligii, decat atunci " Cand nu vor mai fi jidani in tara, lipsind bacilii activi, si coruptia va fi redusa in mod automatic" , rezultand de aici ca aceasta formatiune politica era de sorginte antisemita.

Liga Apararii National Crestine a lansat si un program prin care dorea sa-i convinga pe romani ca merita sa fie votati. Pe plan intern liga dorea apararea monarhiei constitutionale; mentinerea parlamentarismului cu sistem bicameral; reorganizarea administrativa prin descentralizare; modernizarea justitiei; rezolvarea problemei evreiesti, celelalte minorotati avand voie sa-si foloseasca limba in scoli, dar limba romana sa fie limba obligatorie; combaterea autonomiei minoritare; retragerea drepturilor politice pentru evrei, revocarea legii numelui, nemaifacandu-se incetateniri pentru evrei; repatrierea evreilor intrati in tara dupa 1 august 1914; impiedicarea expansiunii economice a evreilor; suprimarea localurilor de pervertire a moralei publice; o lege de pensie pentru fostii functionari; pedepsirea exemplara a actelor de tradare; organizarea unui serviciu sanitar viabil; ajutorarea vaduvelor si a orfanilor de razboi; reorganizarea economiei punandu-se accentul pe capitalul romanesc si pe nationalizare si pe sprijinirea taranilor; autonomia totala a Bisericii, precum si a celorlalte Biserici recunoscute; scoaterea jidanilor din armata ei trebuind sa plateasca o taxa in schimbul nesatisfacerii stagiului militar; imbunatatirea conditiilor pentru satisfacerea stagiului militar; in ceea ce-i priveste pe muncitori se dorea o legislatie muncitoreasca, sistem de asigurari (de boala etc), cod al muncii si reducerea impozitului; se mai dorea ca strainii sa aiba presa doar in limba lor . În ceea ce priveste politica externa, liga dorea apararea suveranitatii nationale, pacea intre popoare si sustinerea romanilor de peste granita

Desi programul ligii era unul de factura antisemita, totusi acest partid a fost printre putinele partide care in campania electorala din 1926 a avut un programm pe care sa-si sprijine campania. Lasand la o parte antisemitismul lui, programul nu era unul nerealist, iesind in evidenta entuziasmul de care dadea dovada acesta noua formatiune politica care se dorea a fi nu un partid, ci mai degraba un curent ideologic.

Desi a avut un program bine structurat, Liga Aapararii National Creszine s-a folosit in discursul sau electoral si de armele clasice ale discursului politic romanesc. Discursul politic al ligii a fost intretinut de acuzele aduse "jidanilor" care erau vinovati pentru situatia grea in care se afla Romania, astfel ca alegatorii erau rugati sa nu-i voteze pe "jidani si pe jidaniti" , care au cotropit tara, ei fiind dusmanii Romaniei in vreme ce partidele politice s-au unit cu ei pentru a sugruma Romania. Partidele politice sunt acuzate de colaborare cu evreii, prin urmare Partidul National este acuzat ca prin "franc-masonul Vaida-Voevod - a iscalit la incheierea Pacei, clauza Minoritatilor, ce ne-a dat legati, de maini si de picioare, Jidanilor" , Partidul National Liberal este invinuit ca a renuntat la art. 7 din Constitutie si prin urmare a dat jidanilor drepturi politice si cetatenesti, Partidul Poporului este acuzat ca a deschis granitele de la Nistru si Maramures, pemitandu-le jidanilor din Ucraina sa vina in Romania, Partidul Taranesc este catalogat ca fiind "curat jidovesc" ca si Partidul Socialist si cel Comunist.

Deoarece jidanii sunt considerati a se fi imbogatit pe seama romanilor, si ii indeamna pa acestia la desfrau, hotie si trufie, liga cerea sprijinul romanilor pentru a-i alunga pe acestia din tara si a le reda romanilor ce li se cuvine, adica averile care le-au fost furate

Candidatii ligii sunt vazuti ca niste apostoli deoarece " ei lucreaza - fara interes si chiar cu jertfe personale - pentru Cristos, pentru Rege si pentru Natie"

Liga va ataca si guvernul, pe care il acuza ca " va face mici combinatiuni cu jidanii si alti dusmani ai neamului, ne va persecuta pe noi de dragul aliatilor" , guvernul "va sta la putere, cat timp il vor tolera fortele oculte si apoi va disparea de pe scena politica" in vreme ce liga va astepta linistita pana ce intreg poporul romanesc se va convinge ca doar ea il poate salva

Imaginea liderului este si ea folosita in discursul electoral al ligii, presedintele acesteia A.C. Cuza fiind asemuit cu Stefan cel Mare , o imagine legendara a poporului roman, tinandu-se cont ca liga a dus o campanie mai accentuata in Moldova, regiunea de provenienta a domnitorului.

Semnul ales de L.A.N.C. pentru alegeri a fost o linie dreapta orizontala, sub tutela cestui semn electoral liga i-a indemnat permanent pe alegatori sa voteze listele ce vor avea acest semn deoarece ei doresc sa redea "Romania Romanilor" luptand sub "Deviza: Hristos, Regele, Natiunea"

Avand un discurs preponderent intreptat impotriva evreilor si folosindu-se de institutiile traditionale ale statului roman, biserica si monarhie, L.A.N.C. va repurta un succes neasteptat la prima participare la alegeri, fiind favorizata si de guvern care i-a permis sa tina adunari electorale acolo unde celelalte partide nu au putut sa faca acest lucru.

2.5. Discursul electoral al celorlalte partide

Partidul Comunist din Romania fusese scos in afara legii in 1924 prin legea Marzescu, astfel ca pentru a putea participa la alegerile din 1926 comunistii au infiintat cu doar opt luni inainte de alegeri Blocul Muncitoresc Taranesc care a si participat la alegrile din mai-iunie 1926

Chiar la sedinta care s-a tinut la Targul-Severin, deoarece acest oras nu se afla sub starea de asediu, sedinta care a hotarat constituirea Blocului Muncitoresc Taranesc, s-a prezentat de catre Eugen Rozvan si H. Sternberg programul partidului, program inspirat in proportie foarte mare din fostul program al partidului comunist . Programul cuprindea 18 puncte si prevedea: 1) anularea Constitutiei si legislatiei liberale; 2) restabilirea si garantarea drepturilor si libertatilor maselor, desfiintarea starii de asediu si a cenzurii in toate zonele tarii; 3) amnistie generala, politica si militara; 4) alegeri libere pentru constituanta pe baza votului universal, modificarea legii administrative, a legii electorale, drept de vot de la 18 ani indiferent de sex, nationalitate sau supusenie; 5) exproprierea fara plata a pamantului, padurilor si izlazurilor pana la 50 de hectare si predarea fara plata taranimii muncitoare sub controlul ei; 6) desfiintarea jandarmeriei, sigurantei, garzile comunale si ordinea publica sa fie incredintata militiei poporului; 7) ajutorarea de catre stat a taranilor cu seminte, unelte agricole si vite de munca, ingraseminte, credite, lucrari de ameliorare, irigatii; 8) nationalizarea sub controlul muncitorilor din intreprinderile respective a bancilor, C.F.R., a tuturor uzinelor si fabricilor mari si a tuturor fortelor motrice; 9) legislatie pentru si sub controlul muncitoresc, ziua de munca de 8 ore, saptamana engleza, ajutorarea somerilor, autonomia caselor de asigurare a batranetii si invaliditatii, ocrotirea femeilor si a copiilor, cotele de asigurare sa fie suportate de patroni si stat, legiferarea consiliilor de fabrica si uzina; 10) ajutorarea cooperativelor muncitoresti si taranesti cu credite fara dobanda; 11) ajutorarea de catre stat si comuna a construiri de camine muncitoresti, colonii scolare, case de sugari si lehuze; 12) impozit direct asupra capitalului, desfiintarea impozitelor indirecte si acelui pe salariu; 13) combaterea speculei, cametei si scumpetei; 14) aprovizionarea populatiei cu alimente si combustibil ieftin; 15) drepturi egale minoritatilor inclusiv a invatamantului si justitiei in limba materna; 16) anularea datoriilor de razboi; 17) politica de pace cu vecinii, recunoasterea Uniunii Sovietice, incetarea cheltuielilor de inarmare, desfiintarea fabricilor de munitii si arme 18) guvern muncitoresc-taranesc

Discursul electoral al Blocului Muncitoresc Taranesc a curpins si criticarea adversarilor poltici, ei criticandu-i pe liberali ca au dus la guvernare o politica reactionara dar si pentru faptul ca i-au adus la putere pe averescani . Alegatorii erau rugati sa nu dea votul nici "partidelor tradatoare", fiind numite aici partidele care respinsesera cartelul electoral cu comunistii, adica nationali si taranisti

Comunistii si-au popularizat discursul cu ajutorul manifestelor electorale. Iata ce se spunea intr-un manifest interpelat de Siguranta, manifest care circula in Basarabia: "Jos mainile romanilor rapitori dela Basarabia! Acum a venit momentul sa rupem lantul(). La alegerile in Parlamentul, Senat si comuna, votati listele taranistilor care vor sa va elibereze de sub jugul si persecutia ce sta in gatul vostru" , manifestul era semnat de "Tovarasii Vostri de peste Nistru" . Acest manifest a dorit probabil sa creeze si o stare de confuziune deaorece el indemna pe alegatori sa voteze "listele taranistilor", de fapt listele Blocului Muncitoresc Taranesc nu ale Partidului Taranesc, acesta din urma avand si el o mare priza la alegatorii din Basarabia, astfel comunistii mizand pe acest fapt au dorit ca prin confuzia provocata sa mai castige cateva voturi, ei mizand aici si pe voturle celor nemultumiti de unirea Basarabiei cu Romania.

Pentru ziua alegerilor Blocul Muncitoresc Taranesc a tiparit un manifest prin care cerea muncitorilor de la orase si sate sa voteze listele cu doua linii orizontale, semnul electoral al blocului, pentru ca "acest semn este lupta pentru egalitate, pentru o viata mai buna a populatiei sarace" , cereau alegatorilor sa nu mai creada propaganda mincinoasa a celorlalte partide, ei laudandu-se ca reprezinta populatia saraca deoarece pe listele lor sunt pusi muncitori, luptatori si tarani, indemnandu-i pe acestia sa voteze "cu totii lista saracilor"

Siguranta alarmata, probail de propaganda infocata a comunistilor, i-a supraveghiat pe acestia de aproape. O nota a Sigurantei din Banat, prezinta situatia acestora de aici, comunistii din Banat fiiind nemultumiti ca cei din Targul-Severin se vor prezenta singuri in alegeri, ei dorind o colaborare cu nationalii si taranistii . Se face o analiza a sanselor pe care le au acestia in judetele din Banat, astfel spunadu-se ca ei stau bine la Resita si Timisoara, in vreme ce la Lugoj nu vor gasi nici 20 de persoane pentru a-si putea depune listele, de acelasi impediment se vor lovi si la Caransebes . Banii de campanie ai comunistilor provin de la Viena . Se anunta si parasirea comunistilor de catre Gheorghe Cristescu, primul presedinte al Partidului Comunist din Romania, acesta purtand tratative pentru a candida pe listele socialistilor

Partidul Socialist a cerut si el increderea alrgatorilor, folosind un discurs electoral bazat pe acuzatii aduse guvernului trecut si actual. Guvernul liberal era acuzat ca a dezlantuit urgia asupra organizatiilor muncitoresti , masele avand datoria de a "rasturna regimul de teroare si dictatura ce de la razboi incoace apasa necontenit asupra poporului muncitor" . Discursul socialistilor este indreptat asupra muncitorilor, care sunt considerati a fi tinuti in mizerie pentru a fi mai usor manevrati si exploatați de catre patroni. Guvernul Averescu este acuzat ca este continuatorul politci liberale de asuprire a muncitorilor, dar acum acestia prin votul lor trebuie sa iese din lancezeala si nepasare votand "singurul partid de idei si cinste politica, menit sa introduca in oropsita noastra tara, un regim de libertate si democratie" . Manifestul socialistilor se incheie cu indemnul de a vota listele lui cu semnul: un triunghi, pentru ca ei vor infaptui democratia, libertatea, asigurari sociale, pacea cu Rusia, vor elibera clasa muncitoare, vor abroga legile politienesti antimuncitoresti, vor ridica starea de asediu si vor opri scumpirea traiului, a reactiunii faciste si a inarmarilor, pentru toate acestea alegatorii muncitori erau rugati "Votati deci pentru listele partidului socialist, votati triunghiul. Traiasca muncitorimea constienta din Romania! Traiasca socialismul!"

Comunistii si socialistii avand o doctrina asemanatoare s-au orientat spre atragerea de partea lor a electoatului muncitoresc de la tara si de la orase, promitandu-le acestora rezolvarea problemelor muncitoresti.

Presiunile guvernului in alegeri

Nemaifiind un partid cu o mare popularitate in randul cetatenilor, atunci cand vine la putere in martie 1926, Partidul Poporului, ca toate partidele de altfel care au ajuns la guvernare in Romania de pana atunci, se va folosi de aparatul de stat pentru a obtine victoria in alegerile pe care avea sa le organizeze in mai-iunie 1926. Datorita popularitatii sale scazute, Partidul Poporului, se va folosi mult mai mult decat pana acum de avantajele pe care i le dadea guvernarea.

În drumul sau spre victoria in alegeri, Partidul Poporului se va folosi de ceurzura si starea de sediu, va exercita presiuni asupra alegatorilor si a contracandidatilor, justitia, armata si jandarmeria vor avantaja pe candidatii guvernului.

Cenzura a vizat in principal presa partidelor adverse, impiedicandu-le pe acestea sa-si desfasoare campania electorala liber, asa cum prevedea Constitutia si Legea electorala, nu numai presa era supusa cenzurii ci si celelalte materiale propagandistice cum ar fi: brosurile, manifestele, fituicile si afisele electorale. Din ordinul Ministrului de Interne Octavian Goga, in aprilie 1926, chiar in timpul campaniei electorale au fost confiscate ziarele "Lupta", ziar independent, oficiosul Partidului National din Bucuresti "Romania", si oficioasul aceluiasi partid de la Cluj, "Patria" . În judetul Roman prefectul a instituit cenzura, aici nemaiputandu-se tipari nimic cu caracter politic, nici chiar gazetele independente . La sfarsitul lunii aprilie, sefii tipografiilor au fost anuntati de cezurarea tuturor publicatiilor, nicio publicatie nemaiputand sa apara fara avizul comandamentului corpului II de armata .

Starea de asediu restrictiona intrunirile electorale si adunarile partidelor din opozitie, precum si deplasarea in localitatile tarii in virtutea campaniei electorale , doar guvernul avand dreptul de a putea tine intruniri electorale in zonele unde era instaurata starea de asediu si cei care obtineu avizul autoritatilor, iar pentru a se deplasa dintr-o localitate in alta aveau nevoie de permise pentru trecere. În unele localitati nu se mai putea intra sau iesi ca de pilda la Chisinau unde iesirea din oras a fost interzisa , la fel s-a intamplat si la Focsani si Husi . În judetul Olt a fost interzisa circulatia dintr-un sat in altul .Este deplansa si situatia din Bucuresiti, acesta fiind singura capitala care in plina pace se afla sub starea de asediu, masura fiind nejustificata deoarece atat la granita cat si in interiorul tarii domnea linistea, opozitia a amenintat guvernul ca daca nu va ridica starea de asediu va face un demesrs la rege cerandu-i acestuia sa clarifice situatia existenta . O situatie deosebita se gasea in Basarabia unde cu doar cateva zile inainte de alegeri starea de asediu s-a generalizat in toata provincia , Ministrul de Razboi, generalul Mircescu spunand ca starea de asediu nu poate fi ridicata de aici , guvernul folosindu-se de argumentul ca dorea stoparea infiltratiilor comuniste din est. În Ardeal situatia, se prezanta la fel, prefectul politiei din Cluj a dat o dispozitie prin care interzicea automobilelor, autobuselor si autocamioanelor sa paraseasca teritoriul oraselor fara un permis special din partea politiei . La Cluj a avut loc un incident inedit atunci cand savantul englez Charles K. Webster, invitat al lui Alexandru Vaida-Voevod la o conferinta, " a incercat sa viziteze cu autombilul imprejurimile Clujului, dar a fost oprit de jandarmi la bariera Feleacului, navandpermis de circulatie" , guvernul l-a acuzat pe Al. Vaida-Voevod ca ar fi generat acest incident voit , in vreme ce oaspetele strain ajuns in Romania in timpul campaniei electorale a crezut ca se afla intr-o tara aflata in razboi , asa cum probabil parea tara in conceptia tuturor strainilor care veneau in timpul campaniei electorale.

Folosind starea de asediu si carantina, guvernul nu a permis candidatilor opozitiei sa tina adunari electorale si nici sa intre in unele localitati, de cele mai multe ori fiind bruscati sau chiar arestati de catre jandarmi. Nicolae Iorga spunea ca in timpul campaniei electorale din 1926 "circulatia pe sosele era oprita, impiedicandu-se orice propaganda activa si directa. Ioan Bratianu insusi, ba inca si printul Nicolae au fost intorsi inapoi de jandarmi" . Un alt lider al opozitiei, Constantin Argetoianu, declara ca in judetul Dolj a fost oprit de jandarmi si somat sa se inapoieze acasa si sa nu mai paraseasca locuinta .

Opozitia s-a plans ca nu poate tine adunari electorale pe toata durata campaniei electorale. În vreme ce guvernul tinea intruniri acolo unde dorea, Partidul National nu poate tine intruniri la Tarnava Mica si nici la Tarnava Mare , acuzand ca automobilele autoritatilor de aici sunt puse la dispozitia agentior guvernamentali . Iuliu Maniu insa a primit din partea prefectului din judetul Alba un document prin care avea dreptul sa faca propaganda electorala pana la 16 mai, in acest judet, dar fara a avea dreptul de a tine intruniri si interzicandu-i-se de a circula cu automobilul, avand voe sa circule doar cu vehicule cu tractiune animala , iar la Vintul-de-Jos, desi avea mandat de la prefect sa tina adunari, a fost oprit de jandarmi, care i-au si arestat pe cei care au strigat "Traiasca Maniu" , astfel ca " În comuna si judetul unde dl. Maniu s-a ales deputat sub regimul unguresc, azi e oprit sa vorbeasca cu alegatorii" , in acest timp Alexandru Vaida-Voevod nu a primit nici permis de a merge cu autoturismul prin tara, el fiind oprit la Cluj, si nu a putut ajunge la Consiliul de Coroana la care a fost chemat . Nici candidatii de rand ai Patidului National nu au avut noroc mai mult decat liderii lor, in judetul Turda candidatii acestui partid nu s-au putut misca prin judet asa cum au facut cei ai guvernului , in judetul Vlasca lucrurile s-au petrecut la fel , in cele din urma liderii judeteni ai nationalilor primind permise de trecere valabile pentru 2 zile si avand un traseu prestabilit .

Membrii Partidului Taranesc au avut si ei de indurat abuzurie guvernului, in Basarabia, unde avea foarte multi aderenti, partidul spera sa-si mentina suprematia in ciuda starii de asediu, liderul taranist de aici, Pan Halipa declara ca guvernul pentru a avea sprijinul acestei provincii l-a rugat sa faca parte din el, numindu-l ministru al Basarabiei, dar Halipa a refuzat oferta Partidului Poporului , se atragea astfel atentia ca guvernul incearca prin toate mijloacele sa dezbine partidele din opozitie. Candidatul taranist din judetul Ialomita, C. Nicolescu, a fost impuscat de jandarmi in comuna Piua-Pietrei, in momentul in care isi facea campanie electorala, fara a avea avizul autoritatilor , ulterior acesta a decedat . Chiar si Ion Mihalache a fost bruscat de jandarmi in comuna natala, Topoloveni, fiind lovit cu patul pustii in piept . Taranistii nu au putut tine intruniri si nici chiar sa-si depuna listele de candidati in unele judete .

Membrii Ligii Aparari National Crestine nu au scapat nici ei de abuzurile guvernului comise asupra lor, desi aveau oarecare libertate din partea acestuia. Seful organizatiei L.A.N.C. din Botosani a fost arestat totodata Liga acuzand guvernul ca in judetele Cluj si Turda, acesta face propaganda electorala in numele programului Ligii si in multe alte locuri agentii guvernului incearca sa induca in eroare pe adeptii ligii afirmand ca aceasta se afla in cartel cu guvernul . Liga s-a plans ca nu a putut sa-si faca campanie electorala in Basarabia ca celelalre partide, A.C. Cuza declara ca a fost arestat de 2 ori in acesata provincie, neputand intra in contact cu alegatorii . Cu toate acestea, Liga Apararii National Crestine avea incredere in Ministrul de Interne Octavian Goga, in special in "spiritul de dreptate si mai ales de inalta valoare morala" , a acestuia, fiind convinsi ca administratia nu va juca un rol major in alegerea viitorilor parlamentari .

Desi era considerat conducatorul din umbra al guvernului Averescu, Ionel Bratianu a avut si el de suferit de pe urma directivelor date de guvern pe timpul campaniei electorale, el a fost oprit de jandarmi sa intre in cateva comune in drumul sau de la Florica la Bucuresti, dar a fost recunoscut de jandarmi si i s-a permis trecerea in cele din urma . Fratele lui Ionel Bratianu, Dinu, a fost si el detinut intr-o comuna din Dobrogea , iar nepotul acestuia, Ion Pillat, impreuna cu alti lideri liberali, Nicu Stoianovici si Gh. Tomaziu, au stat trei zile la Radauti, fiind amenințati ca daca intra in Dorohoi, vor fi arestati .

Si candidatii socialisti au avut parte de acelasi tratament, M. Niculescu fiind tinut in detentie 25 de ore. Deși Blocul Muncitoresc Taranesc nu a primit din partea guvernului nicio autorizatie de a tine intruniri electorale, cu toate acestea blocul a tinut intruniri la: Turnul-Severin, Sibiu, Bucuresti - Sala Dacia, la Obor si in cartierul Lemaitre.

Opozitia a acuzat guvernul ca a schimbat cu de la sine putere semnul electoral cu numarul 9, ales de catre Partidul Poporului, semnul initial fiind modificat pentru a semana cu fostul semn electoral al acestuia, si anume o stea , tot acum a fost modificat si semnul numarul 14, semn ales de liberali, devenind acum o linie verticala .

Rolul administratiei locale era foarte importanat in organizarea si desfasurarea alegerilor parlamentare, primarii si delegatiile permanente sau consiliile interimare ale comunelor urbane si rurale aveau sarcina de a intocmi listele electorale, de a distribui certificatele de alegator si de a asigura respectarea linistii si ordinii publice pe durata campaniei si a alegerilor . În consecinta primele acte ale guvernului Averescu sunt de a numi noii prefecti, primul decret de numire a noilor prefecti fiind inaintat regelui chiar la 31 martie 1926, cand sunt numiti noii prefecti de le Cernauti, Radauti, Stororjinet, Campulumg si Suceava , urmand apoi decretele pentru numirea celorlalti prefecti, majoritatea acestora fiind militari, de regula ofiteri superiori - maiori, colonei, locotenenti . Consiliile comunale, desi abia alese, au fost dizolvate, consiliile judetene si ale comunelor urbane trebuiau insa dizolvate prin decret regal, in vreme ce consiliile comunelor rurale putea fi dizolvate si de catre prefect, potrivit noii Legi de Unificare Administrativa din 1925 . Liberalii au condamnat vehemet dizolvarile consiliilor comunale de catre guvern, considerandu-le ilegale si au cerut consilierilor alesi sa nu demisioneze chiar daca sunt presati sa faca asta, trebiund ca in termen de 10 zile sa-l anunte pe prefect . Materialele propagandistice averescane au fost distribuite din ordinul Ministerului de Interne prefectilor si primarilor care aveau datoria de a face campanie electorala guvernului , primarii si consilierii avand ca principala calitate stiinta de a face alegeri. Pentru a-i castiga pe alegatori, guvernul a sistat incasarea impozitelor pe timpul campaniei electorale .

Magistratii au fost si ei cooptati in lupta guvernului de a castiga alegerile, acestia aveau in sarcina imprimarea si distribuirea buletinelor de vot, primirea candidaturilor, asigurarea masurilor de ordine in timpul operatiunilor electorale, centralizarea rezultatelor scrutinului, proclamarea rezultatelor alegerilor, primirea si judecarea contestatiilor privitoare la operatiunile electoarale si repartizarea mandatelor si proclmarea deputatilor si senatorilor alesi, astfel ca ei aveau rolul cel mai mare in vedearea influentarii rezultatelor scrutinului .

Folosindu-se de adimistratia locala si de maigistrati, guvernul a impiedicat depunerea listelor de candidati ale opozitiei, precum si pe delegatii acestora la alegeri. În Basarabia pentru a putea depune listele cu candidati, Partidul Taranesc a recurs la diferite trucuri, reusind sa depuna liste in toate judetele afara de Orhei, unde urma sa fie cap de lista Pan Halippa, deoarece candidatii taranisti de aici au fost arestati , in veme ce condica unde urmau a fi inscrise candidaturile a fost luata de jandarmi , si Virgil Madgearu a fost arestat cand voia sa depuna lista cu candidatii Bloculii National Tararnist la Ilfov .

Nici liderul Ligii Apararii National Crestine nu si-a putut depune candidatura in judetul Balti deoarece a fost arestat de doua ori, la Falesti si Parjota .

La Focsani, lista Blocului Muncitoresc Taranesc a fost respinsa pe motiv ca semnul electoral era mai mic decat prevedea legea . Candidatii blocului au fost opriti sa candideze si in Olt si Turnul-Severin, candidatii de aici fiind arestati, dar ulerior au fost eliberati si li s-a permis si participarea la scrutin, iar la Craiova li s-a cerut bani reprezentantilor Blocului Muncitores Taranesc pentru a li se accepta lista , in vreme ce la Alba lista acestora a fost respinsa pe motiv ca a fost depusa prea tarziu, aceasta fiind depusa totusi in termenul prevazut de lege la 15 mai ora 17 .

Lista liberala de la Cetatea-Alba a fost anulata pe motiv ca pe ea candida un avocat al statului, Paul Nicolescu-Speteni si lista Blocului National Taranesc de aici a fost anulata pe motiv ca nu a fost depusa in termen, ea fiind depusa in ultima zi in care mai eau permise depuneri, formalitatile de depunere incepand la 17,50 si terminandu-se la 18,20, depasind astfel timpul limita care era la ora 18 . S-a cerut anularea listelor liberale de la Camera si Senat din judetul Miercurea-Ciuc, deoarece pentru lista de la Camera din 22 de semnaturi, 18 au fost falsificate, in vreme ce lista pentru Senat, avea 11 semnaturi false din 12, semnaturile fusesera falsificate pe numele locuitorilor din Danesti , si erau necesare pentru depunerea candidaturii.

Nu numai listele de candidati au fost respinse, ci si cele ce-i cuprindeau pe delegati la alegeri, astfel ca delegatii Blocului National Taranesc din judetul Balti nu au fost admisi pentru a asista la alegerile din 25 mai 1926 , in judetul Romanati, desi depusa cu 5 zile inainte de alegeri, candidatii blocului se plang ca le-a fost respinsa lista cu delegati pentru alegeri, pe motivul ca a fost depusa prea tarziu .

Opozitia a acuzat guvernul ca i-a convocat pe noii prefecti la Ministerul de Interne, unde au primit instructiuni speciale asupra alegerilor, dandu-li-se mana libera, numai sa asigure victoria listelor guvernamentale in alegerile ce urmau . În judetul Bihor, sub obladuirea prefectului Iosif Iacob, membru al Partdului Poporului, a fost utilizat intreg arsenalul de mijloace - sub adapostul starii de asediu si cenzurii - au fost interzise adunarile electorale ale opozitiei si suspendate organele sale de presa, s-a practicat intimidarea contracandidatilor si s-a incercat influentarea rezultatului voturilor prin impiedicarea electoratului presupus neloial, de a-si ridica cartile de alegator si chiar de a vota .

Magistratii nu au impiedicat numai depunerea candidaturilor unor liste de partide pentru alegeri, ci au si omis, de cele mai multe ori intentionat, cetatenii ce trebuiau inscrisi pe listele electorale . În judetul Arges, judecatorii care prezidau sectiile de votare au fost imbracati in haine taranesti purtand asupra lor manifeste guvernamentale, iar la piept aveau insigne cu chipul generalului Averescu . S-a practicat si mutarea judecatorilor incomozi, prefectul de Turda a solicitat mutarea judecatorului Colfescu, presedintele biroului de votare din Moinesti, pe motiv ca prin casatoria lui era inrudit cu liderii nationali si fiind acuzat ca face propaganda contra guvernului . Colfescu a fost acuzat de prefect ca a violat secretul votului, a primit la vot persoane care nu aveau acest drept si ca a anulat voturi la intamplare . Presedintele biroului electoral din comuna Slivilesti din judetul Teleorman, D. Varduca, a fost acuzat ca a facut propaganda pentru Partidul Taranesc, la vot spunandu-le alegatorilor "Fratilor, nu sunteti obligați sa votati numai pe generalul Averescu, mai sunt si alte partide care pot guverna si voi santeti liberi sa votati cum vreti" , favorizand astfel pe taranisti si fiind considerat agent electoral al acestora. Dupa alegeri, s-a cerut si trensferul judecatorilor din Tulcea chiar de catre senatorul Partidului Poporului ales aici, motivand ca judecatorii de aici s-au comportat in asa fel incat guvernul a fost defavorizat, mai mult, atunci cand le explicau alegatorilor cum trebuie sa voteze ei aratau incontinuu lista taranista, atmosfera a fost foarte defavorabila, soldatii si ofiterii de garda arestandu-l pe delegatul Partidului Poporului la alegeri, aceste evenimente sunt cauza pentru care in judetul Tulcea nu a fost ales decat un singur senator . Desi probabil ca unii judecatori au fost de partea opozitiei, numarul acestora a fost infirm, marea majoritate fiind favorabili guvernului, de aceea opozitia a actionat in judecata dupa alegeri un numar de 59 de magistrati, care in conceptia ei au savarsit abuzuri in alegeri .

Cu toate ca judecatorilor le era garantata inamovibilitate de catre Constitutia din 1923, prin art. 104 si de Legea de organizare judecatoreasca din 25 iunie 1924, prin art. 127 , guvernul a facut presiuni asupra judecatorilor, neputandu-se insa afirma ca justitia, in ansamblul ei, s-a transformat intr-un mecanism de sprijinire a guvernului in aceste alegeri, existand si cazuri cand judecatorii au fost impartiali.

Armata avea rolul de pregatire si desfasurare a operatiunilor electorale, care constau in desemnarea posturilor de paza la localul de vot si in jurul sau cu trupe puse la dispozitia Biroului Central Electoral, conform cererii acestuia . Conform Constitutiei din 1923, armata apartinea puterii executive si era supusa legilor adoptate de puterea legislativa , tot prin Constitutie armata era reprezentata in Parlament, potrivit art. 73, punctul 1, de senatorii de drept, acestia fiind generalii in rezerva si in retragere care au comandat armata in fata inamicului ca titulari cel putin trei luni, sau cei care detineau functia de sef al Marelui Stat Major sau Inspector general de armata in timp de pace cel putin 1 an, numarul celor din urma nu putea fi mai mare de 4, luati in ordinea vechimii . La fel ca si Constitutia din 1923, Legea electorala din 1926 nu dadea dreptul militarilor activi, sa voteze si nici sa fie alesi . Armata capata insa un rol major acolo unde se decreta starea de asediu, autoritatile militare putand executa in aceste conditi dreptul de jurisdictie asupra populatiei civile, sub controlul autoritatii superioare civile, din aceasta cauza armata a fost acuzata ca a participat la lupta electorala de partea partidului aflat la guvernare .

Si in 1926, armata a fost acuzata de opozitie ca este de partea guvernului in lupta electorala in vreme ce ar trebui sa fie impartiala . Folosindu-se de armata, guvernul grabea efectuarea stagiului militar al unor alegatori pentru ca acestia sa nu poata participa la alegeri, un asemenea ordin se daduse si in 1926, ordin care prevedea concentrari chiar pentru ziua de 25 mai 1926 , amanat insa de Ministrul de Razboi, Ludovic Mircescu, pana la data de 30 mai 1926, pentru ca alegatorii sa poata vota . Desi unele cadre ale armatei au fost de partea Generalului, in aceste alegeri, nu se poate spune ca armata a influentat major rezultatul alegerilor .

Jandarmeria a fost acuzata se ea de favorizarea guvernului. Jandarmeria era un corp de politie organizat militareste, instituit pentru a veghea la pastrarea ordinii in mod permanent in comunele rurale si ocazional in orase . La 11 aprilie 1926 generalul Stefanescu, comandantul Corpului de jandarmi a trimis un ordin confidential catre toate corpurile de jandarmi rurali din tara, cerandu-le acestora sa preintampine faptele care ar putea sa tulbure si sa pericliteze ordinea si siguranta publica , ordinul definea conspiratie orice propaganda impotriva Coroanei, armatei, formei de guvernamant, precum si sustinerea unor expropireri si a impartirii gratuite a pamantului la tarani, sau a scutirii de impozite, se interzicea afisarea oricarui manifest electoral pana ce acesta nu era citit si avizat de catre prefect, jandarmii trebuiau sa asiste la toate intrunirile politice de pe teritoriul comunei lor si apoi sa raporteze pretorilor si comandantilor lor directi faptele petrecute, iar acestia prefectului, ordinul cerea intensificarea de catre jandarmi a patrulelor de zi si de noapte si urmarirea persoanelor straine de localitate, pentru a evita instigatiunile . Acest ordin a fost completat de altul emis la data de 13 aprilie 1926, acesta din urma cerea intensificarea supravegherii circulatiei autovehiculelor si executarea unor controale amanuntite asupra soferilor si a persoanelor aflate in acestea, nicio persoana nu se putea deplasa in vederea propagandei electorale fara a avea o autorizatie scrisa de la prefectul judetului , in ciuda faptului ca propaganda electorala era garantata prin Constitutia din 1923, care fusese votata si de partidul aflat acum la guvernare, dar care se pare ca uitase de pevederile ei. Prin ordinele generalului Stefanescu, jandarmeria a fost mobilizata pentru a impiedica orice propaganda a opozitiei, si pentru a fi cat mai vigilenta, concediile si permisiile jandarmilor su fost suspendate pe perioada alegerilor , jandarmii fiind detasati acolo unde era nevoie de ei . Jandarmii au fost acuzati ca au arestat atat pe alegatori cat si pe candidati opozitiei sau i-au impiedicat sa se deplaseze prin tara , jandarmeria fiind considerata " singura nadejde de biruinta electorala a d-lui general Averescu" iar jandarmul era "personalitatea cea mai de capetenie din Romania Mare. Jandarmul guverneaza satele. El hotaraste cine are si cine n-are dreptul sa treaca barieara satelor" , din pacate aceasta caracterizare a jandarmeriei era cea reala la mometul alegerilor din 1926. În unele sectii de votare jandarmii au stat pe toata durata scrutinului in interiorul sectiei de votare, desi Legea electorala nu permitea acest lucru . Datorita abuzurilor comise in timpul campaniei electorale si in zilele de alegeri, un numar mare de ofiteri, 99, si 294 de jandarmi in frunte cu seful lor, generalul Radu Stefanescu, au fost dati in judecata .

Guvernul a uzat si de alte forme de abuzuri, din ordinul lui au fost convocati alegatorii in anumite locuri si la date stabilite pentru a participa la intrunirile sale electorale, dorind astfel ca prin numarul cat mai mare al participantilor la aceste intruniri sa se demostreze popularitatea guvernului. Guvernul a schimbat majoritatea vechilor functionari , numind si 100 de inspectori superiori administrativi , dorind prin aceasta sa-si asigure sprijinul noilor numiti, in alegeri. Prin ordinul Ministrului de Finante s-a luat masura de a spori numarul carciumilor din comunele urbane si rurale in intreaga tara, aceasta masura avand un caracter pur electoral . Guvernul a incercat sa-i atarga pe tarani si prin promisiuni mincinoase de genul celor facute in judetul Ilfov, unde satenii au fost chemati la administratiile plasilor, unde li s-a fagaduit pamant daca vor vota cu guvernul , in vreme ce la Vlasca preotii au obligat pe tarani sa jure pe cruce ca vor vota cu guvernul, spunandu-li-se acestora ca "guvernul e al M.S. Regele si cine voteaza contra lui, voteaza contra regelui. Deci toata lumea trebuie sa voteze cu guvernul!" . În judetul Ilfov a circulat un manifest imprimat cu cerneala rosie, in stil comunist, in care se elogiau reformele din U.R.S.S., acest manifest a fost raspandit de autoritati si jandarmerie, in numele taranistilor care au dezmintit ca acest material i-ar apartine .

Consilierii comunali au fost convinsi de autoritati ca prin insusi faptul ca au jurat in calitate de consilieri, sunt obilgati sa voteze cu guvernul, deoarece ei reprezinta acest guvern in teritoriu . Desi invatatori potrivit Legii administrative, aveau dreptul sa aiba consilieri de drept in consiliile locale, acest lucru nu s-a respectat, relevante fiind reclamatiile invatatorilor catre Ministrul Instructiunii, ce aveau acest drept, dar le-a fost incalcat, reclamatile acestora ce stau marturie in arhive .

Datorita faptului ca judecatorii s-au plans ca nu pot ajunge la sate pentru a distribui cartile de alegator, s-a luat hotararea ca acestea sa fie distribuite de primari , ajutati de jandarmi, acestia nu au mai eliberat cartile de alegator , decat peroanelor considerate de incredere. O alta metoda abuziva a fost cea intrebuintata in judetul Tutova, aici prefectul a modificat localul unor sectii de vot, desi acest lucru nu intra in atributiile lui, trecand astfel peste atributiile presedintelui Biroului Electoral Judetean , acest lucru s-a imtamplat probabil si in alte judete.

Guvenul a inventat si o decoratie pentru aceste alegeri, asa-numita medalie "Meritul electoral", aceasta fiind oferita celor care obtineau cele mai bune rezultate in alegeri pentru Partidul Poporului , aceasta medalie a fost primita si de jandarmi, comisari si agenti de politie , demonstrand practic ca acestia au fost favorabili guvernului, desi trebuia sa fie independenti, conform legii.

Datorita abuzurilor fara precedent din campania electorala, liderii Blocului National Taranesc au adresat regelui un memoriu prin care il instiintau ca armata si jandarmeria sunt implicate activ in lupta electorala, cerandu-i acestuia sa intervina in favoarea lor, si sa retarga armata, in calitatea lui de Conducator Suprem al Armatei . Guvernul insa, prin vocea Ministrului de Interne, Octavian Goga, care raspundea de organizarea si desfasurarea alegerilor, declara ca "Niciun soldat n-a parasit cazarma. Ce armata sa retragem deci?" , iar in ceea ce-i priveste pe jandarmi, acestia sunt pusi sa apere ordinea . Manifestul opozitiei este considerat a fi nedocumentat, prin el opozitia dorind sa-și legitimeze in fata opiniei publice infrangerea pe care o va suferi in alegeri, Goga a incheiat spunand ca "trebuie sa ne linistim si daca se poate sa ne respectam reciproc, asteptand rezultatul urnelor" , aceasta declaratie avea menirea de a fi una premonitorie, evenimentele ce au urmat petrecandu-se intocmai, opozitia iesind cu capul plecat din aceasta batalie.

Raspunsul guvernului la neregulie semnalate de catre opozitie si de gazetele independente a fost unul de un cinism cras, gazetele care au publicat articole despre abuzurile electorale au fost declarate mincinoase, guvernul dezmintind ca s-au petrecut nereguli , Octavian Goga declarand : "Cred, ca pe ici pe colo, se intampla, natural, si excese de zel" , "dar doresc sa se stie ca voi apara cu hotarare ordinea in tara" , spunand cu alte cuvinte ca este constient de neregulie savarsite in campania electorala, dar ca acestea vor continua pentru a aduce victoria guvernului.

Fara teroarea impotriva maselor, niciun guvern din Romania nu ar fi avut siguranta unui scrutin favorabil , totusi campania electorala din 1926 a fost considerata chiar si de opozitie cea mai violenta de pana atunci, mai violenta decat cea a liberalilor din 1922 .

Alegerile parlamentare din 1926 s-au desfasurat in conditiile extinderii si inaspririi starii de asediu, a dictaturii exercitate de ofiterii pusi ca prefecti si a sporirii atributiilor jandarmilor de toate gradele, conjugate toate acestea au dat Romanie cele mai dure alegeri de pana atunci.



Mattei Dogan, Despre partide si jocul electoral. Imitarea democratiei, in " Alternative 90", anul I, nr. 6, 30 martie 1990, p. 27.

Ibidem p. 29.

Ibidem, p. 27.

Daniela Mara, Profilul Pshihologic al alegatorului roman in perioada democratiei parlamentare (1919-1937), in " Cultura politica si comportamentul electoral in Romania in perioada demcratiei parlamentare (1866.1937), Editura Univeritatii "Lucian Blaga", Sibiu, 2006 , p. 310.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 212.

Ibidem, p. 314.

Ibidem, p. 315.

În jurul alegerilor, in "Aurora", anul VI, nr. 1332, 17 aprilie 1926.

Ibidem.

Consiliul de ministri de marti seara, in "Universul", nr. 87, 16 aprilie 1926; Consiliul de ministri de marti seara, in "Universul", nr. 93, 23 aprilie 1926.

Alegerile , in "Universul", nr. 90, 19 aprilie 1926.

Monitorul Oficial", nr. 92, din 25 aprilie 1926.

"Monitorul Oficial", nr. 104, din 10 mai 1926 .

Ibidem.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 7

Ibidem, p. 206.

Apud, idem, p. 108

Ibidem, p. 147

Ibidem, p. 154.

Ibidem, p. 156.

Campania electorala, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 105, 9 mai 1926.

Grandioasa manifestatie politica din Valcea, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 109, 17 mai 1926.

Campania electorala in Ardeal, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 109, 17 mai 1926.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 156-157.

Campania electorala, in "Patria", anul VIII, nr. 102, 13 mai 1926.

Campania electorala din Judetul Muscel, in "Aurora", anul VI, nr. 1338, 24 aprilie 1926.

Ibidem.

Grandioasa manifestare a Capitalei pentru blocul Taranesc-National, in "Aurora", anul VI, nr. 1355, 19 mai 1926.

În lagarul socialist, in "Dimineata", anul XXII, nr. 6995, 21 mai 1926.

În lagarul socialist, in "Dimineata", anul XXII, nr. 6996 , 22 mai 1926.

Mihail Rusenescu, Ioan Saizu, Viata Politica in Romania 1922-1928, Editura Politica, Bucuresti, 1979, p. 196.

Radu Sorin, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 165.

A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne, divizia Adiministratiei Centrale, dosar 607/1926 nepaginat.

Ion Constantinescu, op. cit., p.184.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 182.

Ibidem, p. 18

Ibidem, p. 184.

Un apel publicat in "Taranismul", anul II, nr. 2, 2 mai 1926.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare (1919-1937), p. 182.

Propaganda electorala in schimbul speculatorilor, in "Dimineata", anul XXII, nr. 6995, 21 mai 1926.

Campania electorala, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5444, 25 aprilie 1926; Semnul Partidului Poporului, in "Înndreptarea", anul VIII, nr. 105, 9 mai 1926.

Memoriul Opozitiei catre rege, in "Patria", anul VIII, nr. 107, 20 mai 1926.

Ibidem.

Ibidem.

Ibidem.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 189.

A.N.I.C., fond Min. de Justitie, CCE, dosar 3/1926, f. 2.

Ibidem.

Ibidem.

Ibidem.

Ibidem, p. 170.

Un apel catre toti sprijinitorii democratiei romane, in "Aurora", anul VI, nr. 1340, 28 aprilie 1926; Campania electorala, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 101, 6 mai 1926.

Apud., Radu Sorin, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 171.

Campania electorala, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5446, 28 aprilie 1926.

Pentru alegatorii din Bucuresti, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5454 8 mai 1926; Ridicati-va cartile de alegator, in "Adevarul", anul XXXIX, nr. 13003, 8 mai 1926.

Ioan Scurtu, Criza dinastica din Romania (1925-1930), p. 7

Alfred Bulai, Mecanismele electorale ale societati romanesti, Editura Paidea, Bucuresti, 1999, p. 202.

Constantin Hiot, Catalin Rapan, Imaginea adversarului politic, in "Dosarele Istoriei", anul V, nr 11(51), 2000, p. 20.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 20

Programul de munca al guvernului, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 81, 7 aprilie 1926.

Ibidem.

Ridiculul congres din Bucuresti al regionalistilor, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 91, 21 aprilie 1926.

Campania electorala, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 97, 30 aprilie 1926.

Ibidem.

Cele doua partide de guvernamant, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 104, 9 mai 1926.

Ultima ora, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 104, 9 mai 1926.

Partidul Poporului in fata alegerilor, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 111, 20 mai 1926.

Ibidem.

Cele zece porunci ale alegatorului, in "Îndreptarea" , anul VIII, nr. 113, 21 mai 1926.

Cariera domnului Maniu, in "Îndreptarea" , anul VIII, nr. 77, 3 aprilie 1926.

Partidul Poporului in fata alegerilor, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 111, 20 mai 1926.

Ibidem.

Cum se desfasoara campanie electorala in Ardeal, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 111, 20 mai 1926.

D. Madgearu indeamna populatia la razboi civil, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 114, 22 mai 1926.

Ibidem.

Ultima ora, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 104, 9 mai 1926; "Îndreptarea", anul VIII, nr. 109, 17 mai 1926; "Îndreptarea", anul VIII, nr. 111, 20 mai 1926; "Îndreptarea", anul VIII, nr. 116, 25 mai 1926.

Academia Romana, op. cit., p. 224.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 67.

Constantin Hlihor, Catalin Rapan, op. cit., p. 21.

Catre tara, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5440, 20 aprilie 1926.

Ibidem.

Ibidem.

Dare de seama infatisata de d. Ion I.C. Bratianu, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5440, 20 aprilie 1926; De ce a reusit partidul liberal in Romania Mare, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5444, 25 aprilie 1926; Ce a facut guvernul liberal pentru Tara, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5448, 30 aprilie 1926; Partidul liberal si functionari statului, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5450, 4 mai 1926; Opera Partidului National-Liberal im Carmuirea Tarei, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5459, 16 mai 1926; Opera partidului National-Liberal in 4 ani de guvernare, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5461, 19 mai 1926.

Experienta de patru ani de opozitie, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5432, 10 aprilie 1926.

Ibidem.

De ce nu au venit si nu pot veni Taranistii la Guvern, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5432, 10 aprilie 1926.

Ibidem.

Buni romani!, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5461, 19 mai 1926.

Ibidem.

Ibidem.

Partidele politice in alegeri, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5463, 21 mai 1926.

Buni romani!, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5461, 19 mai 1926.

Partidele politice in alegeri, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5463, 21 mai 1926.

Buni romani!, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5453, 7 mai 1926.

Alegatori, Buni romani!, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5465, 23 mai 1926.

Academia Romana, op. cit., p. 227.

Ibidem. p. 228.

Ibidem, p. 232.

Manifestul Partidului Taranesc catre Tara, in "Aurora", anul VI, nr. 1323, 4 apilie 1926.

Ibidem.

Framantari in Partidul National, in "Aurora", anul VI, nr. 1325, 9 aprilie 1926.

Manifestul Partidului Taranesc catre adreleni, in "Taranismul" anul I, nr. 52, 18 aprilie 1926.

Ibidem.

Programul Partidului Taranescu, in "Aurora", anul VI, nr. 1333, 18 aprilie 1926.

Guvernul pregateste alegeri cu baioneta, in "Aurora", anul VI, nr. 1339, 26 aprilie 1926.

Îndemn publicat in "Aurora", anul VI, nr. 1343, 1 mai 1926.

Liberalii la sate, in "Aurora", anul VI, nr. 1345, 5 mai 1926.

Marea batalie de la 25 maiu 1926, in "Aurora", anul VI, nr. 1349, 9 mai 1926.

A.N.I.C., fond Min. De Interne, divizia Administrației Centrale, dosar 574/1926, f. 1.

Ibidem, f. 2.

Propaganda Guvernului, in "Aurora", anul VI, nr. 1354, 17 mai 1926.

Semnul lor, in "Taranismul", anul II, nr. 2, 2 mai 1926.

Ibidem.

Cuvant de ordine, in "Patria", anul VIII, nr. 75, 8 aprilie 1926.

Ibidem.

Ibidem.

Invazia Taranista, in "Patria", anul VIII, nr. 77, 10 aprilie 1926.

Argumentele celor cativa, in "Patria", anul VIII, nr. 84, 16 aprilie 1926.

Dezastrul guvernului, in "Patria", anul VIII, nr. 94, 1 mai 1926.

Campania electorala, in "Patria", anul VIII, nr. 104, 16 mai 1926.

Iuliu Maniu, in "Patria", anul VIII, nr. 94, 1 mai 1926.

Ibidem.

Ibidem.

Întreaga Tara sub teroare, in "Patria", anul VIII, nr. 103, 15 mai 1926; Catre alegatorii partidului national, in "Patria", anul VIII, nr. 105, 18 mai 1926; Ziua biruintei se apropie, in "Patria", anul VIII, nr. 109, 23 mai 1926; Chemarea, in "Aurora", anul VI, nr. 1340, 28 aprilie 1926; "Aurora", anul VI, nr. 1343, 1 mai 1926; Nu uitati, in "Aurora", anul VI, nr. 1358, 22 mai 1926.

Manifest catre Tara, in "Aurora", anul VI, nr. 1351, 13 mai 1926; Manifest catre Tara, in "Patria", anul VIII, nr. 103, 15 mai 192

Ibidem.

Catre functionari, in "Aurora", anul VI, nr. 1360, 24 mai 1926.

Noi si ei, in "Aurora", anul VI, nr. 1361, 26 mai 1926.

Ibidem.

Înainte! Ura!, in "Taranismul", anul II, nr. 5, 16 mai 1926.

Constantin Argetoianu, op. cit., p. 289.

Ioan Scurtu, Istoria Partidului Taranesc(1918-1926), p. 218.

Academia Romana, op. cit., p. 142.

Ce este liga?, in "Apararea Nationala", anul I, nr. 19, 21 martie 1926.

Ibidem.

Ibidem.

Ibidem.

Programul Ligii Apararii National Crestine, in "Apararea Nationala", anul I, nr. 23, 18 aprilie 1926.

Ibidem.

Catre alegatori, in "Apararea Nationala", anul I, nr. 23, 18 aprilie 1926.

Ibidem.

Ibidem.

Ibidem.

Ibidem.

Au si inceput prigonirile, in "Apararea Nationala", anul I, nr. 23, 18 aprilie 1926.

Ibidem.

Ibidem.

Spre biruinta, in "Apararea Nationala", anul I, nr. 25, 2 mai 1926.

Catre alegatori, in "Apararea Nationala", anul I, nr. 23, 18 aprilie 1926.

Chemare catre sateni in "Apararea Nationala", anul I, nr. 23 mai 1926.

S. Cutisteanu, Gh. I. Ionita, op. cit., p. 109-110.

Ibidem, p. 86.

Ibidem.

Ioan Scurtu, Alegerile parlamentare din mai 1926, in "Studii si comunicari", Sibiu, 1974, p. 234.

Ibidem.

A.N.I.C., fond D.G.P. (1903-1957), dosar 73/1926, f. 1.

Ibidem.

Ibidem, dosar 12/1926, f. 2.

Ibidem

Ibidem, f. 1.

Ibidem.

Ibidem.

Ibidem.

Manifestul partidului socialist, in "Dimineata", anul XXII, nr. 6991, 17 mai 1926.

Ibidem.

Ibidem.

Ibidem.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 226.

Cum decurge Campania, in "Dimineata", anul XXII, nr. 6983, 7 mai 1926.

Guvernul a introdus cenzura militara, in "Universul", anul XLIV, nr. 97, 28 aprilie 1926.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 214.

Samavolniciile din Basarabia, in "Dimineata", anul XXII, nr. 6983, 7 mai 1926.

Guvernul cuprins de panica, in "Aurora", anul VI, nr. 1340, 28 aprilie 1926.

Prefectii au mana libera, in "Aurora", anul VI, nr. 1343, 1 mai 1926.

Alegerile sub stare de asediu, in "Aurora", anul VI, nr. 1346, 6 mai 1926.

Teroarea averescana in Basarabia, in "Aurora", anul VI, nr. 1356, 20 mai 1926.

Starea de asediu si agitatiile din Basarabia, in "Universul", anul XLIV, nr. 88, 17 aprilie 1926.

Noi abuzuri, in "Patria", anul VIII, nr. 96, 5 mai 1926.

Lupta electorala in Ardeal, in "Adevarul", anul XXXIX, nr. 13011, 20 mai 1926.

Ibidem

Alegerile sub stare de asediu, in "Patria", anul VIII, nr. 101, 12 mai 1926.

Nicolae Iorga, Romania Cotemporana de la 1904 la 1939, Supt trei regi, Asezamantul tipografic "Datina Romaneasca" Valenii-de-Munte, editia II, Bucuresti, 1932 , p. 406.

Constantin Argetoianu, op. cit., p. 292.

Galeria Abuzurilor, in "Patria", anul VIII, nr. 97, 6 mai 1926.

Ibidem.

Guvernul Averescu definitiv compromis, in "Patria", anul VIII, nr. 100, 9 mai 1926.

Dl. Maniu in judetul Alba, in "Patria", anul VIII, nr. 106, 19 mai 1926.

D-l Iuliu Maniu a fost oprit, ieri Joi sa tina adunare in Vintul-de-Jos, in "Patria", anul VIII, nr. 103, 15 mai 1926.

Ibidem.

Ibidem.

Campania electorala, in "Patria", anul VIII, nr. 102, 13 mai 1926.

Întreaga Tara sub teroare, in "Patria", anul VIII, nr. 103, 15 mai 1926.

Ibidem.

P.T. in ajunul alegerilor generale, in "Aurora", anul VI, nr. 1334, 19 aprilie 1926.

În legitima aparare, in "Aurora", anul VI, nr. 1353, 16 mai 1926.

Ibidem.

D. Ion Mihalache atacat de jandarmi, in "Aurora", anul VI, nr. 1360, 24 mai 1926.

Teroarea electorala in Basarabia, in "Adevarul", anul XXXIX, nr. 13007 , 15 mai 1926.

Comunicat, in "Apararea Nationala", anul I, nr. 23, 18 aprilie 1926.

Ibidem.

Izbada ligii, in "Apararea Nationala", anul I, nr. 29, 6 iunie 1926.

Viitorul Parlament si Liga, in "Apararea Nationala", anul I, nr. 25, 2 mai 1926.

Ibidem.

Urgia electorala, in "Dimineata", anul XXII, nr. 6990, 16 mai 1926.

Întreaga Tara sub teroare, in "Patria", anul VIII, nr. 103, 15 mai 1926.

Campania electoral, in "Dimineata", anul XXII, nr. 6995, 21 mai 1926.

Monitrul Oficial, nr. 87, din 18 aprilie 1926.

Ibidem.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 231.

A.N.I.C., fond Min. de Interne, dosar 4/1926, f. 7.

Ibidem.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 243-244.

Catre organizatiile noastre, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5409, 13 martie 1926; Pentru consiliile comunale, in "Taranismul", anul II, nr. 1, 25 aprilie 1926; Guvernul vrea sa-si puna la commune oamenii lui, in "Adevarul", anul XXXIX, nr. 12990, 21 aprilie 1926.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 244.

Ibidem.

Ibidem, p. 256-257.

Ultima ticalosie, in "Aurora", anul VI, nr. 1354, 17 mai 1926.

Teroarea electorala, in "Adevarul", anul XXXIX, nr. 13009 , 18 mai 1926.

Campania electorala, in "Dimineata", anul XXII, nr. 6997, 3 mai 1926.

Izbada ligii, in "Apararea Nationala", anul I, nr. 29, 6 iunie 1926.

S. Cutisteanu, Gh. I. Ionita, op. cit., p. 98.

Ibidem.

A.N.I.C, fond Min de Justitie, CCE, dosar 22/1926, f. 2.

Ibidem, f. 36.

Ibidem, f. 36 verso.

Ibidem, f. 40.

Ibidem, f. 15.

Ibidem, f. fara nunar.

Prefectii au mana libera, in "Aurora", nr. 1343, 1 mai 1926.

Ion Zainea, op. cit., p. 258.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 257.

Apud., idem, p. 271

A.N.I.C., fond, Min de Justitie, CCE, dosar 75/1926, f. 2.

Ibidem, f.

Ibidem, dosar 69/1926, f. 9.

Ibidem, dosar 77/1926, f. 198.

Ibidem, doar 69/1926, f. 1-2.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 285.

Ibidem, p. 285.

Ibidem.

Petre Otu, Armata si procesul electoral, in "Dosarele Istoriei", anul V, nr. 11(51), Bucuresti, 2000, p. 27.

Ibidem.

Ibidem, p. 28.

Cum opereaza guvernul, in "Aurora", anul VI, nr. 1341, 29 aprilie 1926.

Armata in campania electorala, in "Aurora", anul VI, nr. 1345, 5 mai 1926.

Ibidem.

Petre Otu, op. cit., p. 29.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 29

Ioan Scurtu, Alegerile parlamentare din mai 1926, p. 235.

Ibidem, p. 235-236.

Ibidem, p. 236.

Teroara ordonata de guvern pentru alegri, in "Patria", anul VIII, nr. 99, 8 mai 1926.

Ibidem.

Urgia electorala, in "Dimineata", anul XXII, nr. 6990, 16 mai 1926; Campania electorala, in "Dimineata", anul XXII, nr. 6997, 23 mai 1926.

Guvernul jandarmeriei, in "Aurora", anul VI, nr. 1340, 28 aprilie 1926.

Ibidem.

Sorin Radu, Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare(1919-1937), p. 295.

Ibidem.

Ibidem, p. 157.

Functionari si jocul electoral, in "Adevarul", anul XXXIX, nr. 12991 , 22 aprilie 1926.

Alegerile au inceput, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5467, 26 mai 1926.

Demagogie electorala, in "Viitorul", anul XIX, nr. 5462, 20 mai 1926.

Cronica electorala, in "Aurora", anul VI, nr. 1349, 9 mai 1926.

Propaganda guvernului, in "Aurora, anul VI, nr. 1354, 17 mai 1926.

Un manifest revolutionar apocrif, in "Dimineata", anul XXII, nr. 6998, 24 mai 1926.

Prapastia e mare, in "Patria", anul VIII, nr. 136, 25 iunie 1926.

A.N.I.C., fond Min. Instructiunii, dosar 19/1926, f. 1, 24, 28, 40.

Ibidem, fond Min. de Justitie, dosar 3/1926, nepaginat.

Urgia electorala la paroxism, in "Adevarul", anul XXXIX, nr. 13015 , 25 mai 1926.

A.N.I.C, fond Ministerul de Justitie, CCE, dosar 74/1926, f. 6

Ioan Scurtu, Duelul putere-opoziție, p. 14.

Ordinul "Meritul Electoral", in "Viitorul", anul XIX. Nr., 27 mai 1926.

Memoriul Opoziției catre Rege, in "Patria", anul VIII, nr. 107, 20 mai 1926.

Cum se apara guvernul de acuzatiile opozitiei, in "Adevarul", anul XXXIX, nr. 13011, 20 mai 1926.

Ibidem.

Ibidem.

Cum se desfasoara campania electorala, in "Îndreptarea", anul VIII, nr. 109, 17 mai 1926 .

Ibidem.

Ibidem.

Ioan Saizu, Ioan Eseanu, op. cit., p. 87.

În plina campanie de violenta, in "Patria", anul VIII, nr. 105, 18 mai 1926.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.