Patriot Act. Dilema americana: intre libertate individuala si protejarea impotriva terorismului

Patriot Act. Dilema americana: intre libertate individuala si protejarea impotriva terorismului

Dupa atentatele de la New York din 11 septembrie 2001, America a fost prima tara care si-a schimbat radical legislatia impotriva terorismului, sub denumirea de „Patriot Act” (Legea Patriotica sau Antitero). Trebuie remarcat faptul ca Patriot Act a fost adoptat in urma Raportului Congresului american in care erau mentionate marile slabiciuni si erori ale institutiilor implicate in asigurarea securitatii americane, dinaintea evenimentelor de la 11 septembrie. Aceasta lege, promulgata de presedintele George Bush pe 26 octombrie 2001, extinde imputernicirile guvernului in ceea ce priveste drepturile de supraveghere si investigare a vietii private a cetatenilor in scopul depistarii teroristilor si evitarii de noi atentate. Cetatenii americani doresc atat o lupta impotriva terorismului, cat si protejarea libertatilor. In felul acesta,  Congresul si Administratia au responsabilitatea de a indeplini ambele cereri.

De-a lungul anilor, „Patriot Act” a dat nastere la dezbateri publice intense asupra necesitatii de a se stabili un echilibru intre asigurarea securitatii nationale si apararea libertatilor civice. Pe de o parte se afla Administratia Bush, alaturi de intelectuali, ziaristi si experti care sustin masurile adoptate impotriva terorismului, iar de cealalta parte sunt organizatiile pacifiste, opozitia (Partidul Democrat), ziaristi care le dezaproba, sustinand ca sunt invazive si ca incalca libertatile civile. Faptul ca aceste dezbateri exista este un lucru normal si necesar, asigurand astfel un echilibru al opiniilor.

Esential este faptul ca prin adoptarea acestui pachet de legi apare o dihotomie intre securitatea ca mijloc pentru asigurarea libertatii cetatenilor si ingradirea libertatilor civile in scopul prevenirii pericolului terorist. Odata cu aceasta lege, FBI si alte institutii federale au dobandit puterea de a urmari si de a culege date despre orice persoana suspectata de acte teroriste. Puterea executiva poate actiona in domenii pentru care altadata trebuia sa aiba acordul puterii judecatoresti.

In 2003 legile Patriot Act I au fost modificate, atributiile serviciilor secrete a fost extinsa si in sfera 'institutiilor financiare', cele care pot fi obligate sa furnizeze informatii secrete privind conturile si alte depuneri ale persoanelor suspectate de acte de terorism.

In iunie 2005, un sondaj Gallup indica opinia publica cu privire la acest subiect. Astfel, 59% din americani aproba legislatia, in timp ce 29% sunt impotriva. Rezultatele denota faptul ca temerile cetatenilor americani privind actele teroriste persista.

Un alt fapt marcant consta in prelungirea aplicarii Patriot Act, la sfarsitul lui 2005, intr-o versiune ce include numeroase modificari, menite sa protejeze viata privata a cetatenilor.

La nivel international, prin adoptarea USA Patriot Act, America a construit noi strategii impotriva terorismului si in acelasi timp un zid al securitatii mondiale. Amenintarile la adresa aliatilor din razboiul din Irak au fost evidente, dovada fac atentatele de la Londra si Madrid. Romania se supune unor riscuri mari, o data cu implicarea in Razboiul din Irak si  acceptarea bazelor militare pe teritoriul ei.

USA Patriot Act continua sa fie o lege controversata dar, in acelasi timp, considerata ca necesara. Este dificila crearea unui echilibru intre siguranta nationala si drepturile si libertatile individului.