PSIHANALIZA IN ROMANIA

I. Perioada comunista

Caracteristica cea mai generala nu e atat absenta psihanalizei cat cvasiabsenta psihanalizei, datorata interizcerii ei. Aceasta interzicere viza atat partea teoretica cat si partea practica (clinica).

A fost o disciplina stigmatizata. Momentul cel mai nefast este marcat de sedinta Academiei Romane din 1952, in care psihanaliza a fost interzisa si condamnata sub presiunea influentelor URSS. Chiar si atitudinea comuinistilor din occident era negativa la adresa psihanalizei. Imediat dupa 1917, in Rusia comunizata exista un puternic interes pentru psihanaliza, lucrarile lui Freud fiind traduse imediat dupa publicarea lor in Germania. O data cu venirea lui Stalin la putere, in 1936, interesul pentru psihanaliza este innabusit in toate tarile devenite comuniste, nu numai in tari fara traditei ca Romania, dar si in tari cu traditie, cum ar fi Ungaria, aceasta interzicere si condamnare a psihanalizei mainfestandu-se in toate sistemele totalitare. In Germania fascista psihanaliza a fost eliminata, iar la Viena cartile lui Freud au fost arse in piata.

Concluzie: Regimurile totalitare nu ofera posibilitatea de supravietuire si dezvoltare psihanalizei, exceptie facand regimurile dictatoriale de dreapta din America de sud, unde psihanaliza a supravietuit si s-a dezvoltat. Asadar, societatea care ofera conditii propice existentei si dezvoltarii psihanalizei ramane societatea democratica.

In Romania, suprimarea psihanalizei a disparut o data cu caderea sistemului comunist in anii `90. Acesti 50 de ani de suprimare au dovedit incompatibilitatea fundamentala intre ideologia si sistemul social comunist si psihanaliza ca teorie psihanalitica si psihoterapie.

Incompatibilitatile sunt:

1. Modul diferit in care concep omul

Comunismul: Omul est e considerat ca totalitate , ca specie – aceasta atitudine filosofica despre om s-a oglindit social prin prioritatea acordata binelui general.

Psihanaliza: Omul reprezinta individul neseparat de influentele sociale, fiind in centrul demersului psihanalitic.

Nu numai psihanaliza a fost repudiata pentru ca se ocupa de individ, ci si alte idologii, cum ar fi fiozofia existentialista.

2. Modul diferit in care vad natura umana

Comunismul: Natura umana e negata, omul fiind un ansamblu de relatii sociale (omul fiinta indefinit modelata social si cultural).

Psihanaliza: Existenta naturii umane impune limite influentelor sociale si culturale. Fortarea acestor limite ducand la aparitia disfuntiilor psihice, in special a nevrozei, experienta clinica dovedind existenta unei naturi umane prin faptul ca nevroza poate deveni un fenomen de masa.

Freud considera nevroza o boala sociala.Psihanaliza apare la sfarsitul secolului XIX , secol dominat de morala victoriana care avea o atitudine severa fata de sexualitate. Constrangerile generate de aceasta atitudine severa fata de sexualitate au dus la aparitia psihanalizei.

3. Diferenta dintre eficienta practica a influentei asupra omului a celor doua „sisteme”.

Comunismul: Sistemul comunist infantilizeaza mebrii adulti ai societatii, pastrandu-i dependenti in toate privintele de „mama” si „tata” patrie.

Psihanaliza: Are ca demers maturizarea individului, prin dominatia eului atat in raport cu tendintele instinctuale cat si in raport cu supra-eul, rezultatnd indivizi liberi ce nu pot fi manipulati.

II. Perioada interbelica

Prima caracteristica a psz, in Romania interbelica, este receptarea ei sincrona in raport cu dezvoltarea ei occidentala. Pentru culturile mici problema sincronicitatii, a alinierii la Occident este una permanenta si majora. In ceea ce priveste psz, Romania a fost deosebit de sincrona cu occidentul. Inainte de primul razboi mondial, Nicolae Vaschide publica „somnul si visele”, in care, printre primii din europa, ia atitudine in favoarea teoriei freudiene a visului.

Aceasta contributie e consemnata in literatura franceza de specialitate.

In aceasta perioada sau sustinut mai mult de zece lucrari de doctorat pe tema psihanalizei in Romania. Prima din aceasta serie e „Starea actuala a psihanalizei” a lui Mathias Ilian,  apruta in 1913, an in care incepea ascensiunea internationala a psihanalizei.

Promotorii psihanalizei in romania erau medici. E surprinzator avand in vedere situatia din Franta, unde  psihanaliza a fost introdusa prin cultura.

MEDICI PSIHANALISTI:

GHE. MARINESCU (neurolog), publica la Paris in Revista de Stiinte Pure si Aplicate un studiu dedicat psihanalizei.

C-TIN VLAD isi publica in 1923  teza de doctorat in psihanaliza „Contributiuni la studiul tratamentului psihanalitic”, care contine diverse cazuri din serviciul militar.

Alte lucrari: „In domeniul inconstientului”, lucrare  de popularizare ; in 1928, „Iubirea, ura, frica”, prima psihanaliza aplicata la fenomenul culturii in Romania ; in 1932, „Mihai Eminescu, punct de vedere psihanalitic care genereaza un mare sacndal cu perspectiva demitizanta. Boroianu il sfatuieste pe C-tin Vlad sa plece in concediu de odihna pentru ca e in pragul nebuniei. Crtea isi pastreaza valoarea psihanalitica chiar daca e discutabila.

ION POPESCU SIBIU sustine in 1927 teza de doctorat in medicina „Doctrina lui Freud”, lucrare premiata in 1932 de Academia Romana, la recomandarea lui Ghe. Marinescu.

GHE. RETEZEANU, cu teza „Visul in dementa precoce – consideratii psihanalitice

ALTE CATEGORII DE INTELECTUALI, spre deosebire de medici, au dovedit o atitudine rezervata fata de psihanaliza, reactie total ousa in Franta.

- C-TIN RADULESCU MOTRU, filosof si psiholog, vorbeste despre Freud in cursul de psihologie, din 1923. In lucrarea „Personalismul sinergetic” face referiri la importatnta contributie a lui Freud prin informatiile legate de cult.

MIHAI RALEA Problema Inconstientului”, in care are o atitudine echilibrata pana la critica psihanalizei unde se foloseste de sabloane.

- G.G. ANTONESCU, conferentiaza si scrie despre psihanaliza si educatie, avansand ideea educatiei permisive.

- NICOLAE MARGINEANU, abordeaza intr-un studiu de sinteza „Psihologia germana contemporana”, doctrina lui Freud.

TUDOR VIANU, valorifica in „Estetica cunostintele de psihanaliza pentru domeniul esteticii.

LUCIAN BLAGA a fost influentat de expansiunea psihanalizei in perioada studiilor de la Viena, exprimandu-se in 3 directii: 1.Publica articole de popularizare in presa vremii; 2. Ca dramaturg pune in scena idei de inspiratie freudiana (intelese supaerficial); 3. Include in filozofia sa idei de inspiratie psihanalitica, exprimate in lucrari ca „Trilogia culturii”, „Trilogia vaolrilor”, unde utilizeaza ideea de inconstient colectiv, o dovada a orientarii sale spre ideologia Yung-iana.

Au existat si autori care S-AU OPUS, CRITICAND psihanaliza, cum ar fi GEORGE CALINESCU si NAE IONESCU. Un exepmlu ar fi: „Psihanaliza e o teorie spurcata, iar Freud un sarlatan fara scrupule”.

Absenta traducerilor lucrarilor lui Freud e un alt impediment in cunoasterea si afirmarea psihanalizei.