Acte de urmarire penala efectuate in investigarea traficului de droguri

ACTE DE URMARIRE PENALA EFECTUATE IN INVESTIGAREA TRAFICULUI DE DROGURI

1. Modalitati de documentare pentru inceperea urmaririi penale

Activitatea de documentare presupune obtinerea unor informatii, date referitoare la fapta savarsita si autorul ei. Pe baza acestora, organele competente decid daca este sau nu cazul sa dispuna inceperea urmaririi penale. In functie de locul si modul de operare, se poate recurge la urmatoarele mijloace de proba :

1.1. In cazul traficantilor depistati la punctele de frontiera, la intrarea sau la iesirea din tara cu stupefiante asupra lor :

a) Procese verbale incheiate de vamesi sau cadre ale politiei de frontiera, in care trebuie sa se precizeze cu exactitate persoanele asupra carora s-au gasit substante stupefiante, locurile unde au fost ascunse acestea, sortimentele sau cantitatile, forma de ambalare si prezentare, metode de ascundere precum si alte amanunte referitoare la acestea;

b) Rapoartele de constatare tehnico-criminalistica sau buletinele de analiza din care sa rezulte ca substantele sau produsele in cauza sunt ori contin stupefiante;

c) Informatii desprinse din declaratiile date de alte persoane audiate sau de complici ai acestora;

d) Fotografii judiciare operative efectuate cu ocazia controlului sau perchezitiei corporale;

e) Obiecte sau inscrisuri gasite asupra persoanelor implicate in traficul cu stupefiante, ori in mijlocul de transport, care au legatura cu stupefiantul gasit, ce se ridica potrivit art.96 - 99 din Codul de procedura penala.

Asa cum o dovedeste practica, de multe ori, unele inscrisuri, cum ar fi notele de plata a cazarii la hoteluri, chitantele de achitare a convorbirilor telefonice, diverse adrese, fotografii, vizele de pe pasapoarte pot contribui la dovedirea vinovatiei suspectilor.

1.2. In cazul traficantilor depistati in interiorul tarii noastre :

a) Procesele verbale de prindere in flagrant cu substante stupefiante asupra lor ori in momentul vanzarii-cumpararii, care trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute de art.91 din Codul de procedura penala;

b) Fotografii operative efectuate cu ocazia prinderii in flagrant in care vor fi prezentate stupefiantele gasite, locurile de ascundere, mijloacele folosite, persoanele implicate, locurile in care s-au savarsit faptele;

c) Date furnizate de martori oculari, la care se adauga obiecte si inscrisuri pe care traficantii le au asupra lor.

1.3. In cazul persoanelor depistate ca sustrag stupefiante din spitale :

Procesele verbale de prindere in flagrant; prinderea in flagrant trebuie realizata in momentul in care stupefiantele sunt sustrase sau predate unor solicitanti pentru a se putea dovedi ca substantele in cauza au fost sustrase cu intentia de a fi folosite de catre toxicomani si nu in scopuri medicale.

1.4. In cazul prescrierii de droguri prin retete cu timbru sec, fara a fi necesar :

a) Retetele cu timbru sec in baza carora s-au eliberat stupefiante, precum si caietele cu evidenta retetelor cu timbru sec aflate asupra medicilor, daca in ele au fost trecute numele unor persoane iar in retete ale altora;

b) Procesele verbale de constatare ce atesta ca persoanele pentru care s-au prescris stupefiantele nu exista in realitate sau copiile dupa actele de deces, atunci cand, la data prescrierii retetelor, persoanele pe numele carora s-au eliberat erau decedate;

c) Actele de expertiza medicala intocmite pentru persoanele carora li s-au prescris stupefiante, desi in realitate nu sufereau de afectiunile trecute pe reteta si nici nu necesitau un asemenea tratament;

d) Declaratiile unor persoane pentru care s-au prescris stupefiante, fara ca ele sa cunoasca acest fapt, din care sa rezulte ca nu au primit retetele sau  substantele in cauza si ca nici nu li s-au facut asemenea injectii.

1.5. In cazul substantelor abandonate sau ascunse :

Sunt situatii cand produsele si substantele stupefiante pot fi gasite abandonate, in raza unor puncte de frontiera, camere de hotel, in locuri de depozitare a bagajelor, toalete, sali de masa si alte locuri de acces public.

Astfel de situatii apar cand persoanele implicate in traficul de stupefiante au sesizat intensificarea controlului ori si-au dat seama ca sunt urmarite. Produsele si substantele trebuie sa fie ridicate cu grija, ambalate in mod corespunzator si predate specialistilor in vederea descoperirii amprentelor sau a oricaror alte urme ce pot contribui la identificarea sau prinderea detinatorilor.

2. Particularitatile constatarii infractiunii flagrante

Importanta constatarii infractiunii flagrante consta in primul rand in aceea ca duce la implicarea consumarii activitatii infractionale sau la limitarea consecintelor faptelor comise. Totodata, prinderea in flagrant are menirea de a asigura tragerea la raspundere penala a traficantilor la un moment mult mai apropiat de cel al savarsirii actiunilor ce constituie elementul material al traficului de stupefiante, constituindu-se,  in acelasi timp, si intr-un important factor de natura preventiva, cu efect direct in sporirea rolului educativ al pedepselor aplicate.

In marea majoritate a cazurilor, cei prinsi in flagrant sunt "dealerii" - vanzatorii de droguri -, "los apuntatos" - noii initiati in consumul sau traficul de stupefiante -, "catarii" - carausii de heroina - si "shotgunii" - persoanele care insotesc catarii pentru a supraveghea predarea drogurilor.

In cazul traficului de stupefiante importanta constatarii infractiunii flagrante isi gaseste expresia in insele dispozitiile derogatorii de la dreptul comun, respectiv :

Posibilitatea efectuarii perchezitiei fara autorizarea procurorului;

Luarea masurii retinerii ori, dupa caz, a arestarii preventive fara indeplinirea altor formalitati;

Dreptul oricarei persoane de a prinde pe faptuitor si a-l conduce in fata autoritatilor;

In ceea ce priveste folosirea procedurii speciale de urmarire si judecata, aceasta este exclusa. Surprinderea faptuitorului in executarea cel putin uneia din actiunile incriminate ca trafic de stupefiante echivaleaza cu stabilirea continutului constitutiv al infractiunii si consumarea acesteia. Tot atat de adevarat este ca unele din aceste fapte se comit in municipii, orase, balciuri, targuri, porturi, aeroporturi, gari. Dar conditia pentru aplicarea acestor proceduri este ca infractiunile descoperite in flagrant sa fie pedepsite cu inchisoarea mai mare de 3 luni si de cel mult 5 ani.

Cum forma simpla - tipica - a infractiunii de trafic de stupefiante este pedepsita cu inchisoarea de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi - pentru savarsirea faptei organizate pedeapsa fiind detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi -, rezulta implicit ca procedura speciala de urmarire si judecata nu poate fi aplicata pentru nici una din modalitatile normative de comitere. Dar, chiar in ipoteza in care ar fi indeplinita si conditia privitoare la minimul si maximul pedepsei, din punct de vedere practic o asemenea procedura ar fi imposibil de aplicat si aceasta deoarece natura si volumul activitatilor desfasurate pentru administrarea probelor - dispunerea unor constatari tehnico-stiintifice sau expertize, stabilirea tuturor participantilor si a gradului de participatie, identificarea si ascultarea martorilor, stabilirea cuantumului prejudiciului cauzat - oricum nu permit executarea in termenul stabilit de lege.

Tinand cont de pericolul social deosebit al infractiunii de trafic de stupefiante - indiferent de modalitatea normativa de savarsire - si de necesitatea lamuririi cauzei sub toate aspectele, infractiunea de trafic de stupefiante, desi poate fi constata in flagrant, se urmareste si se judeca potrivit procedurii obisnuite.

Atunci cand se analizeaza necesitatea si oportunitatea organizarii prinderii in flagrant, organele de urmarire penala trebuie sa tina cont de toate datele obtinute pana in acel moment, respectiv :

a) imprejurarile in care se savarseste fapta si informatiile privitoare la modul de operare folosit de traficanti pentru a ascunde, transporta sau plasa drogurile;

b) persoanele semnalate ca sunt angrenate in activitatea infractionala (intereseaza nationalitatea, cetatenia, domiciliul sau resedinta, persoanele din anturaj, antecedentele penale, metode, mijloace si moduri de operare folosite, locurile din care procura stupefiante);

c) timpul cand infractorii plaseaza produsele ori substantele stupefiante, cand efectueaza operatiuni privind circulatia acestora sau, dupa caz, consuma drogurile in anumite locuri;

d) mijloacele de transport folosite pentru introducerea sau scoaterea din tara a produselor sau substantelor stupefiante ori pentru deplasarea acestora dintr-un loc in altul sau dintr-o localitate in alta - tip, marca si culoare, numar de inmatriculare - cui apartin sau pe numele carei persoane juridice sunt inmatriculate, conducatorii auto care le deserversc;

e) masurile pe care le iau faptuitorii pentru a nu putea fi surprinsi, respectiv folosirea anumitor coduri, parole, semnale;

f) daca cei in cauza actioneaza inarmati ori folosesc - pentru a scapa de urmarire - substante paralizante ori iritante;

g) daca participantii la infractiune sunt semnalati ca fac parte sau au legaturi cu organizatii internationale specializate in traficul de arme, munitii ori materii explozive, contrabanda ori in actiuni de spalare a banilor;

h) punctele de frontiera folosite cu predilectie de traficanti pentru intrarea sau iesirea din tara, inclusiv persoanele care-si desfasoara activitatea in aceste locuri si cu care infractorii au legaturi.

3. Cercetarea la fata locului

Cercetarea la fata locului este considerata partea cea mai importanta a instrumentarii cauzei penale. Ea precede de cele mai multe ori celelalte activitati de urmarire penala. In acceptiunea de loc al faptei intra urmatoarele :

locurile din fabricile sau unitatile care produc medicamente pe baza de stupefiante;

laboratoarele de analiza chimica si control ale unor astfel de medicamente;

unitatile medico-farmaceutice, spitale, policlinici;

depozite de materii prime sau de produse intermediare sau finite si zonele inconjuratoare;

terenurile cultivate cu plante ce contin substante toxice sau stupefiante : mac opiaceu, cannabis sativa ;

punctele de trecere a frontierei sau zonele limitrofe;

locurile de cazare si distractie : hoteluri, moteluri, campinguri, restaurante, baruri, discoteci, cazinouri;

porturi, aeroporturi, statii de cale ferata, oficii postale;

mijloace de transport - auto, navale, aeriene;

unitati scolare, camine, campusuri universitare unde s-au semnalat consumul si alte operatiuni interzise.

Cercetarea la fata locului se face dupa reguli cunoscute, respectand cu strictete toate cerintele impuse de tactica criminalistica si tinand cont de practica pozitiva a organelor de urmarire penala angrenate in lupta antidrog.

La fata locului se iau masuri pregatitoare : informarea operativa cu privire la situatia concreta, verificarea modului cum au actionat primii sositi in campul infractiunii, determinarea modificarilor survenite in aspectul initial al locului faptei, determinarea locului de cercetat, organizarea pazei locului faptei, identificarea martorilor oculari si a suspectilor, stabilirea metodelor concrete de examinare. Echipa de cercetare va proceda la :

luarea cu operativitate a masurilor de prevenire a intoxicatiei cu stupefiante;

fotografierea produselor descoperite sau a persoanelor implicate;

descoperirea obiectelor corp delict : resturi de tigari, fiole goale, seringi;

efectuarea perchezitiei corporale asupra persoanelor implicate gasite la fata locului;

folosirea cainilor special dresati pentru depistarea drogurilor;

examinarea amanuntita de catre medici a celor care prezinta simptome ca se afla sub influenta consumului de droguri;

examinarea tinutei vestimentare si a unor obiecte apartinand faptuitorilor;

examinarea minutioasa a bagajelor, coletelor;

examinarea minutioasa a mijloacelor de transport, in cazul implicarii lor;

Ca urmare a cercetarii la fata locului se intocmeste un proces verbal de cercetare care trebuie sa cuprinda :

data si locul intocmirii;

calitatea, numele, prenumele si unitatea din care fac parte membrii echipei de cercetare;

temeiul de fapt al efectuarii cercetarii la fata locului, rezultat din mentionarea modului de sesizare si continutul sesizarii;

date de identificare ale martorilor asistenti;

constatarile facute la fata locului, amplasarea locului unde s-a savarsit infractiunea, identificarea faptuitorilor, activitatea desfasurata de acestia, masurile luate pentru intreruperea activitatii ilicite;

urmele descoperite, fixate, ridicate si ambalate;

rezultatul testarii cu ajutorul trusei pentru depistarea rapida a stupefiantelor;

explicatiile faptuitorului cu privire la natura produselor si la provenienta acestora;

mentiunea despre efectuarea fotografiilor judiciare;

ora inceperii si a terminarii cercetarii;

observatiile martorilor si obiectiile faptuitorului;

numarul de exemplare in care s-a intocmit procesul verbal si destinatia acestora;

4. Urmarirea penala propriu-zisa

4.1. Efectuarea perchezitiilor

Perchezitia se constituie intr-o activitate cu pondere deosebita in instrumentarea cauzelor penale ce au ca obiect traficul de stupefiante. Aproape ca nu exista cauza penala in care sa nu se impuna efectuarea acestei activitati de urmarire penala si de tactica criminalistica pentru descoperirea produselor sau substantelor toxice ori stupefiante.

Perchezitia trebuie facuta numai cu autorizatia procurorului, exceptie facand cazurile cand ea este urmarea constatarii in flagrant a infractiunii. In al doilea rand, daca se ajunge la concluzia ca efectuarea perchezitiei este necesara si oportuna, aceasta trebuie facuta cu maxima operativitate, orice intarziere avand drept consecinta pierderea momentului prielnic, ratarea elementului surpriza.

Cunoasterea persoanei ce urmeaza a fi perchezitionata are o semnificatie cu totul aparte. Obtinerea unor date privitoare la modul de viata, locurile pe care le frecventeaza persoanele in compania carora este semnalata, pasiuni, vicii, devin obligatorii. In cazul in care cel care va fi perchezitionat este cetatean strain, este necesara verificarea faptului daca acesta este dat in urmarire, daca a mai savarsit fapte de acest gen pe teritoriul altor state, data intrarii in tara si punctul de frontiera pe unde a intrat pe teritoriul national, mijlocul de transport folosit, itinerariul urmat si persoanele pe care le-a contactat de la intrarea in Romania.

Practica judicara recomanda ca momentul ales pentru declansarea actiunii sa fie situat in acea faza a cercetarilor cand exista certitudinea ca se vor obtine maximum de probe. Scopul perchezitiei vizeaza urmatoarele :

descoperirea de produse sau substante stupefiante;

descoperirea de instalatii, aparatura, folosite pentru producerea, conditionarea, experimentarea drogurilor;

descoperirea de materii prime ori produsi intermediari, inclusiv de substante folosite la producerea si rafinarea stupefiantelor;

prinderea unor traficanti care se ascund;

identificarea unor inscrisuri privitoare la modul de procurare a drogurilor, provenienta acestora;

descoperirea unor bunuri obtinute in urma valorificarii produselor sau substantelor stupefiante;

descoperirea altor bunuri detinute contrar dispozitiilor legale in vigoare : arme, materii explozive, monede falsificate;

Ca urmare a perchezitiei se incheie un proces verbal care va cuprinde urmatoarele :

data si locul intocmirii;

calitatea, numele, prenumele si unitatea din care fac parte membrii echipei de cercetare;

baza legala a perchezitiei, numarul si data emiterii autorizatiei si parchetul care a eliberat-o;

datele de identificare ale martorilor asistenti;

constatarile facute la fata locului, amplasarea locului unde s-a savarsit infractiunea, identificarea faptuitorilor, activitatea desfasurata de acestia, masurile luate pentru intreruperea activitatii ilicite;

urmele descoperite, fixate, ridicate si ambalate;

persoanele gasite la locul perchezitiei si calitatea lor fata de proprietarul imobilului sau cel care foloseste locuinta respectiva;

mentiunea despre faptul ca toate produsele, substantele si obiectele descoperite au fost prezentate perchezitionatului si persoanelor prezente, primul semnandu-le spre neschimbare dupa ce au fost etichetate si sigilate;

explicatiile faptuitorului cu privire la natura produselor si la provenienta acestora;

mentiunea despre efectuarea fotografiilor judiciare;

ora inceperii si a terminarii cercetarii;

observatiile martorilor si obiectiile faptuitorilor;

numarul de exemplare in care s-a intocmit procesul verbal si destinatia acestora.

4.2. Examinarea inscrisurilor

Ridicarea de obiecte si inscrisuri poate avea loc cu ocazia efectuarii perchezitiei dar si ca activitate de sine-statatoare. In conformitate cu prevederile legale, orice unitate a unei organizatii publice sau orice persoana in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba este obligata sa se prezinte si sa-l predea organului de urmarire penala - sau instantei de judecata - la cererea acestora. Asadar, ridicarea de obiecte sau inscrisuri se efectueaza atunci cand se cunosc obiectele si inscrisurile care prezinta valoare pentru cauza, se detin date si informatii despre persoanele - fizice ori juridice - care le detin, precum si locurile unde se afla.

In cercetarea infractiunii de trafic de stupefiante - indiferent de modalitatile normative de savarsire - se ivesc deseori situatii cand, pentru lamurirea unor imprejurari ale cauzei, este necesara ridicarea unor obiecte si inscrisuri ce au legatura fie cu actiunile de producere, conditionare sau experimentare a drogurilor, fie cu operatiunile privind circulatia acestora, cultivarea plantelor ce contin stupefiante, in scop de prelucrare, ori de prescriere de catre medic, fara a fi necesar, a unor asemenea produse sau substante.

Ca exemplu mentionam cateva din inscrisurile ce pot servi la aflarea adevarului :

retetele cu timbru sec in care sunt mentionate diagnostice ireale;

condicile de prescriptii medicale destinate exclusiv pentru stupefiante;

certificatele de deces ale persoanelor carora li s-au administrat stupefiante;

comenzile si facturile pentru produse si substante stupefiante ori toxice;

actele de insotire a transporturilor unor astfel de produse sau substante si ordinele de transport emise de conducerea unitatii;

documentatiile si buletinele de analiza in cazul pierderilor de stupefiante sau toxice;

evidenta toxicomanilor comunicata de unitatile sanitare;

In legatura cu obiectele supuse verificarii si ridicarii in vederea cercetarilor, in categoria acestora se includ, in afara produselor sau substantelor stupefiante ori toxice ce constituie obiectul traficului ilicit, lucrurile care au servit sau care au fost destinate sa serveasca la comiterea faptelor - daca apartin infractorului (de exemplu notele de plata a cazarii la hotel sau de achitare a convorbirilor telefonice, agende de telefon, schite, harti cu diferite insemne, corespondenta) -, bunurile care au fost date pentru a determina savarsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractor, lucrurile dobandite in mod vadit prin savarsirea traficului, s.a.

Inscrisurile gasite cu ocazia perchezitiei corporale si domiciliare, cele ridicate la cercetarea la fata locului, din mijloacele de transport, colete, vor fi expuse unor examinari criminalistice minutioase, deoarece ele pot constitui mijloace materiale de proba in dovedirea vinovatiei uneia sau a mai multor persoane.

4.3. Dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice, medico-legale si a expertizelor

In cazul infractiunii de trafic de stupefiante, pentru documentarea activitatii ilicite si pentru valorificarea stiintifica a urmelor si mijloacelor materiale de proba, constatarile tehnico-stiintifice, medico-legale si expertizele capata o importanta majora, de rezultatul acestora depinzand dovedirea existentei faptei, implicit a vinovatiei.

In plan teoretic, pentru dovedirea activitatii de trafic de stupefiante poate fi dispusa orice constatare tehnico-stiintifica sau expertiza criminalistica, in raport cu natura urmelor descoperite cu prilejul desfasurarii diverselor activitati de urmarire penala : cercetarea la fata locului, constatarea infractiunii flagrante, perchezitia, ridicarea de obiecte si inscrisuri, s.a.

Specifice in cazul infractiunii de trafic de stupefiante, indiferent de modalitatile normative sau faptice de comitere, sunt urmatoarele genuri de constatari tehnico-stiintifice sau expertize :

a) Constatarea tehnico-stiintifica sau expertiza toxicologica, avand drept finalitate stabilirea naturii produsului ori a substantei descoperite asupra faptuitorului (daca substanta ori produsul in cauza face parte din categoria stupefiantelor - toxicelor - in intelesul legii, sau are in compozitie stupefiante din randul celor puse sub control international).

Identificarea urmelor de substante stupefiante se bazeaza pe punerea in evidenta a caracteristicilor calitative proprii fiecarui stupefiant (stare de agregare, forma de cristalizare, punct de topire, structura moleculara, comportare fata de reactivii specifici, proprietati biochimice), care se pastreaza neschimbate, indiferent de conjunctura existenta in momentul folosirii lor ca mijloc al comiterii infractiunii.

Unele substante stupefiante, dupa patrunderea in organism, sufera o serie de transformari (prin metabolizare) din care pot rezulta compusi netoxici. Evidentierea acestora in produsele biologice poate constitui o dovada a existentei initiale in organism a stupefiantului de la care provin.

Evidentierea proprietatilor stupefiantelor se face prin folosirea de metode fizico-chimice obiective, rezultatele obtinute fiind comparate cu caracteristicile substantelor mentionate in cataloage sau in lucrari de specialitate.

Deoarece raportul de constatare tehnico-stiintifica sau de expertiza constituie mijloc de proba in procesul penal, sarcina identificarii cu certitudine a stupefiantelor si toxicelor revine, in exclusivitate, specialistilor din laboratoarele de profil.

In cazuri urgente, organele judiciare care intra in posesia unor substante suspecte a fi stupefiante sau a contine asemenea substante, pot proceda la o prima identificare, utilizand in acest scop trusa cu reactivi sau trusa de detectie rapida a stupefiantelor, conceputa de specialistii romani.

In rezolutia motivata prin care se dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice sau a expertizei toxicologice, specialistii vor fi solicitati sa raspunda, dupa caz, la urmatoarele intrebari : daca substanta este stupefiant, in caz afirmativ, despre ce substanta este vorba, care este concentratia in substanta activa si puritatea, gradul de umiditate al plantelor din care s-au extras stupefiantele, daca acestea au fost sau nu falsificate si care este greutatea acestora.

Analizele de laborator trebuie sa ajute si la descoperirea originii stupefiantelor, precizand daca sunt sustrase dintr-o fabrica, provin din surse ilicite, au aceeasi compozitie chimica, descoperire ce se realizeaza prin examinarea comparativa a esantionului de proba cu substantele incriminate. Specialistul sau expertul toxicolog poate formula urmatoarele concluzii :

cert pozitiva. De exemplu : "substanta supusa examinarii este hasis";

cert negativa. De exemplu : "substanta supusa examinarii nu e stupefiant";

de probabilitate.De exemplu :"substanta supusa examinarii e probabil opiu";

de imposibilitate. De exemplu : "nu se poate stabili daca substanta supusa examinarii este stupefiant".

Metodele cele mai moderne folosite in acest scop sunt cele cromatografice, respectiv cromatografia in faza gazoasa prin care produsii constituienti sunt separati si adusi in stare de puritate maxima, urmand analiza prin spectrometrie de masa pentru identificarea substantelor.

Pentru identificarea stupefiantelor si a altor toxice sunt folosite gazcromatografe portabile, capabile sa depisteze aceste substante chiar si in atmosfera unei camere in care exista asemenea substante, fiind suficienta o cantitate de produs extrem de redusa.

b) Constatarea tehnico-stiintifica sau expertiza fizico-chimica

Acest gen de constatare tehnica sau expertiza se dispune pentru stabilirea unor urme de substante ori produse stupefiante pe obiectele gasite asupra unor persoane, cum ar fi : pipe, seringi, pahare, lingurite, etc.

c) Constatarea tehnico-stiintifica sau expertiza dactiloscopica

Necesitatea dispunerii unei asemenea constatari sau expertize poate aparea in situatia in care pe diferite ambalaje ale stupefiantelor ori pe inscrisurile descoperite sunt relevate, fixate si ridicate urme papilare, iar persoanele asupra carora au fost gasite neaga fie ca au cunoscut continutul ambalajelor, fie ca au manipulat drogurile. In astfel de situatii, de regula, specialistii vor fi solicitati sa se pronunte daca urma in litigiu si impresiunea model de comparatie au fost sau nu create de aceeasi persoana; alteori specialistului i se prezinta numai urma sau obiectul in litigiu.

d) Constatarea tehnico-stiintifica sau expertiza grafica si tehnica a documentelor

In timpul examinarii inscrisurilor, pe langa identificarea scriptorului sau a masinii de scris la care au fost dactilografiate textele in litigiu, specialistilor li se va cere sa stabileasca autenticitatea si vechimea inscrisurilor, materialul din care este confectionat suportul, materialele cu care au fost scrise textele in litigiu.

e) Constatarea tehnico-stiintifica sau expertiza medico-legala

Printre problemele pe care le poate elucida constatarea medico-legala amintim: daca persoana supusa examinarii este sau nu sub influenta consumului de stupefiante, natura stupefiantului consumat, daca decesul s-a datorat consumului de droguri, etc.

5. Identificarea si ascultarea martorilor. Ascultarea toxicomanilor

In cazul traficului de stupefiante martorii joaca un rol deosebit, mai ales daca faptele ori imprejurarile cu privire la care acestia fac depozitii au fost percepute in mod direct. Acest lucru nu exclude in nici un caz declaratiile obtinute din surse mediate. Mai mult, tinand cont de clandestinitatea actiunilor desfasurate de catre faptuitori, de masurile de precautie pe care le iau pentru camuflarea activitatilor ilicite si de profilul lor moral, in foarte multe situatii, singurele persoane care pot furniza relatii utile cauzei sunt acelea care au aflat despre savarsirea infractiunii si imprejurarile comiterii acesteia din surse indirecte.

In raport cu modalitatile normative de savarsire si marea diversitate de modalitati faptice, martorii pot fi identificati din randul diferitelor categorii de persoane (spre exemplu : cele care supravegheaza activitatea in locurile unde se produc, prelucreaza sau conditioneaza produsele sau substantele stupefiante ori toxice; din randul persoanelor care lucreaza in locurile unde se cultiva plante ce contin substante stupefiante sau toxice; persoanele trecute fictiv in retetele cu timbru sec ori in evidentele camerelor de garda ale spitalelor sau statiilor de salvare; rude ale persoanelor decedate, care anterior decesului au fost supuse tratamentului medical cu stupefiante; personalul medical, personalul de bord al navelor, aeronavelor, trenurilor; personalul hotelurilor, etc.).

Aceasta este o activitate complexa, desfasurata in stricta conformitate cu dispozitiile legii procesuale penale si regulile tacticii criminalistice. Modul de operare, locul si timpul derularii activitatilor infractionale constituie indicii pretioase pentru identificarea operativa a martorilor respectivi si ascultarea acestora la un moment cat mai apropiat de cel al perceperii imprejurarilor in care s-a comis fapta.

In sensul legii penale, toxicomanii nu sunt considerati infractori, dar trebuie ascultati pentru a se obtine date cu privire la filierele de traficanti, sursele de aprovizionare cu stupefiante, existenta altor consumatori cunoscuti de ei, locurile de comercializare sau de consumare, pretul de vanzare al dozelor precum si orice alte date ce pot fi exploatate in activitatea de urmarire penala.

In interogarea traficantilor sau consumatorilor de stupefiante trebuie sa se stabileasca legaturile dintre sursele si destinatia stupefiantelor, urmarindu-se evaluarea volumului traficului ilicit de pe raza unei regiuni sau zone geografice. Miscarea stupefiantelor presupune deplasarea lor de la locul de origine sau de producere spre consumator. Consumatorii fiind raspanditi in toata lumea, rezulta ca aria de miscare a stupefiantelor este imensa.

6. Ascultarea invinuitilor sau inculpatilor

Ascultarea invinuitilor sau inculpatilor este o permanenta lupta dusa pe plan psihologic intre reprezentantul si aparatorul legii, pe de o parte, si traficantul - cel care a incalcat legea - pe de alta parte; cele doua parti se confrunta de pe pozitii opuse. De aceea, organul de urmarire penala trebuie sa aiba o pregatire temeinica a ascultarii, sa supravegheze atent reactiile invinuitilor sau inculpatilor, sa extraga din comportamentul acestora informatiile utile pentru directionarea ascultarii si sa foloseasca  procedee tactice eficiente. Astfel, in perioada de tatonare, organul de urmarire penala are posibilitatea de a verifica pe viu daca datele ori informatiile obtinute in etapa de pregatire a ascultarii sunt corecte si complete. Mimica invinuitului sau inculpatului poate trada stari, sentimente si dispozitii sufletesti din cele mai diverse, arta celui care ancheteaza fiind de a le sesiza si de a le interpreta corect.

Traficantul de droguri ajuns invinuit sau inculpat simuleaza stapanirea de sine, calm si nedumerire fata de pozitia in care se afla, sau simuleaza suferinta sau atitudinea de protest. Teatrul jucat de invinuit sau inculpat nu are decat darul de a impresiona ori de a intimida pe cel care conduce ascultarea, mai ales cand protestele sunt asociate cu amenintari si aluzii la protectori bine situati in ierarhia sociala. Nu trebuie scapate din vedere reactiile involuntare ale invinuitului sau inculpatului, care nu pot fi nici provocate si nici mascate : paloarea sau inrosirea fetei, spasmul glotic, tremurul vocii, framantatul mainilor. Interpretarea acestor reactii involuntare trebuie facuta in mod corect, prin raportarea lor la problematica critica a cauzei in care invinuitul sau inculpatul este acuzat.

Din declaratiile invinuitului trebuie sa rezulte urmatoarele :

de unde venea si unde se deplasa in momentul depistarii;

provenienta stupefiantelor, numele si prenumele persoanei de la care le-a procurat, locul si imprejurarile in care a avut loc tranzactia si pretul de cumparare;

persoanele carora urma sa le predea produsele stupefiante.

Din declaratiile invinuitului provenind din randurile cetatenilor straini trebuie sa rezulte urmatoarele :

legaturile infractionale, modul cum este organizat si functioneaza traficul ilicit;

sursa de provenienta a drogurilor si destinatia lor;

locurile unde sunt depozitate stupefiantele;

modul in care au reusit sa treaca prin punctele vamale;

alte transporturi de droguri efectuate anterior.

Ascultarea invinuitului trebuie sa lamureasca activitatile concrete desfasurate de acesta pentru pregatirea, derularea si finalizarea activitatii infractionale.

7. Faptuitorii, calitatea si contributia acestora la comiterea infractiunii

Autorul - subiect activ nemijlocit - infractiunii de trafic de stupefiante este diferit, in raport cu modalitatile normative de comitere a actiunilor ce formeaza elementul material al acesteia. Astfel, in cazul modalitatilor de savarsire constand in producerea, detinerea, circulatia produselor sau substantelor stupefiante ori toxice, precum si in cazul cultivarii plantelor ce contin asemenea substante, autor poate fi orice persoana, legea neconditionand existenta infractiunii de o anumita calitate.

In situatia in care fapta a constat in experimentarea produselor ori a substantelor toxice sau stupefiante precum si in prescrierea de catre medici a unor substante stupefiante, autor nu poate fi decat o persoana calificata, deoarece experimentarea se efectueaza, de regula, in conditii de laborator, presupunand operatii de combinare, dozare si incercare a unor astfel de substante, iar prescrierea de produse sau substante stupefiante nu poate fi facuta decat de un medic.

Infractiunea de trafic de stupefiante este susceptibila de a fi savarsita in participatie, fie sub forma coautoratului, fie sub forma complicitatii sau a instigarii. Practica judiciara demonstreaza ca traficul de droguri se savarseste - in cele mai multe dintre cazuri - in participatie, la conceperea, derularea si finalizarea activitatii ilicite aducandu-si contributia o mare diversitate de persoane, incepand cu cei care finanteaza astfel de activitati criminale si apoi urmand traseul : cultivatorii de plante,

transportatorii plantelor ce contin stupefiante la locurile de prelucrare, transformatorii plantelor in droguri, carausii stupefiantelor de la laboratoarele clandestine spre beneficiari, plasatorii la consumatori.

In fiecare etapa a acestui traseu al mortii infractorii sunt organizati in adevarate filiere de sine-statatoare. Modul de organizare a traficului ilicit si contributia fiecarui participant - inclusiv locul ocupat in lantul infractional - sunt de natura sa demonstreze caracterul organizat al faptelor si sa asigure o incadrare juridica adecvata.

In literatura de specialitate, legat de participatia penala, s-au exprimat diverse opinii in cazul infractiunii de trafic de stupefiante. Pornind de la regula generala potrivit careia autor este acela care comite nemijlocit fapta prevazuta de legea penala, in cazul traficului de stupefiante are calitatea de autor si acela care a efectuat chiar o singura operatie in cadrul activitatii de executare. Prin urmare, autori ai infractiunii sunt atat cei care detin drogurile, cat si cei care le transporta in vederea distribuirii, simplul transport fizic fiind asimilat "operatiunilor privind circulatia produselor ori substantelor stupefiante sau toxice", o astfel de actiune implicand, totodata, si detinerea acestora.

In activitatea organelor judiciare pot aparea situatii cand cel care detine produsele ori substantele stupefiante sau toxice - fie pentru plasarea lor pe piata ilicita, fie pentru consumul propriu - este, in acelasi timp si cel care le-a produs. In aceste situatii, prin analogia cu alte infractiuni, consideram ca detinerea drogurilor in vederea introducerii lor in consum nu este altceva decat un caz special de tainuire sau favorizare si deci, autorul "producerii" nu poate fi tainuitor sau favorizator la propria-i fapta.

Practica judiciara a statuat ca in ceea ce priveste intentia cu care trebuie sa actioneze coautorii nu este necesar ca fiecare coautor sa aiba intentia de autor unic al infractiunii. Tinand cont de faptul ca actiunile prin care se incalca regimul instituit pentru produsele sau substantele stupefiante ori toxice, pentru a avea caracter penal trebuie savarsite cu intentie, rezulta ca este suficienta vointa unui singur coautor de a actiona de asa  maniera incat activitatea sa infractionala sa se completeze cu a altei persoane si stiinta ca prin activitatea comuna se realizeaza nemijlocit latura obiectiva a infractiunii. Daca faptuitorul savarseste - cu privire la aceeasi fapta - atat acte de instigare, cat si de coautorat, el va raspunde numai in calitate de coautor. In schimb, in situatia in care faptuitorul savarseste concomitent atat acte de instigare, cat si de complicitate la aceeasi infractiune, el va raspunde numai pentru instigare. Tot in legatura cu participatia penala si contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii trebuie retinut faptul ca exista complicitate indiferent de forma sub care se infatiseaza inlesnirea faptei, neavand nici o relevanta daca actul de ajutorare a fost ori nu indispensabil autorului. De asemenea, comite o complicitate continuata la infractiune persoana care ajuta, in repetate randuri, pe acelasi autor sa comita fapte de natura penala, daca a avut reprezentarea de ansamblu a activitatii pe care o desfasoara autorul pe care il sprijina.

CONCLUZII

Flagelul stupefiantelor reprezinta un grav pericol ce ameninta tot mai mult umanitatea, printr-o diversitate de forme specifice, pornind de la influenta nociva pe care o are asupra tinerei generatii si alterarea relatiilor interumane, continuand cu distrugerea sanatatii, imbogatirea de nejustificat  din punct de vedere moral saulicit-economic a infractorilor, aparitia de organizatii criminale redutabile, care de multe ori concureaza cu puterea unor guverne, si culminand cu provocarea unor adevarate razboaie locale, soldate cu piederi de vieti omenesti.

Potrivit estimarilor facute de diferite organisme statale si internationale, peste 100 de milioane de oameni din intreaga lume au devenit victime ale abuzului de stupefiante. Consecintele directe ale consumului unor astfel de substante sunt afectiunile psihice, degradarea umana, asociate cu savarsirea unor infractiuni grave precum omorurile, talhariile sau violurile.

Daca sintetizam efectele consumului de droguri asupra societatii, situatia se prezinta astfel :

scaderea randamentului de munca al celor ce consuma droguri;

deturnarea unei importante parti a fondurilor monetare din circuitul   economic normal;

folosirea unor imense sume de bani la finantarea activitatilor subversive si la intretinerea economiei subterane;

costurile ridicate ale tratamentelor medicale de dezintoxicare si partiala neeficacitate a  incercarii de eliminare a dependentei psihice,in special

raspandirea alarmanta a bolilor transmisibile grave, de exemplu SIDA, si cresterea numarului de internari ale persoanelor care folosesc droguri;

cheltuielile mari necesitate de intretinerea si dotarea fortelor abilitate sa controleze si sa lupte impotriva flagelului mortii albe;

Juristii, sociologii si oamenii de stiinta din lumea medicala au incercat sa gaseasca, in diferite modalitati, solutiile problemei referitoare la felul in care trebuie abordat, interpretat, combatut si, in final, eradicat fenomenul traficului si al consumului ilicit de stupefiante, dar metodele de rezolvare aplicate pana acum se dovedesc uneori ineficiente, deoarece, in multe cazuri, traficul ilicit de droguri se realizeaza in forma imbinarii cu acte de terorism, trafic de arme, si, la unele organizatii teroriste, cu false aspiratii de ordin "politic" reprezentand simple

masinatiuni, disimulari ale unor interese veroase si manifestari de subtilitate care nu ascund, de fapt, decat incercarile, lipsite de orice scrupule, de a deturna justificarile si opinia generala referitoare la natura actiunilor gruparilor de traficanti, guvernate de scopul fundamental al realizarii castigurilor fabuloase.

Multe guverne (de curand si cel al Romaniei), ingrijorate de efectele traficului ilicit de stupefiante, au elaborat legislatii severe, menite sa reduca proliferarea dezastrului cauzat de droguri.

Din pacate, aceasta conduce doar la o relativa stabilizare, pe o perioada de timp limitata, a situatiei de fapt, neputand realiza eradicarea de fond a criminalitatii si, in special, a traficului ilicit de droguri.

Mass-media din Romania este preocupata din ce in ce mai mult, dupa cum o dovedesc diversele publicatii si filme, de a formula explicatii deosebit de complexe ale consumului si traficului ilicit de stupefiante, nereusind - insa - a furniza o reala clarificare, destinata majoritatii populatiei, a dispozitiilor Legii nr.143/2000, act normativ deosebit de important in rezolvarea problemelor legate de narcotice cu care se confrunta tara noastra. Spre exemplu, drogurile au fost clasificate in 2 categorii : de risc (cannabisul, hasisul, marihuana) si de mare risc (opiul, heroina, morfina). Totodata, s-a infiintat institutia investigatorilor acoperiti care, avand o mare libertate de miscare, vor contribui in mod esential la punerea in aplicare a masurilor legale impuse de politica nationala antidrog.

Comunitatea internationala este constienta de permanenta amenintare constituita de consumul si circulatia clandestina ale substantelor stupefiante si psihotrope la adresa sigurantei cetatenilor planetei, fapt care a determinat luarea hotarararii de a-si intensifica eforturile pentru diminuarea si inlaturarea acestui fenomen. Puterea economica redusa, prin raportare la nivelul altor tari de pe mapamond - a Romaniei si disponibilitatile financiare limitate de care dispun organismele sale institutionale implicate in lupta de reprimare a activitatilor infractionale desfasurate in domeniul traficului si consumului ilicit de stupefiante fac necesara inscrierea tarii noastre in randul statelor ce fac parte din organizatiile internationale care asigura o asistenta utila membrilor lor.

Bibliografie selectiva

- Constitutia Romaniei;

- Codul de procedura penala al Romaniei;

- Codul penal al Romaniei;

- Legea nr. 143/26.07.2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri;

- H.G. nr. 1359/20.12.2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri;

- Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecatoreasca;

- Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei;

- Legea nr. 26/1994 privind organizarea si functionarea Politiei Romane;

- Conventia Natiunilor Unite impotriva traficului de stupefiante si de substante psihotrope, Viena, 20.12.1988;

- Conventia Unica privind substantele stupefiante din 1961, amendata prin protocolul din 1972;

- Conventia Natiunilor Unite privind substantele psihotrope din 1971;

- Aionitoaie, C. Sandu, I.E. s.a. - "Tratat de tactica criminalistica" -, Ed. "Carpa'i", Craiova, 1992;

- Aionitoaie, C. Berchesan, V. s.a. - "Tratat de metodica criminalistica" -, vol.I, Ed. "Carpati", Craiova, 1994;

- Amza, Tudor - "Criminologie teoretica" -, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000;

- Antoniu, G. Bulai, C. - "Practica judiciara penala" -, vol.III, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1992;

- Apostolescu, M. - "Capcana mirajului" - Ed. "Albatros", Bucuresti, 1964;

- Banciu, D. Oarda, M. - "Intoxicatiile acute" -, Ed. Medicala, Bucuresti, 1964;

- Basarab, M. - "Crimininalistica" -, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, 1968;

- Basarab, M. - "Drept penal. Partea generala" -, Universitatea Babes-Bolyai,   Cluj-Napoca, 1988;

- Barbulescu, M.; Prodan, E. Grigorescu, I. - "Prevenirea, descoperirea si cercetarea infractiunilor la regimul stupefiantelor" -, Ministerul de Interne, Bucuresti, 1974;

Belis, V. s.a. - "Medicina legala" -, Ed. "Teora", Bucuresti, 1992;

- Belis, V. s.a. - "Tratat de medicina legala" -, vol I-II, Ed. Medicala, Bucuresti, 1995;

- Berchesan, V. Pletea, C-tin - "Drogurile si traficantii de droguri" -, Ed. Paralela 45, Pitesti, 1997;

- Berchesan, V. Dumitrascu, I.N. - "Probele si mijloacele de proba (mic indrumar de cercetare penala)" -, Ed. M.I., Bucuresti, 1994;

- Boroi, A.; Norel, N. Radu-Sultanescu, V. - "Infractiuni prevazute de Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri" -, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2001;

- Bratescu, Gh. V. - "Vrajitoria de-a lungul timpului" -, Ed. Politica, Bucuresti, 1985;

- "Bulletin des stupéfiants" - volume XXXVIII nr. 1 si 2, 1996, Nations Unies, New York;

- "Bulletin des stupéfiants" - volume XIII, nr. 1/1990, Nations Unies, Viena;

- Chutterbuck, Richard - "Terrorism, drugs and crime in Europe after 1992", Londra, Ed. Rootledge, 1993;

- Ciopraga, A. - "Criminalistica. Tratat de tactica" -, Ed. "Gama", Iasi, 1996;

- Cotrau, M. Popa, L. s.a. - "Toxicologie", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991;

- "Commentaires sur la Convéntion unique sur les stupéfiants de 1961" -, Nation Unies, New-York, 1975;

- Dictionnaire multilingue des stupéfiants et des substances psychotropes placés suos contrồle international, Nations Unies, New-York, 1983;

- Dobrinoiu, Vasile Nistoreanu, Gh. Pascu, I., s.a. - "Drept penal. Parte generala" -, Ed. Didactica si Pedagogica, R.A. - Bucuresti, 1992;

- Dobrinoiu, Vasile Conea, N. - "Drept penal. Partea speciala" -, vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2000;

- Dragan, Jenica - "Aproape totul despre . droguri" -, Ed. Militara, Bucuresti, 1994;

- Dragan, Jenica - "Drogurile in viata romanilor", vol. I, editura "Magicart Design", Bucuresti, 1996;

- Dragan, Jenica Popescu C. - "Dictionar enciclopedic de droguri" -, Ed. M.I., Bucuresti, 1991;

-Dragan, Jenica - "Cercetarea cetatenilor implicati in traficul ilicit de droguri" -, Buletinul Militia, IGM, nr.2, 1984;

-Dragan, Jenica - "Livrarea supravegheata a drogului" -, Buletinul informativ al Politiei antidrog - M.I. - Compania Tipocart nr. 1/1991, pag. 29-34;

-Dragan, Jenica - "Edificarea unui sistem al controlului international al drogurilor", IGP, Buletinul informativ al Politiei antidrog, Bucuresti, 1992, pag. 30-39;

-Dragan, Jenica - "Africa si traficantii sai", Buletinul Politiei antidrog, IGP nr.2/1992, pag. 11-44;

- Dragan, Jenica; Mircea, A. - "Manualul politistului antidrog", Ed. M.I., 1993;

-Dragan, Jenica - "Substantele chimice esentiale si precursorii" -, Ed. M.I., 1995;

- Dragan, Jenica - "Laboratoare clandestine" -, Ed. M.I., 1998;

- Dragan, Jenica - "Dictionar de droguri" -, Ed. National, Bucuresti, 2000

- "Drugnet Europe", nr.31,32/2001 - Publications OEDT/EMCDDA;

- "Droit de la drogue" - Caballero, Francis. Ed. Dalloz, Paris, 1989;

- Dumitrescu, R. - "Mafia, filiera tacerii" -, Ed. Politica, Bucuresti, 1986;

- "EC Legislation on Precursors Control" - The European Commission, februarie 2001;

- Eliade, Mircea - "Cosmologie si alchimie babiloniana" -, Ed. Moldova, Iasi, 1991;

- Eliade, Mircea - "De la Zalmoxis la Gengis-Han" - Ed. Humanitas, Bucuresti, 1995;

- "La Convéntion des Nations Unies contre le traffic illicite dest stupéfiants et substances psychotropes", Vienne, 1994;

- Melescanu, Felicia - "Repere de geopolitica aplicata" -, Ed. A'92, Iasi, 2001;

- Neagu, Ion - "Drept procesual penal. Tratat" -, Ed. Global Lex, Bucuresti, 2002;

- O.I.C.S. Liste jaune, 37, Ed. Vienne, martie 1995;

- O.I.C.S. Liste verte, 37, Ed. Vienne, decembrie 1994;

- O.I.C.S. Rapport de l'Organe international de contrồle des stupéfiants pour 2001, New York, februarie 2002;

- O.I.P.C. - Interpol, 64-ème Session de l'Assemblée génerale - ANG/64/16 Beijing, 4-10 oct. 1995 : Rapport présenté pour le Sécretariat géneral "Traffic illicite international de drogues en 1994", Lyon, 1995;

- "Rapport de l'OEDT pour 2001" - Publications OEDT/EMCDDA, 2002;

- Emilian, Stancu - "Criminalistica" -, vol.II, Ed. Actami, Bucuresti, 1999;

- Emilian, Stancu - "Tratat de criminalistica" -, Ed. Actami, Bucuresti, 2001

- Suceava, I. - "Flagelul stupefiantelor" -, Serviciul editorial al Ministerului de Interne, Bucuresti, 1986;

- Suceava, I. Olaru, P. - "Miraj si realitate" -, Editura Militara, Bucuresti, 1985;

- Stefanescu, Paul - "In slujba vietii si a adevarului" -, Ed. Medicala, Bucuresti, 1985;

- "Tendances mondiales des drogues illicites - 2001" - Office des Nations Unies pour le contrốle des drogues et la prévention du crime, 2002;

- Thorwald, J. - "Un secol de lupta cu delincventa" -, Ed. "Junimea", Iasi, 1981;

- Toma, Atanasie - "In numele legii" -, Ed. Politica, Bucuresti, 1970;

- Turlea, S. - "Bomba drogurilor" -Ed. Humanitas, Bucuresti, 1991;

- Turlea, S. - "O lume bolnava" -, Ed. Politica, Bucuresti, 1987;

- Volonciu, N. - "Tratat de procedura penala"vol.II, Ed. "Paideia", Bucuresti, 1994.