Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » criminalistica
Motivatia infractionala la persoanele adulte care executa pedepse privative de libertate

Motivatia infractionala la persoanele adulte care executa pedepse privative de libertate



MOTIVATIA INFRACTIONALA LA PERSOANELE ADULTE CARE EXECUTA PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE

                                     

                Cunoasterea modului cum diversele categorii de detinuti adulti isi motiveaza infractiunile, este deosebit de importanta pentru intelegerea factorilor premergatori si a mecanismelor de justificare utilizate de acestia    Avem  in vedere acele infractiuni care au cea mai mare pondere in totalul celor existente in prezent in penitenciare:  omor, lovituri cauzatoare de moarte,vatamare corporala grava, viol, furt, talharie, ultraj,  inselaciune,  luare de mita, trafic de influenta, trafic de stupefiante, proxenetism, abandon de familie, violare de domiciliu, infractiuni privind circulatia pe drumurile publice.


                Realizand aceasta investigatie mai multi ani la rand, vom putea releva tipologia motivatiilor la delincventii romani, corespondenta acestora cu situatia lor sociala, mutatiile aparute in timp, atitudinea lor  fata de pedepsele primite, modul cum concep reintegrarea lor sociala dupa liberarea din penitenciar . De asemenea, pe aceasta baza, se vor putea stabili modalitati eficace de interventie pentru prevenirea viitoare a acestor conduite antisociale.

                   Acest  studiu este realizat pentru prima data in tara noastra si are deocamdata doar o valoare exploratorie: el a urmarit sa determine dimensiunile problematicii studiate, adecvarea instrumentelor utilizate  la obiectivele urmarite, deschiderea la dialog a persoanelor detinute, diferentele calitative dintre diferitele surse de date, caracteristicile fenomenului de atribuire a cauzalitatii in cazul detinutilor romani.

                   Acest studiu a fost realizat in anul 2006 in colaborare cu specialisti in probleme umane din 14  unitati de detentie subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor: Aiud, Braila, Bucuresti-Jilava, Bucuresti-Rahova,  Focsani, Gherla, Iasi, Margineni, Oradea, Poarta Alba, Satu Mare, Timisoara, Targu Mures, Tulcea .

METODOLOGIE

                 In cele 14 unitati de detentie au fost aplicate chestionare  special concepute la detinuti adulti care au comis infractiunile amintite.  Au fost consemnate  aspecte calitative privind motivatia infractionala reiesite din analiza rechizitoriului precum si din relatarile personalului care lucreaza nemijlocit cu detinutii cuprinsi in esantion. Fiecare tip de chestionar   a fost aplicat la  detinuti recidivisti si nerecidivisti, din mediul urban si rural,  avand nivel cultural ridicat si scazut. Prin „detinuti cu nivel de cultura ridicat” s-a inteles,  in conditiile acestui studiu, detinutii care au absolvit liceul, o scoala postliceala sau o facultate.               

               Toate raspunsurile oferite de detinuti la chestionarele administrate au fost trecute pe o foaie de raspuns  iar atunci cand relatarile lor au fost mai nuantate decat variantele propuse de noi, au fost notate in detaliu, astfel incat sa  putem  intelege justificarile infractionale pentru fiecare subiect investigat.  De aceea, rubricile privind  motivatia infractionala reiesita din rechizitoriu si  cea apreciata de personalul care lucreaza nemijlocit cu cel in cauza - psiholog, educator, sef de sectie, supraveghetor -, au avut o importanta speciala.

INVESTIGATIA DE TEREN

Au fost investigati 947 de detinuti a caror repartizare pe infractiuni a fost urmatoarea: 119 – omor, 105 – furt, 98 – talharie, 91 – viol, 87 – inselaciune, 59 – vatamare corporala grava, 56 – infractiuni la legea circulatiei, 54 – ultraj, 54 – trafic de stupefiante, 50 – violare de domiciliu, 49 – lovituri cauzatoare de moarte, 44 – abandon de familie, 38 – proxenetism,  25 – trafic de influenta  si 18 – luare de mita. Diferentele de reprezentare a detinutilor de la o infractiune la alta sunt datorate faptului ca in unele unitati nu au fost gasiti detinuti care sa indeplineasca exigentele prevazute sau nu au fost de acord sa participe la acest studiu (lotul initial prevazut a fost de 1.680 de subiecti).

Chestionarele realizate pentru fiecare infractiune s-au bazat pe experienta celor care au lucrat nemijlocit cu aceasta categorie de persoane. S-a tinut cont de faptul ca deseori detinutii prezinta incomplet situatia lor juridica, imprejurarile si motivatia faptelor comise, modul in care ei isi reprezinta victima si contributia ei la comiterea infractiunii, convingerile lor infractionale.

CONCLUZII GENERALE

1. Eforturile de prevenire si control a criminalitatii nu pot ignora motivele pro-infractionale specifice unui delincvent sau unei categorii de delincventi. Chiar daca aspectele generale sunt, in mare, cunoscute de cei care se ocupa de controlul si reducerea acestui fenomen social, intelegerea  proceselor mentale ale delincventului si  contextul sau de viata, care duc la decizia de a comite o infractiune, sunt de o importanta practica aparte. Doar plecand de la aceste mecanisme generatoare de criminalitate, se vor putea lua masurile adecvate pentru a corecta conditiile de viata sau modalitatile de neutralizare utilizate de delincventi pentru a-si  justifica modul de viata.

2. Institutia penitenciara este un loc de perspectiva sociala care permite o viziune profunda asupra unor procese si dificultati aflate la nivelul indivizilor, a familiilor acestora sau a comunitatilor din care fac parte. Ca urmare, plecand de la cunoasterea acestora, se vor putea intelege si proiecta modalitati de interventie adecvate care, in final, vor  limita dezvoltarea fenomenului infractional.  

         3. Situatia de detinut influenteaza raspunsurile date de cei cuprinsi  in cadrul unei investigatii privind motivatia infractionala. Ei  analizeaza instrumentele utilizate si ofera/aleg raspunsurile care, din punctul lor de vedere, le asigura imaginea cea mai avantajoasa: de victime, de oameni urmariti de ghinion, de indivizi de care s-a profitat, de persoane care doar au ripostat la o provocare, de oameni cu lipsuri materiale majore care s-au sacrificat pentru familia lor, etc.

         In lumea condamnatilor, noii veniti gasesc  justificari infractionale gata fabricate, usor de inteles si interiorizat,  care le diminueaza culpabilitatea si le reface echilibrul sufletesc. In cazul recidivistilor, elaborarea justificarilor infractionale este un amplu proces de creare a structurilor de auto-legitimare a stilului lor de viata.

4. In dosarele de penitenciar ale detinutilor investigati, am gasit  un procent insemnat de rechizitorii care nu contineau referiri clare la motivatia infractionala. Acest fapt devine preocupant  la  cel putin 3 nivele:

a -  pentru instanta si pentru publicul larg este important ca motivatia actelor comise de cel judecat sa fie prezentata  integral pentru a arata baza pe care s-a construit sentinta  si, indirect, sa fie    generata  adeziunea publicului la aceasta;

b - de asemenea, identificarea adevaratei motivatii, oricat de laborios ar fi acest lucru, permite luarea unor masuri corecte si eficace atat in cazul unui delincvent cat si al unei categorii omogene de infractiuni; acest lucru va contribui semnificativ la o practica unitara a tuturor instantelor de judecata;

c - documentele din dosarul  penitenciar, sunt foarte importante pentru cei care se ocupa de executarea pedepsei si de programele de recuperare sociala a detinutilor: totul incepe cu studierea piesei principale a dosarului  - rechizitoriul, in care  trebuie sa se gaseasca o imagine de ansamblu a personalitatii delincventului,  a contextului in care s-a dezvoltat si care a facut posibila infractiunea.

    

           5. Cunoasterea motivatiei infractionale permite  intelegerea  criminalitatii din punctul de vedere al celor in cauza :  modul cum au perceput lumea in care traiesc, importanta data nevoilor personale si ale familiilor lor, constiinta faptului  ca exista sau nu  mijloace legale de a le atinge, modul cum au evaluat reactia comunitatii  fata de o infractiune sau alta, teama sau nu de etichetare, atribuirea vinei pentru crima comisa sau pentru devenirea lor infractionala, sentimentul ca pedeapsa primita e echivalenta cu fapta etc. Toate acestea favorizeaza o cunoastere de profunzime a lumii delincventilor si a contextelor de viata in care   s-au format.

          6. Studiul realizat de noi arata ca trebuie abandonate unele enunturi (prejudecati) despre particularitatile delincventilor care nu mai au sustinere in realitatile intalnite pe teren: avem in vedere faptul ca ei provin in procente mari din familii organizate si nu din cele dezmembrate; ca au avut o copilarie lipsita de griji si nu dominata de lipsuri si rele tratamente; ca situatia lor materiala era destul de buna la data comiterii infractiunii;  ca nivelul lor de scolarizare este deseori ridicat. Un lucru demn de remarcat este faptul ca multi din detinutii chestionati au copii, aceasta situatie contrazicand ceea ce s-a considerat o lunga perioada, si anume, ca familia si copiii sunt un factor moderator al criminalitatii.

            7. Majoritatea detinutilor investigati au varsta cuprinsa intre 26 si 35 de ani, sunt absolventi de liceu, sunt necasatoriti, nerecidivisti dar cu antecedente penale; provin din mediul urban, din familii organizate, sunt sanatosi fizic, nu sunt dependenti de alcool si nici de droguri; in familie s-au inteles bine cu mama si afirma ca au fost rareori   batuti in copilarie ; desi majoritatea sunt „muncitori calificati”, la data arestarii multi din ei nu aveau  o ocupatie.

          8. Tinand cont de  instrumentele utilizate, nu s-au gasit elemente particulare deosebite privind situatiile pre-criminale in care au fost angrenati detinutii investigati: acestea au fost imprejurari banale dar care au capatat in ochii faptuitorilor semnificatii aparte – lipsuri materiale, gelozia, razbunarea, recuperarea unor sume de bani.

     Desigur, experienta anterioara are un rol  important la recidivisti, sub aspectul specializarii infractionale si al cunoasterii vietii din penitenciar.

           9. In baza relatiilor directe cu detinutii si a perioadei lungi in care le pot cunoaste problemele personale si familiale, personalul din penitenciare surprinde  nuante de finete privind motivatia lor infractionala, care deseori, difera de afirmatiile detinutilor dar si de cele consemnate in rechizitoriu. Ca urmare, concluziile functionarilor din unitatile de detentie invita la investigatii mai ample inainte de fixarea pedepsei, astfel incat, sanctiunea sa fie adecvata personalitatii delincventului si contextului social care au generat sau mentin starea infractionala.    

          10. In privinta infractiunilor cu violenta – omor, lovitura cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, talharie – actul violent are loc, in general,  doar intre agresor si victima, fara implicarea unei a treia persoane (care precipita lucrurile si impinge la agresiune).

In general, in aceste infractiuni, victimele sunt percepute ca fiind mai slabe din punct de vedere fizic, dar amenintatoare si enervante. Frecvent  detinutii afirma ca nu s-au gandit la consecintele faptei nici in ce-i priveste , nici la repercusiunile acesteia asupra victimei.

          11. Motivele infractionale mai frecvent invocate de detinuti sunt „lipsurile materiale”, „cautarea unui trai  usor” si „provocarea victimei”; in rechizitoriu se consemneaza ca principale motivatii „castigul facil” si „consumul de alcool”; personalul din penitenciare mentioneaza „aspiratii exagerate”, „tulburari de personalitate”, „devalorizarea muncii”, „apartenenta la un grup infractional”.

         12. Infractiunile care au facut obiectul studiului nostru nu par a avea o legatura cu conditiile generale din societate si nici cu violenta vazuta la televizor ci cu ambianta imediata de viata  a delincventului – relatiile familiale, educatia primita, vecinatatea, comparatia sociala (invidia), posibilitatea de a obtine usor si repede bani si bunuri, escaladarea unor conflicte banale, etc.

              Plaja motivatiilor infractionale utilizate de detinuti precum si cele regasite in rechizitorii sau in relatarile personalului din penitenciare, nu este foarte intinsa, asa cum se poate vedea in tabelul urmator (nu am trecut si rubricile de „non-raspuns”, „alt raspuns” sau „nu recunoaste fapta”):

 

                                    Sursa

Motivatie

Detinuti

Rechizitoriu

Personal din penitenciare

1

Vina victimei (politist, pieton)

     x

         x

2

Sub influenta alcoolului

     x

        x

         x

3

S-a aparat de victima

     x

          

         x

4

Surprins intr-o alta infractiune

  

        x

         x

5

Din gelozie

    x

6

A fost umilit de victima

    x

7

Indemnat de prieteni

    x

         x

8

Probleme financiare sau de proprietate cu victima

    x

        x

         x

9

Victima a aparat alta persoana

        x

         x

10

Razbunare (sub influenta alcoolului)

     x

        x

         x

11

A dorit sa aplice o „corectie”

         x

12

Pentru bani (castigati usor)

        x

         x

13

Lipsuri materiale

    x

        x

         x

14

Pentru a trai mai usor,

    x

15

Pentru distractie, aventura

    x

        x

          x

16

Educatie precara, mediul de provenienta

          x

17

„Unii au prea mult, altii au prea putin”

    x

18

Pentru a cumpara droguri

    x

        x

         x

19

Pentru a fi respectat, a deveni cineva

    x

         x

20

Pentru a recupera o datorie

    x

        x

21

Tulburari psihice

         x

22

Din invidie

    x

23

Nesocotirea oamenilor si a legilor  (permis suspendat)

       x

         x

24

Apartenenta la un grup infractional

       x

25

Din neglijenta

          x

26

Pentru a achita o datorie

    x

27

Solicitat de cumparatorii de droguri

    x

28

Pentru a trai in lux

       x

         x

29

Pentru a ajuta un prieten

    x

30

Victima a cerut   mita

    x

31

Legislatie neclara

    x

32

Exploatarea pozitiei sociale

        x

33

Probleme etice si deontologice

        x

34

Pentru a obtine un post

        x

35

Aveam puterea de decizie

     x

36

A scapa de urmarirea penala

     x

37

Contra-serviciu

         x

38

Neatentia mea (la volan)

    x

       x

         x

39

Teribilism la volan

       x

         x

40

Oboseala, am adormit la volan

    x

       x

41

Starea drumului, conditiile atmosferice, alta persoana

    x

42

Starea tehnica a vehiculului

    x

43

Necunoasterea regulilor de circulatie

    x

44

Vina persoanei care mi-a imprumutat masina

    x

45

Neintelegeri cu sotia

    x

       x

        x

46

Dezinteres pentru familie

       x

        x

47

Rea credinta, orgoliu

    x

       x

        x

48

Voiam sa-mi traiesc viata, imi ingreunau existenta

    x

49

Atmosfera din casa

    x

50

Neintelegeri cu socrii

    x

51

Inselat de sotie, nu recunoaste copiii

    x

        x

        x

52

Iubea alta femeie

        x

53

Satisfacerea nevoilor sexuale

    x

        x

        x

54

Din placerea de a viola

        x

55

O iubea

        x

        x

56

S-a ascuns de urmaritori (in evadare)

 

        x

        x

57

Pentru ca i se facea o nedreptate

       x

        x

58

Nu suporta autoritatea (neincredere in autoritati)

       x

        x

59

Nu poate justifica

     x

             T o t a l

    36

       27

       34

                

         13. O mare parte din detinuti considera pedepsele  primite  ca fiind  aspre comparativ cu faptele comise, lucru de care au devenit constienti - spun ei - in arestul politiei sau in penitenciar.  Pe baza experientei noastre, avem convingerea ca lucrurile nu stau asa, ci detinutii exprima o parere larg raspandita in lumea inchisorilor: de cate ori au fost invitati sa aduca argumente in acest sens, au fost pusi in dificultate. Conduita detinutilor  in timpul executarii pedepsei, este relativ buna.

          14. Avand in vedere importanta identificarii stiintifice a tipurilor de motivatie pro-infractionala in fiecare caz investigat si judecat, se impune necesitatea prezentei in parchete si la instantele de judecata, a unor specialisti in acest domeniu -  psihologi si criminologi. Ei ar putea asigura o cunoastere de profunzime a personalitatii delincventilor si a gradului lor de periculozitate, ar putea orienta modul de anchetare  eficace in functie de particularitatile lor psihologice, ar elabora prognoze privind evolutia viitoare a acestora in mediul de detentie sau dupa liberare, ar putea oferi expertiza in problemele practice cu care se confrunta magistratii.

Detinutii condamnati pentru „omor”

 Date semnificative

 

 

- varsta: - 35,3% au intre 36 si 45 de ani;

              - 27% au intre 26 si 35 de ani

              - 27% au peste 46 de ani

- studii: - liceul - 35,3%

                             - 5-8 clase - 25,2%

                             - scoala profesionala - 25,2%

                - ocupatia la data arestarii: - 24,3% - muncitori necalificati, 

                                                           - 16,5%  - muncitori calificati

                                                           - 28,5%  - fara  ocupatie;

                - starea civila: - necasatoriti – 25,2%

                                       - divortati, cu copii – 17,6%

                                       - casatoriti, cu copii – 15 %

                                       - concubinaj, cu copii – 15%

                - starea de recidiva: - 53% -  nerecidivisti

                                - 51,3% - au antecedente penale

- 30,3% sunt dependenti de alcool  iar 2,5%   de droguri; 

- starea de sanatate: -  sanatosi - 48%

                                  - cu afectiuni medicale - 36%

                                  - cu boli psihice - 11%

                                  - 5% declara ca au si boli somatice si   mintale;

- familia de origine este  organizata  in  82,4% din cazuri;

 - 73% au comis fapta singuri iar 60,5% in mediul rural;

 - dupa imprejurari, fapta a fost comisa in spatiul public (34,5%), in

    casa victimei (29,4%) sau in casa agresorului (23,5%);

 - victimele erau barbati (63%),  cunoscuti anterior  (78%) si cu

     care aveau relatii bune (52%) desi nu erau rude (73%); 

- repartizarea pe varste a victimelor arata ca 24,4%  aveau varsta   intre 41 si 50 de ani, 13,4% intre 26 si 30 de ani iar 12,6% intre  51 si 60 de ani;

- conflictul a fost neintentionat in  52% din cazuri iar 58% din detinuti afirma  ca a fost declansat de victima , aceasta fiind perceputa ca mai slaba fizic (47%) dar amenintatoare (37,8%) si enervanta (20,2%);

-vinovat principal de infractiune este considerata victima (37%) iar detinutul insusi  doar in procent de 34,5%;

-pedeapsa primita e considerata mai grea decat fapta comisa de 61,3% din condamnati;

- autorul a recunoscut infractiunea doar dupa identificare (43,7%) sau   s-a predat politiei ( 30,3%);

-dupa comiterea faptei, 70% din  detinuti au regretat iar fata de familia victimei resimt rusine (39,5%), compasiune (23,5%)  sau indiferenta (24,4%).

Motivatia condamnatilor pentru omor”

                                    Sursa

Tipuri de motivatie

Detinuti

     %

Rechizitoriu

        %

Personal din

penitenciar %   

1

Provocat de victima

  34,4

       -

       1,7

2

Conflict sub influenta alcoolului

  16

     34,8

     29,5

3

 S-a aparat de victima

  8,5

       -

        0,8

4

 A fost surprins intr-o alta

 infractiune (furt, viol)

    -

      8,4

        7,5

5

 Din gelozie

   8,3 

       -

        -

6

 A fost umilit de victima

   4,5

       -

        -    

7

Indemnat de prieteni

    5

       -

      1,6

8

Probleme financiare sau de

proprietate cu victima

   2,5

      5

      1,7

9

Victima a aparat alta persoana

     -

      4,7

      1,7

10

 Razbunare   sub influenta alcoolului

  3,4

      3,3

      4,2

11

 A dorit sa aplice o  „corectie”

    -

       -  

      0,8

12

 Alt raspuns

  7,4 

      3,3

       -

13

Nu recunoaste fapta

  1,7

        -

      0,8

14

Nu poate justifica fapta

  8,3

        -

       -

15

Lipsa rechizitoriu

     -

       2,5

       -

16

Non-raspuns (nespecificat)

     -

       38

      49,7

17

         T o t a l

  100

      100

      100

     Exista diferente semnificative intre cele trei surse de date privind motivatia infractionala:

-   toate categoriile de detinutii explica omorul in principal prin faptul ca au fost provocati, la care mai adauga si alte explicatii privind faptul ca au fost agresati sau umiliti de victima, au fost sub influenta alcoolului, din cauza geloziei sau la indemnul prietenilor;

-   rechizitoriul pune accentul pe conflictul dintre cei doi, pe consumul de alcool (in procent mult mai mic decat cel afirmat de detinuti), dar aduce si elemente trecute sub tacere de faptasi: surprinderea in timpul comiterii altei infractiuni sau faptul ca victima luase apararea altei persoane;

-   personalul din penitenciar insista asupra conflictului aparut intre agresor si victima fara a considera ca victima l-a provocat pe asasin.

      O mentiune  fac pentru procentele mari in care nu sunt mentionate motivele infractiunilor comise:  38% in rechizitorii si 50% la personalul din penitenciare.

         

Detinutii condamnati pentru lovituri cauzatoare de moarte”

Date semnificative

-        intervalul de varsta cel mai bine reprezentat este 26-35 de ani (38,8%) urmand detinutii de peste 46 de ani ( 34,7%) ;

-        dupa studii, condamnatii se grupeaza, in ordine, in cei care au 5-8 clase (30 %), scoala profesionala (28,6%) si liceu (24,5%);

-        dupa starea civila, cei mai multi sunt necasatoriti (34,7%), urmand cei casatoriti care au copii – 16,3% si cei care traiesc in concubinaj si au copii - 14,3%;

-        dupa starea de recidiva, 65,3% sunt nerecidivisti iar 47% au antecedente penale;

-        provin din mediul rural (59%), din familii organizate (79,6%), in copilarie au fost rareori batuti (51%) sau niciodata (34,7%) si afirma ca s-au inteles cel mai bine cu mama (57%);

-        44,8% erau muncitori necalificati iar 18,4% lucrau in  agricultura; la data arestarii, 14,3% nu aveau nici o ocupatie ;

-             dependenta de alcool  este destul de frecventa (22,4%) iar 43% declara ca au o afectiune medicala;

-             fapta a fost comisa fara a fi ajutat de cineva (87,8%), ziua (57%) si mai ales in zilele lucratoare (71%) ;

-             victimele erau persoane mature, mai ales barbati (73,5%), cu varsta cuprinsa intre 36 si 50 de ani  (42,8%); detinutul cunostea victima de mai mult timp (81,6%) dar erau rude doar in procent de 26,5%;

-             detinutii investigati considera ca victimele au declansat conflictul (75,5%) desi erau, din punct de vedere fizic, mai slabe;

-             nu a existat o intentie vadita de a comite agresiunea (63,3% declara acest lucru) desi inainte de aceasta victima li s-a parut amenintatoare (30,6%) si enervanta (30,6%);

-             dupa comiterea faptei, detinutii declara ca au fost disperati (28,6%), au considerat ca au facut o nedreptate (26,5%) si regreta deznodamantul (79,6%); fata de familia victimei resimt rusine (51%) si compasiune (32,7%).

      Motivatia condamnatilor pentru lovituri cauzatoare de moarte”

                                             

                                Sursa             

Tipuri de motive

Detinuti

     %

Rechizitoriu

       %

Personal din

penitenciar %

1

Provocat de victima

    45

        -

        -

2

Conflict sub influenta  alcoolului

   24,5      

      59,2

     32,6

3

Pentru a se apara de victima

   10,2

        -        

     10,2



4

A fost umilit de victima

     4,1

        -

        -

5

Din razbunare

      2

        -

        -

6

Probleme financiare sau de proprietate cu victima

      2

        -

      4,2

7

Surprins intr-o alta infractiune

      2

       2

       2

8

Nu poate justifica

      2

        -

        -

9

Alt raspuns

     8,2

       4

       2

10

Non-raspuns (nespecificat)

      -

      28,6

      49

11

Lipsa rechizitoriu

      -

       6,2

       -

12

          T o t a l

    100

       100

      100

       Analizand procentele din tabelul de mai sus, putem trage anumite concluzii:

-   autorii infractiunilor de lovituri cauzatoare de moarte, afirma ca au fost provocati de victima (47%), ca erau sub influenta alcoolului (22,%) si au fost fortati sa se apere de aceasta (10,2%);

-   detinutii foarte tineri (18-21 ani) si cu nivel de instruire scazut (1-4 clase), considera  ca ceea ce a condus la  deznodamantul  fatal a fost, in principal, umilirea lor  de catre victima ;

-   in rechizitoriile consultate, explicatia trecerii la act este gasita, in jumatate din cazuri, in conflictul aparut intre cei doi si in mai mica masura in consumul de alcool (doar 10% din cazuri);

-   personalul din penitenciar considera drept cauze principale conflictul, efortul de a se apara de agresiunea victimei  si recuperarea unor bani sau bunuri ; in jumatate din cazuri, personalul nu poate preciza motivatia infractionala iar o treime din rechizitorii nu fac referire la acest aspect.

Detinutii condamnati pentru “vatamare corporala grava

Date semnificative

- intervalul de varsta cel mai bine reprezentat este cel de  26-35 de ani (42,4%) ;

- dupa studii, acesti detinuti se repartizeaza in doua grupe principale: 42,4% au 5-8 clase iar 23,7% au scoala profesionala;

- dupa starea civila, 34% sunt necasatoriti, 30,5% sunt casatoriti si au copii iar 20,3% traiesc in concubinaj si au copii;

- doua treimi din detinuti sunt nerecidivisti si 51% au antecedente penale;

- provin din mediul rural (56%), din familii organizate (73%), s-au inteles bine cu mama  (54,2%), si un sfert din ei au fost deseori batuti in copilarie;

- la data arestarii 40,7% nu aveau nici o ocupatie, 34% erau muncitori calificati, 6,8% erau elevi sau studenti,  5% lucrau in agricultura;

- starea  de sanatate era buna pentru 73% din detinutii investigati desi 22% recunosc ca sunt dependenti de alcool;

- majoritatea au comis fapta singuri (61%), ziua si noaptea in procente egale si mai ales in zilele lucratoare;

- victimele au fost mai ales barbati (78%), aveau varsta de 31-35 de ani (20,3%), 26-30 de ani (17%) si 41-50 de ani (15,3%); de asemenea, 83% din victime erau cunoscute de agresor dinainte de agresiune si aveau relatii bune cu aceasta;

- din spusele detinutiilor, conflictul spontan (45,8%) sau fara intentie (37,3%) a fost declansat de victima in 59,3% din cazuri, de detinut (17%) sau de o alta persoana -15,3%; victima a generat la detinut enervare (22%), furie (20,3%), teama (15,6%) sau nemultumire (13,6%); dupa incetarea agresiunii,detinutii afirma ca au considerat ca au facut o     nedreptate (20%), ca au facut dreptate (20,3%) sau le-a fost teama (15,3%);

- condamnatii considera ca vinovat de eveniment a fost victima (50,8%), detinutul (25,4%) sau persoanele din anturaj (13,6%) ;

- cred ca pedeapsa primita este mai grea decat fapta (67,8%);

- jumatate din detinuti au recunoscut fapta   dupa identificare (doar 18,6% s-au prezentat la politie de buna voie); 20% din cei intervievati nu recunosc nici acum fapta comisa;

- o treime din detinuti se declara “indiferenti” atat fata de victima cat si fata de familia acestuia.

                                                  

Motivatia condamnatilor pentru  „vatamare corporala grava”

                        Surse

Tipuri de motivatie

Detinuti

      %

Rechizitoriu

        %

Personal din

penitenciar %

1

Provocat de victima

  45,7

        -

        -

2

Conflict sub influenta alcoolului

   8,5

       30,6

       35,6

3

Pentru a se apara de victima

   10,2

         -

       5,1

4

Surprins in alta infractiune

     -

         -

       10,2

5

Indemnat de prieteni

    8,5

         -

        -

6

Razbunare (sub influenta  alcoolului)

    5,1

        3,4

        -

7

Probleme financiare sau de proprietate cu victima

    5,1

        1,7

        -

8

Gelozia

    5,1

         -

        3,4

9

A fost umilit de victima

    1,7

         -

        -

10

Lipsa rechizitoriu

     -

       10,2

       1,7

11

Nu recunoaste

     1,7

         -

        -

12

Nu poate justifica

     8,4

         -

        -

13

Alt raspuns

     -

        1,7

        -

14

Non-raspuns (nespecificat)

     -

       52,4

       44

15

     T o t a  l

   100

        100

      100

Observam in tabelul de mai sus discrepante majore intre ce declara detinutii si ceea ce au ajuns sa cunoasca personalul din  penitenciarele in care acestia isi executa pedeapsa: detinutii motiveaza fapta prin provocarea de catre victima (45,7%), prin nevoia de a se apara (10,2%) sau prin presiunea grupului de prieteni (8,5%) in timp ce personalul corectional considera ca ceea ce  explica trecerea la act a fost conflictul si faptul ca detinutul a fost surprins in timpul savarsirii altei infractiuni, de regula, furt sau viol (10,2%).

Mentionam, de asemenea, procentele mari in care , in rechizitoriu, nu se fac referiri  precise la motivatia infractionala dar si cele in care personalul din penitenciare nu se pronunta referitor la cazurile investigate de noi.

Detinutii condamnati pentru „talharie”

Date semnificative

-        mai mult de jumatate din detinuti (52%) au varsta cuprinsa intre 26 si 35 de ani, urmand intervalul 22-25 (20,4%) si 18-21 de ani (18,4%);

-        dupa studii, predomina cei cu 5-8 clase (38,8%), liceu (27,6%) si scoala profesionala (19,4%);

-        dupa starea civila, cei mai multi detinuti sunt necasatoriti (54%) sau traiesc in concubinaj si au copii (25,5%);

-        detinutii investigati sunt recidivisti in proportie de 51% iar 59% din ei au antecedente penale;

-        provin din mediul urban (57%), din familii organizate (75,5%) si  de conditie modesta (73,5%), au o stare de sanatate buna (70,4%) nu sunt dependenti de alcool si nici de droguri;

-        inainte de comiterea faptei, 37,8% din detinutii apreciaza ca aveau o situatie materiala buna, 31,6%  medie si doar 29,6% precara;

-        fapta a fost comisa mai ales in mediul urban (73,5%), in spatiul public (75,5%), in zilele lucratoare (76,5%);

-        in 75,5% din cazuri, victimele erau barbati  din care 70%  necunoscuti inainte;

-        sentimentele detinutilor fata de victima au fost  diverse: ca o pot domina (28,6%), teama (16,3%), enervare (8,2%), dezamagire (8,2%), nemultumire (7,1%), furie (6%); dupa comiterea faptei, detinutii afirma ca au resimtit teama (24,5%), ca au comis o greseala (20,4%), satisfactie (18,4%) , ca au facut o nedreptate (15,3%), panica (10,2%);dupa consumarea faptei detinutii s-au predat politiei (9,2%), au recunoscut dupa identificare (50%), au incercat sa ascunda fapta (18,4%), iar 20,4% nu recunosc fapta de care sunt acuzati;

-        fizic, victima era perceputa  ca fiind mai slaba (47%), egala ca forta (26,5%) sau mai puternica (22,4%);

-        fapta a fost spontana in 75,5% din cazuri iar 55% din detinuti afirma ca au luat in considerare  posibilitatea de a nu fi descoperiti; 77,6% din ei nu s-au gandit la consecintele faptei asupra victimei;

- pedeapsa primita e apreciata ca fiind prea aspra de 80,6% din condamnati.

Motivatia condamnatilor pentru talharie”                                     

                      Surse           

Tip de motivatie

Detinuti

     %

Rechizitoriu

       %

Personal din  penitenciar %

1

Castig usor

    -

       26,6

       19

2

Lipsuri materiale

   20,5

       15,2

       12,7

3

Sub influenta alcoolului

   19,3

         2,9

         4,8

4

Influenta prietenilor

   18,4

         1,9

         6,4

5

Provocat de victima

   13,3

          -

          -

6

Pentru a trai mai usor

     7,2

          -

          -

7

A avea bani pentru distractie, aventura

     -

         1,9

         7,7

8

Educatie precara

     -

         -

         5,7

9

Unii au prea mult, altii prea putin”

    2

         -

          -

10

Pentru a cumpara droguri

    2

         -

          -

11

Pentru a fi respectat de ceilalti

    2

         -

          -

12

Din razbunare

    2

        1

         1

13

Pentru a recupera o datorie

     -

        1,9

         -

14

Tulburari psihice

     -

         -

         1

15

Nu poate justifica

   4,1

         -

         -

16

Nu recunoaste fapta

   8,2

         -

         -

17

Lipsa rechizitoriu

     -

       6,7

         -

18

Nu rezulta (nespecificat)

     -

        40

        35

19

Alt raspuns

    1

         -

         -

20

Non-raspuns

     -

       1,9

        6,7

21

           T o t a l

  100

       100

       100

- motivele invocate mai frecvent de detinuti sunt, in ordine, lipsurile materiale, consumul de alcool, indemnul prietenilor, provocarea de catre victima si cautarea unui trai mai usor;

-   in rechizitoriu se mentioneaza mai des faptul ca detinuti au urmarit un castig usor sau lipsurile  materiale;

-   personalul din penitenciar are in vedere ca motive principale: castigul usor, lipsurile materiale, cautarea banilor pentru  distractie si aventura, influenta prietenilor, educatia precara si, in sfarsit, consumul de alcool.

Detinutii condamnati pentru infractiunea de „furt”

   

Date semnificative

 

-        cei mai multi au varsta cuprinsa intre 26 si 35 de ani (41%), urmand cei de 22-25 de ani (23,8%);

-        dupa studii, detinutii se repartizeaza mai frecvent in doua grupe: 5-8 clase (31,4%) si liceu (30,5%);

-        jumatate din detinuti sunt necasatoriti (48,6%), 18% traiesc in concubinaj si au copii iar 13,3% sunt casatoriti si au, de asemenea copii;

-        jumatate din detinuti sunt recidivisti dar numarul celor cu antecedente penale este de 70,5%;

-        provin preponderent din mediul urban (56,2%), din familii organizate (64,8%), sunt sanatosi fizic si psihic (53,3%), nu sunt dependenti de alcool sau droguri;

-        detinutii afirma ca au crescut in familii modeste (68,6%), sarace (20%) si bogate (10,5%) iar situatia lor materiala era buna (28,6%), medie (36,2%) si precara in 35,2% din cazuri;

-        la data arestarii, 44,8% nu aveau nici o ocupatie, 27,8% erau muncitori calificati, 4,7% erau someri; infractiunea a fost comisa impreuna cu altii in 51,4%, in mediul urban (67,6%), victima fiind un barbat (59%), o femeie (17%) sau o institutie 14,3;

-        victima  (in cazul persoanelor) nu era cunoscuta inainte de furt (64,8%) si nu era ruda cu detinutul (95,2%);

-        mare parte din detinuti se considera vinovati de fapta comisa (71,4%) desi doar jumatate din ei (52,4%) considera ca au gresit;

-        intrebati ce au simtit fata de victima, ei au declarat: 18% - regret, 15,2% - mila, 9,5% - rusine, 41% - nimic; doar 9,5% s-au gandit la consecintele infractiunii asupra victimei ;

-        dupa spusele detinutilor, infractiunea a fost spontana in 51,4% din cazuri si pregatita in 30,5% din acestea; consideram totusi ca procentul infractiunilor pregatite din timp este totusi mai mare, avand in vedere ca mai mult de jumatate din cei investigati (54,3%) au luat in considerare situatia ca ar putea fi prinsi;

-        comparativ cu infractiunea, pedeapsa e considerata mai grea de 53,3% din detinuti si doar 40% din acestia o apreciaza ca fiind pe masura faptei.

Motivatia condamnatilor pentru furt”

                           Surse

Tip de motivatie

Detinuti

     %

Rechizitoriu

        %

Personal din

penitenciar%

1

Lipsuri materiale

  26,7

      15,2

       12,4

2

Castig usor

    -  

      26,6

       19

3

Pentru a trai mai usor

   15,2

         -

         -

4

A avea bani pentru distractie, aventura

   14,3

        1,9

        7,7

5

Sub influenta alcoolului (drogului)

   10,5

        2,9

        4,8

6

Influentat  de prieteni

      -

        1,9

        6,7

7

Mediu de provenienta, educatie precara

      -

         -

        5,7

8

Pentru a cumpara droguri

    3,8

         -

         -

9

Pentru a se razbuna

    2,9

         1

         1

10

Din invidie

    2,9

         -

         -

11

„Unii au prea mult, altii prea putin”

      1

         -

         -

12

Victima imi datora bani

    2,9

        2,9

         -

13

Tulburari psihice

      -

         -

         1

14

Nu poate justifica

    3,8

         -

         -

15

Alt raspuns

    16

         -

         -

16

Lipsa rechizitoriu

      -

        6,7

         -

17

Nu rezulta (nespecificat)

      -

        39

        35

18

Non-raspuns

      -

        1,9

        6,7

19

          T o t a l

    100

        100

       100

          Observam diferente majore intre cele trei surse de date in ce priveste motivatia infractionala:

-        detinutii pun accent pe lipsurile materiale, pe dorinta de a duce un trai mai usor;

-        in rechizitoriu se accentueaza faptul ca delincventii au urmarit in primul rand un castig usor (mai ales la recidivisti – 30% si la cei din mediul rural – 32,6%) si abia pe locul secund apar lipsurile materiale  la tinerii de 26-35 de ani (32,6% si la condamnatii care provin din mediul urban – 27%);

-        personalul din penitenciare largeste  plaja motivationala, stabilind urmatoarea ierarhie: castig usor (la persoanele necasatorite – 20%), lipsuri materiale, nevoia de bani pentru distractie, influenta grupului de prieteni, educatia precara, consumul de alcool.

Detinutii condamnati pentru „inselaciune”

          Date semnificative

-        varsta : peste 46 de ani - 34,5%,

                 36-45 de ani - 31%,

                 26-35 de ani - 25,3% ;

-        studii: liceu - 33,3%, facultate - 20,7%, scoala profesionala - 24%;

-        starea civila :  casatoriti, cu copii - 37,9%, divortati, cu copii - 27,6%, necasatoriti - 16%;

-        starea de recidiva:  recidivisti - 47%;  62% au antecedente penale;

-        56,3% provin din mediul urban, din familii organizate (83,9%), cu un nivel ridicat de bunastare in 17,2% din cazuri sau  modest   (65,5%); detinutii considera ca inainte de a comite infractiunea, situatia lor materiala era buna  (50,6%), medie  (35,6%) si precara doar in 13,8% din cazuri;

-        detinutii nu sunt dependenti de alcool sau droguri, dar  42,5% au probleme medicale de sanatate sau/si psihiatrice (4,6%);

-        ocupatia detinutilor la data arestarii: 30,6% erau muncitori calificati, 10,3% erau patroni sau directori de firme, 8% aveau ocupatii intelectuale, 6,8% erau tehnicieni si maistri,  16% erau someri sau fara ocupatie; fapta a fost comisa cel mai frecvent singur (65,5%) si in mediul urban (80,5%);

-        victimele au fost: institutii  (34,5%) , barbati (35,6%) si femei (12,6%);

-        detinutii afirma ca fapta a fost comisa din neglijenta (33,3%), ca a fost pregatita din timp (29,9%)  si spontana  in 25,3% din cazuri;

-        au fost convinsi ca nu vor fi descoperiti (62%) iar 64,4% nu s-au  gandit la consecintele faptei lor asupra victimei;

-        pedeapsa primita e apreciata ca fiind mai grea decat fapta comisa de 77% din detinuti.

Motivatia condamnatilor pentru „inselaciune

                             Surse

Tipuri de motive

Detinuti

      %

Rechizitoriu

        %

Personal din

penitenciare

       %

1

Bani castigati usor

      -

      25,5

       35,8

2

Pentru a trai mai usor

    24

        -

         -

3

Lipsuri materiale

    17,2

        -

        1,1

4

A avea bani pentru distractie, aventura

     3,4

        -

          -

5

Razbunare

     3,4

        -

        1,1

6

„Unii au prea mult, altii prea putin”

     3,4

        -

          -

7

Pentru a recupera o datorie

     2,3

       3,4

          -

8

Nesocotirea oamenilor si a legilor

      -

       -

        3,4

9

Sub influenta alcoolului

      -

        2,3

         -

10

Tulburari psihice

      -

          -

        2,3

11

Indemnat de prieteni

     1

          -

         2,3

12

Apartenenta la un grup infractional

      -

       1,1

          -

13

Din neglijenta

      -

         -

         1,1

14

Pentru a fi respectat de altii

     1

         -



           -

15

Pentru a achita o datorie

     1

         -

           -

16

Nu recunoaste fapta

    27,4

        2,3

         9,2

17

Nu poate justifica

    13,6

         -

           -

18

Alt raspuns

     2,3

       26,3

         3,2

19

Nu rezulta (nespecificat)

       -

        23

        34,8

20

Lipsa rechizitoriu

       -

        9,2

          -

21

Non-raspuns

       -

        6,9

         5,7

22

          T o t a l

    100

       100

        100

 Exista o discrepanta majora intre motivatia infractionala expusa de detinuti ( cautarea unui trai mai usor – mai pregnant la absolventii de liceu - si lipsurile materiale) si motivatia retinuta in rechizitoriu si in aprecierile personalului din penitenciare - bani castigati usor ( 33,3% din cei casatoriti si care au copii, 31,6% la cei din mediul rural, posibilitatea insusirii ilegale a unor bani pentru 22,4% din cei proveniti din mediul urban). In ce priveste dorinta de castig usor, personalul din penitenciare o apreciaza ca fiind egal distribuita intre detinutii proveniti din orase si cei din mediul rural.

Detinutii condamnati pentru „trafic de stupefiante”

 Date semnificative

-   in general, traficantii de droguri au varsta mai mare decat consumatorii: 46,3% au intre 26 si 35 de ani iar 20,4% au peste 36 de ani;

-   studiile acestora sunt ridicate : 33,3% - liceu, 5,6% - scoala postliceala, 3,7% - facultate ;

-   jumatate din detinutii investigati sunt necasatoriti, urmand in ordinea frecventei cei casatoriti si care au copii (24%), si cei care traiesc in concubinaj si au copii (13%) ;

-   61% din detinuti sunt nerecidivisti dar 48% au antecedente penale ;

-   au o stare buna de sanatate (74%), provin din mediul urban (70,4%), din familii organizate in care au existat relatii bune ;

-   din toti detinutii investigati, 13% erau dependenti de alcool si 42,6% de droguri ;

-   la data arestarii, ocupatiile predominante ale traficantilor de droguri erau : 26% - muncitori calificati, 13% - elevi/studenti, 9% - patroni de

firme ; 5,6% afirma ca traiau exclusiv din vanzarea drogurilor iar 31,5% nu aveau nici o ocupatie ;

-   prima data au consumat droguri la varsta de 15-18 ani 27,8% din detinuti, la 19-21 de ani 16,7% iar la 22-25 de ani 13% ; in 57,4% din cazuri acest lucru a avut loc in grup ;

-    consumul este motivat astfel : curiozitate - 44,4%, la indemnul prietenilor – 20,4%, pentru ca este la moda – 5,6%, pentru a arata ca e puternic – 2% ; referitor la frecventa consumului de droguri, 20% afirma ca era foarte des, 24% ca era des iar 11% uneori ;

-   persoanele care cumparau droguri aveau varsta cuprinsa intre 22 si 25 de ani (22,2%), intre 26-35 de ani (18,5%) si intre 18 si 21 de ani – 16,7% ; aceste persoane proveneau din familii foarte bogate (14,8%), bogate (35%) sau modeste (22%) ;

-   cumparatorii erau recrutati dintre sau prin intermediul prietenilor (50%), la petreceri, in baruri sau discoteci (5,7%), prin etalarea marfii (1,9%) ; cel mai frecvent, cumparatorii veneau direct la dealer (74%), intalnirea avand loc intr-un loc public (59%), in casa cumparatorului (13%) sau la locuinta detinutului (11%) ;

-   in viziunea detinutilor motivele pentru care cumparatorii consumau droguri erau: dorinta de distractie si aventura – 24%, pentru a se simti bine – 18,5%, curiozitatea – 18,5%, pentru ca nu sunt intelesi de ceilalti – 5,6%, pentru a deveni mai puternici – 3,7%, pentru ca sunt indemnati de prieteni – 3,7%;

-   drogurile vandute erau aduse din strainatate (65%), fiind preferate cele ieftine de sinteza ( 33,3% injectabile, 28%  care se inhaleaza si 20%  care se prizeaza) .

     Motivatia condamnatilor pentru  « trafic de stupefiante » 

                              Surse

Tipuri de motivatie

Detinuti

     %

Rechizitoriu

      %

Personal din

penitenciare

        %

1

Pentru bani

     -

     16,7

        45

2

Apartenenta la un grup infractional

     -

      35

          -

3

Pentru a cumpara droguri

   20,6

      13

        24,2 

4

Pentru distractie, aventura

   14,8

        -

         4,7

5

Lipsuri materiale

   14,8

        -

          -

6

La indemnul prietenilor

     9,2

        -

          -

7

Solicitat de cumparatori

     11

        -

          -

8

Pentru a deveni cineva

     11

        -

         1,9

9

Pentru a trai in lux

      -

        -

         3,8

10

Pentru a ajuta un prieten

     3,7

        -

          -

11

Pentru a trai mai usor

     3,7

        -

          -

12

Nu a stiut ca transporta droguri

     5,6

        -

          -

13

Nu rezulta (nespecificat)

      -

      29,6

        18,5

14

Lipsa rechizitoriu

      -

        3,7

          -

15

Nu recunoaste fapta

     5,6

         2

16

Alt raspuns

      -

          -

          1,9

17

       T o t a l

    100

        100

          100

              Datele privind motivatia infractionala rezultate din rechizitorii si cele recoltate de la personalul din penitenciare, difera destul de mult de cele furnizate de detinuti : interesul pentru bani, apartenenta la un grup infractional constituit si cumpararea drogurilor pentru propria utilizare, figureaza pe primele locuri . In schimb, detinutii accentueaza lipsurile materiale, relatiile de prietenie, efortul de a deveni « cineva » (mai ales in cazul detinutilor necasatoriti, recidivisti sau a celor proveniti din mediul urban) si achizitionarea drogurilor pentru consum personal.

              Detinutii condamnati pentru « luare de mita »

    Date semnificative

- varsta : 38,9% au peste 46 de ani, 16,7% au intre 36 si 45 de ani iar  27,8% au intre 26 si 35 de ani ;

- studii : jumatate au studii universitare, 16,7% au urmat scoli postliceale iar 11% au terminat liceul ;

- starea civila : casatoriti, cu copii – 44,4%, necasatoriti – 16,7%, concubinaj, cu copii – 11% ;

- starea de recidiva : 77,8% sunt nerecidivisti iar 22,2% au antecedente penale ;

- doua treimi provin din mediul urban, din familii organizate ;

- ocupatia la data arestarii : directori – 22,2%, gestionari – 16,7%, muncitori – 16,7%, militari – 11%, administratori – 5,6%, functionari publici – 5,6%, medici – 5,6% ;

- detinutii investigati afirma ca inainte de a comite fapta situatia lor materiala era buna (61%), medie (27,8%) sau precara (11%) ;

- detinutii se considera vinovati de infractiune (33,3%), urmand apoi atribuirea vinovatiei altor persoane – victimei (27,8%), anturajului (16,7%) si instigatorilor (11%) ;

- desi jumatate din detinuti afirma ca fapta a fost spontana, in aceeasi proportie credeau ca nu vor fi descoperiti ;

- pedeapsa primita e considerata severa de 61% din condamnati.

Motivatia condamnatilor pentru  luare de mita »

                        Surse

Tipuri de motivatie

Detinuti

     %

Rechizitoriu

        %

Personalul din  penitenciar %

1

Pentru bani, lux

     -

       72,2

              5,6 

2

Castig usor, foloase materiale

     -

        -

               61

3

Pentru a trai mai usor

  23,4

        -

                -

4

Victima a cerut

  17,7

        -

                -

5

Lipsuri materiale

  17,7

        -

                -

6

Pentru a ajuta un prieten

  12,2

        -

                -

7

Legislatie neclara

  12,2

        -

                -

8

Exploatarea pozitiei sociale

     -

        -

              11,1

9

Indemnat de prieteni

     5,6

        -

                -

10

Probleme deontologice si etice

     -

        -

               5,6

11

Nu recunoaste (inscenare)

    11,2

      11,1

              16,7

12

Nu rezulta (nespecificat)

      -

        16,7

               -

13

     T o t a l

    100

       100

              100

    Chiar daca exista unele nuante, la toate cele 3 surse de date, gasim aceeasi motivatie : banii si exploatarea pozitiei sociale.

Detinutii condamnati pentru « proxenetism »

Date semnificative

 

-        varsta : 36,8% au intre 36 si 45 de ani

                 31,6% au intre 26 si 35 de ani ;

-        studii : - 28,9% au intre 5  si 8  clase

                - 21% sunt absolventi de liceu

                - 21% au terminat o scoala postliceala

- starea civila:   - 28,9% sunt casatoriti si au copii

                         - 23,7% nu sunt casatoriti

                         - 15,8% traiesc in concubinaj si au copii

                         - 13,2% sunt divortati si au copii

- jumatate din detinutii acestei categorii sunt nerecidivisti dar 68,4% au antecedente penale;

- provin din familii organizate 86,8%, din mediul urban 71%, iar la data arestarii 63,2% nu aveau un loc de munca, 13,2% erau muncitori zilieri si 10,5% lucrau in agricultura;

- 63,2% afirma ca au fost inselati in dragoste

- 40% au organizat activitatea de proxenetism  impreuna cu altii, mai ales in mediul urban 76,3%,

- pentru un proxenet lucrau in jur de 3-5 fete care si-au oferit singure serviciile (65,8%) sau au fost cumparate de alt proxenet;

- clientii erau, in general, necunoscuti dar  persoane cu venituri mari (39,5%) sau medii (34,2%), care veneau singure (28,9%), erau abordati pe strada (26,3%) sau erau recomandati de un client mai vechi (26,3%); clientii erau de  varste diferite dar mai frecvent cei de 26-35 de ani;

- intalnirile aveau loc la domiciliul clientului (26,3%), in casa proxenetului (21%) sau intr-o casa special amenajata (21%);

- doar jumatate din detinuti se considera vinovati (55,3%);

- 63,5% considera pedeapsa primita ca mai aspra decat fapta  si argumenteaza acest lucru prin comparatia cu alte fapte sau prin faptul ca fetele isi ofereau singure serviciile;

- detinutii condamnati pentru proxenetism mai cred ca:

                          -  femeia are dreptul sa faca ce doreste cu corpul ei 86,8%;

                          -  prostitutia e o meserie ca toate celelalte 63,2%;

            -  rolul femeii e de a satisface placerile barbatului 52,6%.

          

Motivatia condamnatilor pentru proxenetism »

                                Sursa

Tipuri de motive

Detinuti

     %

Rechizitoriu

        %

Personal din penitenciare %

1

Sursa de bani

      -

       71,1

              73,8

2

Lipsuri materiale

   44,8

          -

                 -

3

Pentru a trai mai usor

   28,9

          -

                 -

4

La indemnul prietenilor

     7,9

        2,6

                 -

5

Apartenenta la grup infractional

      - 

          -

              7,9

6

Pentru a fi respectat de ceilalti (a iesi in evidenta)

    2,6

        5,3

                 -

7

Nu recunoaste

    7,9

        5,3

              2,8

8

Nu poate justifica

    7,9

          -

                -

9

Non-raspuns         

      -

        15,7

             15,8

10

           T o t a l

    100

        100

             100

Detinutii condamnati pentru “trafic de influenta »

   Date semnificative

 

 

-   acesti condamnati  au o varsta inaintata : 48% au peste 46 de ani iar 32% au intre 36 si 45 de ani;

-   dupa studii, 24% sunt absolventi de facultate iar 36% au liceul;

-   starea civila : 44% sunt casatoriti si au copii,

                        24% sunt divortati si au copii

                          12% traiesc in concubinaj si au copii ;

- 64% sunt nerecidivisti dar 52%  au antecedente penale ;

- provin din mediul urban (52%), lucrau in sectorul privat (68%), 44% aveau functii de conducere ;

- fapta a fost realizata intr-o institutie (36%) iar cel « influentat » era barbat (72%) ;

- dupa comiterea faptei, 40% s-au temut iar 16% au  simtit ca au devenit vulnerabili ;

- pedeapsa este considerat[ mai grea decat fapta in 88% din cazuri.

Motivatia condamnatilor pentru trafic de influenta »

                          Surse                       

Tipuri de motivatie

Detinuti

     %

Rechizitoriu

        %

Personal din penitenciare %

1

Pentru bani, lux

      -

        52

               24

2

Pentru a ajuta un prieten

     36

         -

                -

3

Pentru a obtine un post

      -

         -

               32

4

Lipsuri materiale

      -

        24

                -

5

Pentru a fi respectat de altii

     12

         -

                -

6

Aveam puterea de decizie

      8

         -

                -

7

Pentru a scapa de urmarirea penala

      8

         -

                -

8

Pentru un trai mai bun

      -

        4

               -

9

Din razbunare

      -

        -

               4

10

Tulburari psihice

      -

        -

               4

11

Contra-serviciu

      -

        -

               4

12

Nu recunoaste fapta

     36

        -

               8

13

Nu rezulta (nespecificat)

      -

        -

              16

14

Lipsa rechizitoriu

      -

       4

               -

15

Alt raspuns

      -

       8

               -

16

Non-raspuns

      -

       8

              8

17

     T o t a l

   100

     100

            100

Detinutii condamnati pentru « infractiuni la legea circulatiei »

 

Date semnificative

 

-   varsta: 32% au varsta cuprinsa intre 26 si 35 de ani

              30,4%  intre 36 si 45 de ani

              21,4% au varsta peste 46 de ani;

- studii:  scoala profesionala - 35,7%

              liceul - 28,6%

              V-VIII clase - 17,9%;

- starea civila :  37,5% sunt casatoriti si au copii

                        17,9% traiesc in concubinaj si au copii

                        14,3% sunt necasatoriti;

- provin din familii organizate (78,6%); 55,4% au domiciliul  in mediul rural ; sunt muncitori 21,4%, fara ocupatie sau someri 19,7%, agricultori 14,3% ;

-   doar 10,7% recunosc ca sunt dependenti de alcool  desi la data ultimei infractiuni 46,4% din cei chestionati recunosc ca au fost sub influenta alcoolului ;

- la data comiterii infractiunii, doar 41% aveau carnet iar 3,6% il aveau suspendat ;

- experienta de conducere a vehiculului era de un an pentru 8,9% din detinuti, 2-5 ani pentru 23,2% , 5-10 ani pentru 7% iar 41% aveau o experienta de  peste 10 ani ; restul nu aveau carnet (19,6%) ;

- 55,4% din subiecti mai fusesera sanctionati in baza legislatiei rutiere ;

- accidentul s-a soldat cu raniti in 10,7% din cazurile investigate, cu morti in 1,8% si  cu pagube materiale in 28,6%

- 53,6% din infractiuni s-au produs in mediul urban si 39,3% in mediul rural ;

- dupa infractiune, 44,6% din detinuti au asteptat la locul accidentului iar 14,3%  au fugit de la locul faptei .

Motivatia condamnatilor pentru  “Infractiuni la legea  circulatiei”

                       Surse

Tipuri de motivatie

   Detinuti

        %

   Rechizitoriu

           %

Personal din penitenciare %

1

“Este vina mea” (neatentie)

    64,3

         5,4

           1,8

2

Teribilism la volan

       -

          1,8

         28,6

3

Am consumat alcool

      5,3

        19,6

         21,4

4

Permis suspendat

       -

          8,9

           7,1   

5

Influenta prietenilor

       -

          -

           7,1

6

Atitudinea politistului

     5,3

         1,8

            -

7

Oboseala, a adormit la volan

     5,3

         1,8

            -

8

Starea drumului

     3,6

           -

             -

9

Starea tehnica a vehiculului

     3,6

           -

             -

10

Necunoasterea regulilor de circulatie

     1,8

           -

             -

11

Conditiile atmosferice

     1,8

           -

             -

12

Vina persoanei  care i-a imprumutat masina

     1,8

           -

             -



13

Nu avea permis

       -

          19,6

             -

14

Vehiculul era furat

       -

          1,8

             -

15

Vina victimei

     1,8

            -

             -

16

Alt participant la trafic

     1,8

            -

             -

17

Nu poate justifica

        -

         14,3

             -

18

Alt raspuns

        -

         1,8               

           5,4

19

 Non-raspuns (nespecificat)

     3,6

         23,2

          28,6

20

      T o t a l

     100

         100

          100

    

Detinutii cu varsta de 36-45 de ani ofera cel mai mare procent de recunoastere a faptului ca sunt singurii vinovati de fapta comisa  70%, urmand cei cu varsta peste 46 de ani - 66,7% si cei de 26-35 de ani - 50%. Din punctul de vedere al mediului de provenienta, 56% din cei din mediul rural afirma ca sunt singurii vinovati ai celor intamplate in timp ce persoanele din mediul urban isi recunosc vina doar in procent de 44%. Faptul ca au consumat alcool e recunoscut doar de 15,8% din recidivisti in timp ce nerecidivistii recunosc acest lucru in proportie de 27,8%.

Detinutii condamnati pentru “abandon de familie »

 

Date semnificative

 

-             varsta : 38,9% au varsta cuprinsa intre 36 si 45 de ani

                    31,5% au  peste 46 de ani

                    24%    au varsta intre 26 si 35 de ani

-             studii : 29,8% au absolvit liceul, 29,6% aveau o scoala profesionala iar 26% aveau V-VIII clase ;

-             ocupatia : muncitori calificati – 32,8%

                       muncitori necalificati – 26%

                       agricultori – 16,8%

-             starea de recidiva : 46,3% sunt recidivisti dar 66,7% au antecedente penale ;

-             in procent semnificativ, locuiesc in mediul rural (63%) si provin din familii organizate (70,4%) dar in care tatal consuma alcool (37%) sau chiar amandoi parintii (5,6%) ;

-             detinutii s-au casatorit din dragoste (44,4%), pentru a fi in randul lumii (11%), pentru ca sotia a ramas insarcinata (9,3%), pentru a fi mai bine ingrijit (5,6%), la presiunea altora (5,6%), pentru a se putea cuminti (2%) ;

-             44,4% din detinuti aveau 1  copil,  22,2% aveau 2 copii, 16,7% aveau 3 copii, 5,6% aveau 4 copii iar 3,7% aveau mai mult de 4 copii;

-             inainte de abandon, detinutii apreciaza ca relatiile cu sotia erau bune in 55,6% din cazuri si proaste in 37% din cazuri ; relatiile cu copiii erau bune (83,3%) ;

-             detinutii considera in procent de 31,5% sotia vinovata  de situatia creata, pe ei insisi in 26% din cazuri, pe ambii in 13% din cazuri, socrii in 14,8% cazuri, proprii parinti in 5,6% din situatii ;

-             detinutii declara ca inainte de abandon au simtit fata de sotie dragoste (31,5%), indiferenta (29,6%), mila (13%), ura (13%) ;

fata de copii au simtit dragoste (74%) sau mila (16,7%) ;

-             53,7% din detinuti declara ca s-au gandit la consecintele faptei lor asupra sotiei si copiilor ;

-             pedeapsa primita e considerata mai grea decat fapta de catre 66,7% din cei chestionati, motivand acest lucru prin faptul ca copiii nu sunt ai lor (5,6%), nu e singurul responsabil de tot ce s-a intamplat (3,7%), ca nu s-a tinut cont de anumite circumstante atenuante (2%), etc.

 

Motivatia condamnatilor pentru abandon de familie »

                         Surse

Tipuri de motive

Detinuti

     %

Rechizitoriu

        %

Personal din penitenciar %

1

Neintelegeri cu sotia

   54,8

      3,8

              5,6

2

Dezinteres pentru familie

     -

      22,2

              1,9

3

Rea credinta

     -

      22,2

              22,6

4

Tulburari psihice

     -

        -

              14,9

5

Lipsuri materiale

   10,3

       13                

                9,3

6

“Nu a fost casatorit”

    5,7

        -

                -

7

“Voiam sa-mi traiesc viata”

    3,8

        -

                -

8

“Imi ingreunau existenta”

    3,8

        -

                -

9

Atmosfera din casa

    3,8

        -

                -

10

Educatie precara

     -

        -

               3,7

11

“Casatorie fortata”

     -

        -

               3,7

12

“Pentru a se razbuna”, din orgoliu

    1,9

        -

               1,9

13

Neintelegeri cu socrii

    1,9

        -

                -

14

Inselat de sotie

    1,9

        -

                -

15

Nu recunoaste copiii

      -

       1,9

               1,9

16

Iubea alta femeie

      -

       1,9

                 -

17

Nu poate justifica

    3,6

         -               

                 -

18

Alt raspuns

    8,5

       7,4

              17,8

19

Nu recunoaste

     -

      1,9

               3,7

20

Non-raspuns

     -

      14,7

              13

21

Lipsa rechizitoriu

     -

       11

                 -

22

       T o t a l

   100

     100

              100

         

            Analiza atenta a datelor mai releva cateva aspecte interesante: „neintelegerile cu sotia” apare mai frecvent la detinutii cu varsta cuprinsa intre 36 si 45 de ani (la 66,7% din cei de aceeasi varsta), la nerecidivisti  (55,2%), la cei care au doar un copil si la detinutii care provin din mediul rural (52,9%). In rechizitoriu, gasim la aceste categorii de detinuti consemnate ca motivatii mai ales  “reaua credinta” si “dezinteresul fata de familie”, la care, personalul din penitenciare, adauga “imaturitatea afectiva” in cei priveste pe  condamnatii din mediul urban.

Detinuti condamnati pentru « viol »

  Date semnificative

 

-   in mod neasteptat, detinutii condamnati pentru viol au o varsta destul de inaintata:  45% au intre 36 si 45 de ani iar 17,6% au peste 46 de ani ;

- studii:  - liceu - 29,7%

              - scoala profesionala - 25,3%

              - V-VIII clase - 25,3%

- starea civila:  - 39,6% necasatoriti

                        - 20,9% concubinaj, cu copii

                        - 15,4%  casatoriti, cu copii

- starea de recidiva:  48,4% recidivisti;

- familia de origine este  organizata in 71,4% din cazuri si doar 3,3%   din toti detinutii investigati afirma ca au fost abuzati sexual  in copilarie;

-  53,8%  provin din  mediul rural ;

- ocupatia la data arestarii : 27,5% erau pensionari,  24,2% erau patroni de firme, 8,8% lucrau in domeniul serviciilor, 4,4% erau militari;

- aproximativ jumatate din detinuti (45%) recunosc ca au fost inselati de o femeie dar nu  ofera explicatii privind cauzele;  apreciem interesant de remarcat faptul ca doar 53,8% din detinutii care au comis violuri, se considera buni parteneri de sex;

- la acesti detinuti gasim o serie de idei eronate care explica in mare masura fapta comisa:  49,5% considera ca rolul femeii este de a satisface placerile barbatului;  67%  cred ca femeile sunt responsabile pentru  viol din cauza modului cum se imbraca si cum se poarta;  37,4% cred ca nu e nevoie ca un barbat  sa fie curtenitor cu  femeile; 51,6% apreciaza ca nu poate fi vorba de un viol in cazul ca fostul prieten sau iubit obliga o femeie sa aiba raporturi sexuale cu el (procentul creste la  67% cand este vorba de sot);

- in ce priveste varsta victimelor, procentele cele mai mari le regasim la cele de 15-18 ani  (23%), la 11-14 ani (17,6%), la 19-21 de ani  (13,2%) si la femeile de peste 41 de ani  (13,2%);

- fapta a fost comisa in spatiul public (50,5%), in casa victimei  (23%), in casa agresorului  (14,3%) sau la un prieten comun (11%);

- victima era cunoscuta dinainte in doua treimi din situatii (in 14,3% din cazuri relatiile fiind  de rudenie).

                                   Motivatia condamnatilor pentru  viol”

                          Surse

Tipuri de motive

Detinuti

     %

Rechizitoriu

         %

Personal din penitenciare %

1

Sub influenta alcoolului sau drogului

   33

       31,8

          31,8

2

Satisfacerea nevoilor sexuale

   9,8

       30,8

          24,2

3

Provocat de victima

  18,7

        2,2

             -

4

Din razbunare

   5,5

        5,5

           8,8

5

La indemnul prietenilor

   7,7

         -

             -

6

Tulburari psihice

     -

        1,1

           7,7

7

Pentru a se distra

   5,5

        3,3

           1,1

8

Din placerea de a viola

     -

        5,5

             -

9

Educatie precara

     -

        4,4

           3,3

10

O iubea

     -

        4,4

           3,3

11

Din gelozie

     -

        1,1

             -

12

Nu considera fapta o infractiune

     -

          -

           4,4

13

Nu recunoaste

  19,8

        8,8

           11

14

Nu poate justifica fapta

      -

          -

           3,3

15

Non-raspuns

     -

        1,1

           1,1

16

        T o t a l

  100

       100

          100

Detinuti condamnati pentru « violare de domiciliu »

    Date semnificative

 

 

-   varsta : 42% au 26-35 de ani iar 30% au 36-45 de ani;

- studii : 40% au V-VIII clase, 20% au absolvit o scoala profesionala  iar 18% au terminat liceul  ;

- starea civila : 28% sunt necasatoriti

                        22% sunt casatoriti si au copii

                        22% traiesc in concubinaj si au copii

- starea de recidiva:  52% sunt recidivisti si 64% au antecedente penale;

- provin mai ales din mediul rural (58%), familia de origine a fost organizata in 80% din cazuri;

- 40% sunt muncitori necalificati, 16% sunt agricultori, 28% nu au nici o ocupatie;

- infractiunea a fost comisa in mediul rural (70%), au actionat  singuri (64%), detinutii apreciaza ca situatia lor materiala inainte de infractiune era buna (34%), medie (44%) si precara doar in 22% din cazuri;

- victima era dinainte cunoscuta pentru 78% din detinuti iar in 22% din cazuri erau chiar  rude;

- dupa comiterea infractiunii, 42% din detinuti declara ca au regretat, iar 34% afirma ca nu au simtit nimic deosebit;

- 58% din cei chestionati nu s-au gandit ca vor fi descoperiti iar 74% nu au luat in calcul consecintele faptei lor asupra victimei;

- pedeapsa primita e considerata de 76% din detinuti ca mai grea decat fapta comisa .

Motivatia condamnatilor pentru   violare de domiciliu”

                         Surse

Tipuri de motive

Detinuti

     %

Rechizitoriu

        %

Personal din penitenciare %

1

Sub influenta alcoolului

   26

       12

            -

2

Pentru a recupera bani

   18

        8

           4

3

Din razbunare

   14

         -

           6

4

Pentru usurinta de a castiga bani

     -

       12

           6

5

Lipsuri materiale

    8

         -

           6

6

Pentru a se distra

    6

         -

            -

7

Din invidie

    6

         -

            -

8

Educatie precara

     -

         -

           6 

9

Pentru a obtine anumite bunuri materiale

     -

        6

            -

10

Tulburari psihice

     -

         -

           6

11

Neintelegeri mostenire

     -

        4 

            -

12

Pentru a se ascunde de urmaritori (a evada)

     -

        2

           2

13

Conflict cu victima

     -

        2

            -

14

Din gelozie

    2

        2

            -

15

Pentru a cumpara droguri

    2

         -

            -

16

Influentat de prieteni

     -

         -

           2

17

Nu poate justifica fapta

    6

         -

           -

18

Alt raspuns

   12

         -

          14

19

Nu recunoaste fapta

     -

         -

           2

20

Nu rezulta (nespecificat)

     -

       20

           28

21

Lipsa rechizitoriu

     -                                  

       16

            -

22

Non-raspuns

     -

       16

          18

23

       T o t a l

  100

      100

         100

              Se impun anumite precizari privind motivatia infractionala: « alcoolul » apare mai frecvent ca o scuza la condamnatii cu varsta de 26-35 de ani, « razbunarea » la cei de 36-45 de ani iar « recuperarea unor sume de bani » la cei de 22-25 de ani. In ce priveste nivelul de scolarizare, cei cu 5-8 clase insista pe faptul ca victima le datora bani iar cei cu scoala profesionala, pe nevoia de razbunare. La toate acestea, personalul de penitenciare adauga impulsivitatea si carentele educationale.

Detinuti condamnati pentru « ultraj »

   Date semnificative

 

- varsta: 44,4% au 26-35 de ani iar 20,4% au intre 36 si 45 de ani;

- studii:  - V-VIII clase 37%

              - scoala profesionala - 24%

              - liceu - 16,7%;

- starea civila: - 29,6% necasatoriti

                       - 27,8% - casatoriti si au copii

                       - 20,4% - traiesc in concubinaj si au copii;

- starea de recidiva: 59,3% sunt recidivisti;

- familia de origine a fost organizata in 68,5% din cazuri si avea domiciliul in mediul urban (57,4%);

- 14,8% erau dependenti de alcool;

- ocupatia la data arestarii: 16,8% erau muncitori calificati, 15% - muncitori necalificati, 9,3% lucrau in agricultura, 48% nu aveau nici o ocupatie;

- fapta a fost spontana (92,6%), comisa singur (77,8%), mai ales in mediul urban (59,3%) si localizata la nivelul strazii (57,4%);

- victimele au fost, de regula, barbati (92,6%), acestia fiind  74% politisti, 9,3% functionari publici, 5,6% jandarmi, 3,7% magistrati;

- detinutii declara ca in timpul comiterii faptei au simtit ca fac un act de dreptate (35,2%), s-au temut (20,4%), au fost nervosi (16,7%), satisfactie (14,8%);

-dupa consumarea infractiunii, 46,3% din detinuti declara ca au considerat ca au facut  o greseala, 24% au avut un sentiment de teama iar 11% au fost satisfacuti;

- 46,3% din detinuti se cred vinovati de fapta comisa, 31,5% dau vina pe victima iar 7,4% apreciaza ca prietenii a avut rolul determinant;

- 81,5% din cei investigati apreciaza pedeapsa primita ca fiind mai grea decat fapta savarsita.

Motivatia condamnatilor pentru “ultraj”

                             Surse

Tipuri de motive

Detinuti

     %

Rechizitoriu

       %

Personal din penitenciare %

1

Provocat de victima

   59,3

        -

         -

2

Sub influenta alcoolului (drogului)

   20,4

     24

         -

3

Pentru ca i se facea o nedreptate

     -

     3,7

     18,5

4

Nu suporta autoritatea (neincredere in autoritati, nesupunure la legitimare)

     -

     7,5

     16,8

5

Conflict sub influenta  alcoolului (in bar)

     -

    16,6

        -

6

Surprins in timp ce fura

     -

     7,4

        -

7

La indemnul prietenilor

   5,4

      -

        -

8

Din razbunare

   3,7

      - 

        -

9

Educatie precara

     -

      -

      3,7

10

Pentru a se impune (pentru prestigiu)

   1,9

      -

     1,9

11

Pentru a se ascunde de urmaritori ( a evada)

     -

    1,9

     1,9

12

Alt raspuns

   9,3

    1,9

       -

13

Non-raspuns

     -

    37

      57,2

14

       T o t a l

   100

   100

     100

CONCLUZII FINALE

          1. Continuarea acestei investigatii in anii urmatori se impune pentru a avea o imagine ampla  asupra modului in care delincventii romani justifica infractiunile comise si modificarile acestora in timp. In acest context vor trebui aduse anumite completari instrumentelor utilizate pentru a releva aspecte de profunzime, precum:

         - momentul si imprejurarile de viata cand au inceput sa comita infractiuni ( existenta pragului delincvential, precocitatea traiectoriei delincvente, daca se poate vorbi de o „ucenicie infractionala”);

         - evaluarea gradului de maturizare infractionala;

         - relevarea categoriilor de delincventi din punctul de vedere al pozitiei fata de crima,  de exemplu, „executant” sau „initiator”;

         - modul in care, diferitele categorii de delincventi, isi reprezinta

           reactiile comunitatii fata de criminalitate in general, si anumite infractiuni in special precum si gradul de  incredere/neincredere in certitudinea pedepsei;

-    distingerea, pentru fiecare delincvent,  a motivelor exogene  („oferite” de grupul de apartenenta) si a celor endogene (trasaturile sale de personalitate, educatia primita, etc.);

-    precizarea in detaliu a relatiilor care se stabilesc intre infractor si victima inainte, in timpul si dupa consumarea crimei;

-    rolul (ponderea) experientei penitenciare in geneza recidivei:  invatarea unor tehnici infractionale, schimbarea conceptiei despre viata, intrarea intr-un grup infractional constituit, amplificarea convingerilor infractionale, s.a.

-    cauzele reale ale renuntarii la delincventa in cazul recidivistilor.

       2. Consideram util infiintarea in cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor a unui serviciu (centru) de evaluare a personalitatii detinutilor, in componenta caruia sa fie psihologi, psihiatri, sociologi, criminologi. Impreuna cu specialisti din alte institututii, acest serviciu ar putea realiza, cel putin pentru detinutii cu fapte de o gravitate deosebita din toata tara,  analize de profunzime si prognoze privind evolutia conduitei lor functie de capacitatea criminala identificata. 

        3. Pentru o buna cunoastere a starii infractionale din Romania - dinamica in timp si spatiu, structura, evolutii neasteptate, cazuri deosebite, urgente la nivel de interventie, masuri de prevenire eficace, etc.-, este nevoie de infiintarea unui „Observator al criminalitatii” unde sa fie centralizate toate datele aflate in prezent la diverse institutii: Ministerul Justitiei, Parchetul General,  politie, jandarmerie, spitale de urgenta, pompieri, s.a. In acest fel, pe baza datelor analizate in mod stiintific, vor putea fi formulate in timp util masuri de interventie adecvate realitatilor noastre sociale. Toate acestea nu vor putea fi insa realizate fara un Institut National de Criminologie in structura Ministerului Justitiei.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




ACTIVITATI DE PREVENIRE A CRIMINALITATII ÎN ROMÂNIA SI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Regimul juridic cu privire la traficul de stupefiante
Consideratii generale privind expertiza criminalistica si constatarea tehnico-stiintifica
Acreditarea expertilor criminalisti, exigente europene în lumina standardizarii
Raport de expertiza balistica
Expertiza dactiloscopica
Raport de expertiza a fotografiei de portret
Notiunea de fals in documente


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu