Competente:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
In logica
secventiala, iesirea unui circuit depinde nu doar de starea
intrarilor in acel moment, ci si de intrarile din momentul
anterior. Logica secventiala opereaza cu memorie.
La un Circuit Logic Secvential, CLS,
exista, deci, legaturi de
reactie de la iesire spre intrare astfel incat valorile functiei de iesire la un
moment dat depind de valorile variabilelor de la intrare si de
starile elementelor de memorie, interne, ale circuitului, adica de
starea anterioara a circuitului.
Cel mai simplu dispozitiv de tip secvential este circuitul basculant bistabil (CBB) numit si flip-flop.
Proprietatile circuitului basculant bistabil (CBB):
Tipuri uzuale de circuite basculante bistabile, in functie de modul in care sunt comandate: R - S, J - K, T si D
Figura
31
Notatii folosite:
R, S, J, K, T, D intrari
si 
iesiri
CL, CK, T: intrare de ceas tact
Competenta:
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Durata: 20 minute
Tipul activitatii: Tenis
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile
Sugestii
Clasa va fi organizata in
perechi, care se vor chestiona succesiv pe o tema.
Schimbul de intrebari
dureaza pana se produce prima greșeala, moment in care
celalalt elev primește un punct.
Elevii "servesc" pe rand, iar
sistemul de punctare este cel din tenis: 0, 15, 30, 40, game, cu "egalitate" la
40-40.
Elevii pot juca și la "dublu
mixt"!
Enunt: In perechi, pune intrebari colegului pentru a-i verifica cunoștințele folosind Fișa de documentare 1.
Evaluare:
Se va realiza o inter-evaluare in
interiorul perechilor.
Competente:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Cel mai simplu circuit basculant bistabil are doua
iesiri, una fiind complementul celeilalte, iesiri care pot adopta
doar un nivel SUS de tensiune (1 logic) sau un nivel JOS de tensiune (0 logic).
CBB de tip R-S asincrone
Circuitele basculante
bistabile asincrone isi modifica starea iesirilor imediat ce starea intrarilor a
fost modificata corespunzator.
Circuitele basculante bistabile R-S asincrone prezinta urmatoarea schema bloc:
Semnificatia intrarilor S si R este
urmatoarea:
S (Engleza: SET - 'punere pe pozitie") - comanda care permite aducerea CBB din starea de repaus (notata '0') in starea de functionare (notata '1')
R (Engleza: RESET - 'punere pe zero') - comanda care aduce CBB in starea de repaus.
Combinatiile de stari de intrare care conduc la modificarea sau bascularea iesirilor unui CBB asincron depind de structura interna a dispozitivului, care poate consta fie din porti NOR (SAU-NU) interconectate, fie din porti NAND (SI-NU) interconectate.
1. a. CBB de tip R-S asincrone cu circuite NOR
Consideram ca analizam comportarea bistabilului asincron la momentul t1 cand raspunsul sistemului este Q1, ulterior unui moment t0 cand raspunsul a fost Q0.
|
R |
S |
Q |
|
Q |
||
|
interzis |
Figura
33 Tabelul
18
Se constata ca situatia in care R si S sunt
simultan 1 conduce la adoptarea de catre ambele iesiri, Q respectiv 
, a valorii de 0 logic, stare nepermisa din moment ce Q
este totdeauna complementul lui .
Sistemul isi va gasi echilibrul in final, dar este imposibil de prevazut care dintre cele doua iesiri va prelua nivelul 0 si care va prelua nivelul 1.
Se spune, deci, ca R=S=1 reprezinta o stare interzisa pentru CBB asincron cu porti NOR.
1. b. CBB de tip R-S asincrone cu circuite NAND
|
R |
S |
Q |
|
interzis |
||
|
Q |
Figura
34 Tabelul
19
In acest caz, starea
interzisa este R=S=0.
CBB asincrone de tip R-S se folosesc
in constructia altor flip-flopuri, mai complicate
in diverse aplicatii, de exemplu pentru impiedicarea vibratiei comutatoarelor la comanda on sau off
2. CBB de tip R-S sincrone
Majoritatea
CBB sunt sincrone, adica ele isi schimba starea la
iesire corespunzator starii intrarilor doar cand
receptioneaza un semnal numit de tact sau de ceas.
Acest lucru se impune deoarece este nevoie, de multe ori, sa se stie
cu precizie cand se va produce schimbarea starilor la iesire.
Schema bloc si
circuitul logic corespunzator unui astfel de dispozitiv sunt prezentate
mai jos:
Figura
35
Figura
36
Circuitul basculant bistabil sincron de tip R-S provine din CBB asincron, prin adaugarea unor porti suplimentare.
Bistabilul R-S-T se mai numeste si semiregistru de decalaj (Engl: HALF SHIFT
REGISTER
Competenta:
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Dupa finalizarea acestei activitati, vei fi capabil sa caracterizezi circuitele basculante bistabile R-S.
Durata: 20 minute
Tipul activitatii: Idei care merita spuse
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile R-S
Sugestii
Clasa va fi organizata pe
echipe.
Reprezentantul
echipei prezinta enunțurile in fața clasei, incercand sa
obțina aprobarea restului clasei pentru fiecare dintre ele.
Scopul
ultim al elevului este sa obțina aprobarea macar pentru o idee care merita
spusa dintre cele propuse, de aceea va apela la compromisuri, operand
modificari pe parcurs pentru a-i mulțumi pe critici, avand grija
ca, in același timp, sa-și pastreze susținatorii.
Daca
este imposibil orice compromis, cei care nu sunt de acord vor construi propriul
lor enunț, acesta luind locul celui propus inițial.
Se poate desemna un elev care
sa noteze toate enunțurile asupra carora s-a cazut de
acord.
Enunt
Pe grupe, formulați un set de 5 enunțuri care merita spuse din informația prezentata in Fișa de documentare 2.
Evaluare:
Se va contabiliza numarul de
enunțuri acceptate pentru fiecare grup in parte.
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Dupa finalizarea acestei activitati, vei fi capabil sa construiești tabelul de adevar al unui bistabil R-S cu porți NOR.
Durata: 30 minute
Tipul activitatii: Piramida
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile R-S
Sugestii
Pentru inceput, activitatea are
loc in perechi.
Dupa 15 minute, cate
doua perechi se reunesc (5 min)
pentru a compara rezultatele obtinute si a negocia varianta
aleasa.
Apoi, pentru alte 5 minute se reia comparatia in
grupuri extinse, pentru negocierea variantei finale.
Enunt
Fie schema logica urmatoare si tabelul de adevar asociat:
|
R |
S |
Q0 |
Q1 |
|
. Completeaza tabelul de adevar, tinand cont ca starea Q1 a bistabilului la iesire la un moment dat, este data atat de starea intrarilor, R respectiv S, cat si de starea Q0 a acestuia anterioara momentului considerat.
. Sugereaza o aplicatie practica pentru acest circuit.
Evaluare:
Se va realiza inter-evaluare intre
grupuri.
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Dupa finalizarea acestei activitati, vei fi capabil sa construiești tabelul de adevar al unui bistabil R-S cu porți NAND.
Durata: 20 minute
Tipul activitatii: Piramida
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile R-S
Sugestii
Pentru inceput, activitatea are
loc in perechi.
Dupa 15 minute, cate
doua perechi se reunesc (5 min)
pentru a compara rezultatele obtinute si a negocia varianta
aleasa.
Apoi, pentru alte 5 minute se reia comparatia in
grupuri extinse, pentru negocierea variantei finale.
Enunt
Fie schema logica urmatoare si tabelul de adevar asociat:
. Completeaza tabelul de adevar, tinand cont ca starea Q1 a bistabilului la iesire la un moment dat, este data atat de starea intrarilor, R respectiv S, cat si de starea Q0 a acestuia, anterioara momentului considerat.
Sugereaza o aplicatie practica a acestui dispozitiv.
|
R |
S |
Q0 |
Q1 |
|
Evaluare:
Se va realiza inter-evaluare intre
grupuri.
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Dupa finalizarea acestei activitati, vei fi capabil
sa realizezi sinteza unui bistabil R-S cu circuite 7400.
Sa verifici practic funcționarea circuitului obținut
Durata: 50 minute
Tipul activitatii: Simulare, exercițiu practic
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile R-S
Sugestii
Activitatea are loc in echipe.
Enunt
a) Deseneaza schema unui circuit basculant bistabil de tip R - S cu porti SI - NU. Utilizeaza, pentru sinteza bistabilului, circuitul 7400.
b) Noteaza pe schema pinii circuitului integrat 7400 corespunzatori intrarilor si iesirilor portilor utilizate.
c) Completeaza schema cu elementele necesare pentru semnalarea optica a starii iesirilor.
d) Conecteaza la intrarea bistabilului un comutator astfel incat circuitul sa poata fi utilizat ca generator manual de tact in lucrarile de laborator cu CLS.
e) Verifica practic funcționarea circuitului.
Evaluare:
Se va realiza inter-evaluare intre
grupuri.
Competente:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Bistabilii J-K
ajuta la evitarea aparitiei starii de nedeterminare in
cazul in care intrarile preiau
aceeasi valoare logica R=S=1 sau R=S=0; se folosesc bistabili R-S
realizandu-se o a doua reactie prin aducerea iesirilor la intrare.
Se impune ca durata semnalului de comanda sa fie mai mare decat timpul de propagare printr-o poarta si mai mic decat timpul de propagare prin doua porti.
Comanda bistabilului J-K se face pe frontul crescator al impulsului de comanda
Iesirea va comuta pe frontul descrescator al impulsului de comanda, functie, insa, de valorile lui J si K de pe frontul crescator.
CBB de tip J-K asincron
Figura
37
Schema bloc:
Schema logica:
Figura
38
|
J |
K |
Q1 |
|
Q0 |
||
|
|
Tabelul de adevar:
Tabelul
20
J (rol de SET - 'punere in pozitie") - comanda care permite aducerea CBB din starea de repaus (notata '0') in starea de functionare (notata '1')
K (rol de RESET - 'punere pe zero') - comanda care aduce CBB in starea de repaus.
CBB de tip J-K sincron
Schema bloc:
Figura
39
Schema logica:
Figura
40
Circuitul basculant bistabil sincron de tip J-K provine din CBB asincron, prin adaugarea unor porti suplimentare.
Dispozitivul basculeaza cand J=K=1 pe frontal negativ al impulsului de ceas.
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat: Dupa finalizarea acestei activitati, vei fi capabil
sa selectezi componentele electronice pentru
realizarea schemei logice a unui bistabil J-K
sa selectezi componentele electronice pentru
realizarea schemei logice a unor bistabili
R-S.
Durata: 20 minute
Tipul activitatii: Reconstrucție
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile J-K
Sugestii
Clasa va fi organizata in 4
echipe.
Dupa 10 minute, echipele se vor intalni in plen. Fiecare va prezenta clasei rezultatele
propriei sarcini de lucru.
Ca resurse se vor folosi Fișa
de documentare 2 și Fișa de documentare 3.
Enunt
Se dau simbolurile:
a. Combinand aceste simboluri,
Echipa 1: Deseneaza schema de principiu cu porti NOR a unui circuit basculant
bistabil de tip R-S asincron.
Echipa 2: Deseneaza schema de principiu cu porti NAND a unui circuit basculant bistabil de tip R-S asincron.
Echipa 3: Deseneaza schema de principiu cu porti NOR a unui circuit basculant bistabil de tip R-S sincron.
Echipa 4: Deseneaza schema de principiu a unui circuit basculant bistabil de tip J-K asincron.
b. Realizeaza tabelul de adevar corespunzator functionarii fiecarui circuit desenat.
Evaluare: Se recomanda inter-evaluare intre echipe.
Se vor aprecia urmatoarele criterii:
alegerea
corecta a componentelor necesare
desenarea
corecta a schemei
tabelul
de adevar asociat
Competenta:
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Durata: 20 minute
Tipul activitatii: Idei care merita spuse
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile J-K
Sugestii
Clasa va fi organizata in
echipe.
Reprezentantul
echipei prezinta enunțurile in fața clasei, incercand sa
obțina acordul restului clasei pentru fiecare dintre ele.
Scopul
ultim al elevului este sa pastreze macar o idee care merita
spusa, de aceea va apela la compromisuri, operand modificari pe
parcurs pentru a-i mulțumi pe critici, avand grija ca, in același
timp, sa-și pastreze susținatorii.
Daca
este imposibil orice compromis, cei care nu sunt de acord vor construi propriul
lor enunț, acesta luind locul celui propus inițial.
Se poate desemna un elev care
sa noteze toate enunțurile asupra carora s-a cazut de
acord.
Enunț:
Pe grupe, formulați un set de 5 enunțuri care merita spuse din informația prezentata in Fișa de documentare 3.
Evaluare:
Se va contabiliza numarul de
enunțuri acceptate pentru fiecare grup in parte.
Competenta:
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Durata: 20 minute
Tipul activitatii: Tenis
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile J-K
Sugestii
Clasa va fi organizata in
perechi ai carei membri iși vor pune intrebari in mod succesiv.
Schimbul de intrebari
dureaza pana se produce prima greșeala, moment in care
celalalt elev primește un punct.
Elevii "servesc" pe rand, iar
sistemul de punctare este cel din tenis: 0, 15, 30, 40, game, cu "egalitate" la
40-40.
Elevii pot juca și la "dublu
mixt"!
Enunt: In perechi, pune-ți intrebari cu colegul pentru a va verifica cunoștințele despre circuitele basculante bistabile J-K, folosind Fișa de documentare 3.
Evaluare:
Se va realiza o inter-evaluare in
interiorul perechilor.
Competente:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Metoda Master-Slave
(stapan-sclav) este una dintre cele mai folosite metode de a realiza tranzitia
iesirii doar la primirea unor impulsuri de tact potrivite, deoarece
tolereaza cresteri si descresteri lente de semnal (asa
numitele fronturi de semnal lente).
CBB de tip R-S MASTER - SLAVE cu circuite NAND interconectate
Figura
41
Este alcatuit din doua semiregistre de decalaj
comandate in antifaza de impulsul de tact.
CBB de tip MASTER - SLAVE cu bistabili J-K
Figura
42
Cele doua impulsuri de tact sunt separate intern printr-un inversor
In timpul functionarii, un impuls pozitiv aplicat pe MASTER va fi negativ pe SLAVE
La aplicarea unui semnal pozitiv de tact, bistabilul MASTER J-K va putea accepta intrarile J si K drept date, in timp ce bistabilul J-K SLAVE va avea iesirile izolate fata de schimbarile de la iesirea MASTER, deoarece tactul sau este negativ
Pe durata modificarii iesirilor SLAVE, intrarile sale nu pot fi modificate de nici o schimbare a ieșirilor din MASTER
Cand tactul pe MASTER este negativ, bistabilul SLAVE accepta datele, caci tactul sau este pozitiv; in acest timp, bistabilul MASTER nu poate accepta date noi
Dispozitivele tip MASTER-SLAVE sunt aplicabile ori de
cate ori este necesar ca
schimbarile de la intrare sa
nu afecteze imediat iesirile.
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat: Aceasta activitate te va ajuta
sa selectezi componentele electronice pentru realizarea unor circuite
master-slave si
sa
le interconectezi pentru o functionare corecta.
Durata: 40 minute
Tipul activitatii: Simulare, Piramida
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile de tip Master-Slave
Sugestii
Clasa se va organiza mai intai in
perechi.
Dupa 10 minute, perechile ce
au avut aceeași sarcina (a, b sau c ) se vor reuni cate 4 apoi cate 8
pentru a negocia varianta finala.
Dupa 20 minute, grupele
extinse vor prezenta produsele muncii lor intregii clase.
Enunt
1. Folosind simbolurile de porți logice de mai jos, realizați schema unui circuit basculant bistabil master-slave asincron
2. Modificați schema inițiala pentru a o transforma in circuitul sincron corespunzator.
Evaluare: Se va realiza o inter-evaluare intre grupe.
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Aceasta activitate te va ajuta:
Durata: 40 minute
Tipul activitatii: Rezolvare de probleme, mozaic
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile de tip Master-Slave
Sugestii
Se vor consulta Fișele de documentare 2, 3 și 4. precum și Glosarul de termeni.
Clasa se va organiza pe grupe
mari, care se vor imparți, la randul lor, in subgrupe mai mici (2-3
elevi), fiecare subgrupa avand de rezolvat sarcinile a, b, c, respectiv d.
Dupa 15 minute, subgrupele cu
aceeași sarcina se vor uni și vor verifica rezolvarea sarcinii
pe care au avut-o. (10 min)
Ultimele 10-15 minute se vor
desfașura cu refacerea grupurilor mari inițiale și un peer-learning pentru rezolvarea tuturor
sarcinilor a-d.
Enunt
a. Explica, pe scurt, ce ințelegi prin termenii de master, respectiv slave referitor la un bistabil sincron.
b. Construiește diagrama de circuit și explica funcționarea unui bistabil master -slave tip R-S.
c. Intrarile unui bistabil sincron Master Slave J-K arata ca in figura de mai jos. Dedu forma ieșirii Q presupunand ca aceasta era inițial in zero logic.
d. Argumenteaza avantajul folosirii circuitului master-slave J-K fața de folosirea bistabilului simplu J-K.
Evaluare:
Se va realiza o inter-evaluare intre grupele inițiale.
Competente:
Identifica componente
electronice
Analizeaza montaje cu
circuite integrate digitale
Circuitele basculante bistabile de tip T constituie cel mai simplu automat.
Daca, in cazul bistabilului J-K, intrarile J
si K sunt conectate impreuna, se obtine bistabilul de tip T.
Acesta are o singura intrare de date, T.
Schema bloc:
Figura
43
Tabelul de adevar restrans arata astfel:
|
T |
Qn+1 |
|
Qn |
|
|
|
Tabelul
22
Diagrama de evolutie a starilor:
Bistabilul comuta totdeauna in starea complementara in urma aplicarii unui impuls de tact. Revine in starea initiala dupa fiecare doua impulsuri aplicate la intrare (cand T=1), deci executa divizarea cu 2 a frecventei impulsurilor de la intrarea de tact.
Familiile curente de CI nu contin bistabili de tip T ca atare, deoarece ei se construiesc, de regula, cu bistabili JK- MS, ingloband astfel toate avantajele pe care le ofera aceste circuite.
Competenta:
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Durata: 20 minute
Tipul activitatii: Rezolvare de probleme
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile de tip T
Sugestii
Se va consulta Fișa de
documentare 5.precum și Glosarul
de termeni.
Elevii vor lucra individual, apoi
iși vor confrunta soluțiile cu ale colegului de banca.
Enunt
Completeaza tabelul de adevar cu informația lipsa, considerand doua momente de timp succesive: n, respectiv momentul imediat urmator, (n+1).
|
T |
Qn |
Qn+1 |
Evaluare:
Se va realiza o inter-evaluare intre elevi.
Competenta:
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Durata: 50 minute
Tipul activitatii: Simulare, Exercițiu practic
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile de tip T
Sugestii
Clasa va fi organizata pe
echipe
Enunt
Mai jos se dau schema de dispunere a pinilor și tabelul de adevar pentru un dispozitiv CI 74148 de tip JK-MS.
|
INTRARI |
IESIRI |
||||
|
CLR |
|
J |
K |
Q |
|
|
X |
X |
X | |||
|
|
Q0 |
|
|||
|
|
|
Q0 |
|||
Sarcini de lucru:
a) Conecteaza in cascada doi bistabili JK - MS pentru a obține bistabili de tip T. (Folosește ca model circuitul integrat 7473) .
b) Cupleaza la intrarea de tact a circuitului un generator manual de tact, realizat cu porti SI - NU (bistabil de tip R - S).
c) Noteaza pe schema pinii CI utilizati.
d) Conecteaza in iesirile bistabililor LED-uri pentru a semnala optic starea logica si completeaza tabelul de adevar si diagrama cu evolutia in timp a starii iesirilor.
e) Observa pe diagrama divizarea de frecventa.
Evaluare:
Se va realiza o inter-evaluare
intre echipe.
Competente:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Tot in scopul prevenirii aparitiei starii de
nedeterminare la intrarile unui bistabil R-S, se practica plasarea
unui inversor pe linia de date, astfel incat una dintre porti sa fie
alimentata cu complementul celeilalte.
Acest tip de bistabil realizeaza stocarea
propriu-zisa a informatiei.
Bistabilul de tip D este un repetor care realizeaza si functia de intarziere cu un tact a datelor de intrare, de unde si denumirea bistabilului D (DELAY), zavor de date sau bistabil de intarziere.
Are o singura intrare, iar iesirea este identica cu intrarea, prezentand o mica intarziere in timp.
Bistabilul D nu zavoraste iesirea, ci aceasta urmareste pur si simplu intrarea.
Pentru a zavori intrarea de date D, dispozitivul poate fi echipat cu o intrare de validare E care sa realizeze aceasta functie cand se afla in starea JOS.
D - intrarea de
date CLK- intrarea de
tact/ceast Q, Q negat - iesirile CLR- CLEAR - echivalent cu RESET PR- PRESET - echivalent cu SET PR si CLR - intrari de
fortare, active in zero (initializare si stergere)
Schema bloc:
|
Competenta:
Identifica componente electronice
Obiectivul vizat: La sfarșitul acestei activitați de invațare vei fi capabil construiești schema logica a unui bistabil D.
Durata: 30 minute
Tipul activitatii: Transformare
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile de tip D
Sugestii:
Se
vor consulta Fișa de documentare 6 și, eventual, Fișa
de documentare 5. și Glosarul de
termeni.
Clasa se va organiza in perechi sau pe grupe.
Enunt
Utilizand o combinație de simboluri logice de circuit și scheme bloc sau doar simboluri de circuit , construiește schema logica a unui bistabil tip D.
Evaluare:
Se va realiza o inter-evaluare intre perechi sau intre grupe.
Competenta:
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
La sfarșitul acestei activitați vei fi capabil sa explici funcționarea unui bistabil tip D
Durata: 30 minute
Tipul activitatii: Rezolvare de probleme
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile de tip D
Sugestii
Se
va consulta Fișa de documentare 6
Clasa se va organiza pe perechi
sau pe grupe.
Enunt
Formele de unda de mai jos sunt aplicate unui bistabil tip D.
Dedu forma de unda a ieșirii Q presupunand ca, inițial, aceasta a fost in zero logic.
Evaluare:
Se va realiza o inter-evaluare
intre perechi sau intre grupe.
Competenta:
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
La sfarșitul acestei activitați vei fi capabil sa verifici funcționarea unui circuit bistabil tip D 7474
Durata: 50 minute
Tipul activitatii: Simulare, Exercițiu practic
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile de tip D
Sugestii
Se
va consulta Fișa de documentare 6 și Fișa de
documentare 4
Clasa se va organiza pe grupe.
Enunt
Mai jos se dau schema de dispunere a pinilor pentru un dispozitiv CI 74148 și tabelul de adevar al unui bistabil de tip D.
|
INTRARI |
IESIRI |
|||
|
|
CLR |
D |
Q |
|
|
X |
||||
|
X |
||||
|
X |
||||
|
X |
Q0 |
|
||
Sarcini de lucru:
a) Redeseneaza schema bistabilului de tip T de la Activitatea de invațare 5.2. folosind bistabili de tip D. (Folosește ca model circuitul integrat 7474) .
b) Indica un alt circuit integrat (din seria CMOS 4000) care poate fi utilizat in constructia montajului.
c) Vizualizeaza cu ajutorul osciloscopului semnalele f(t), Q1 si Q2.
Evaluare:
Se va realiza o inter-evaluare
intre grupe.
Competenta:
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
La sfarșitul acestei activitați vei fi capabil sa construiești schema unui bistabil T și D utilizand schema unui bistabil tip J-K
Durata: 30 minute
Tipul activitatii: Transformare
Continutul activitatii de invatare: Circuite basculante bistabile de tip D, Circuite basculante bistabile de tip T
Sugestii
Se
va consulta Fișa de documentare 6 și 5, precum și Glosarul de termeni.
Clasa se va organiza pe perechi
sau pe grupe.
Enunt
Un bistabil D
Un bistabil T
Evaluare:
Se va realiza o inter-evaluare
intre perechi sau intre grupe.
Competente:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Numaratoarele
electronice sunt circuite logice secventiale destinate numararii
impulsurilor care apar la intrarea lor si apoi memorarii rezultatului
numararii.
Evolutia numaratorului in cadrul starilor
se face intr-o anumita ordine, fixata prin constructia
numaratorului, in ritmul unui semnal de tact.
Caracteristicile unui
numarator:
Nmax - capacitatea numaratorului. Reprezinta numarul maxim de stari posibile ale numaratorului.
Nmax 2n unde n reprezinta numarul maxim de stari stabile ale numaratorului
Rapiditatea in functionare este definita prin doi parametri:
frecventa impulsurilor de numarare;
timpul de pozitionare al numaratorului.
Numaratoarele reprezinta aplicatia
principala a bistabililor de tip T. Daca bistabilul de tip T este
comandat prin T=1, devine un circuit de numarare binara.
Clasificare:
Dupa modul de aplicare a impulsului de comanda:
- numaratoare asincrone - intrarea de tact a fiecarei celule bistabile este conectata la iesirea celulei anterioare;
- numaratoare sincrone - toate intrarile de tact sunt conectate impreuna, bascularea tuturor bistabililor facandu-se in acelasi moment.
Dupa sensul numararii:
- numaratoare directe - fiecare impuls prezent la intrarea numaratorului creste continutul sau cu o unitate;
- numaratoare inverse - fiecare impuls prezent la intrarea numaratorului scade continutul sau cu o unitate;
- numaratoare reversibile - efectueaza numararea in ambele sensuri. In ambele cazuri, un numarator poate fi o colectie de automate elementare independente, conectate in asa fel incat nu apare o reactie suplimentara.
Foarte frecvent, in
constructia numaratoarelor se folosesc bistabili J-K datorita
proprietatii acestora de a diviza numarul de impulsuri
inregistrate la iesire fata de numarul impulsurilor
prezente la intrare, adica de a bascula doar la preluarea ambelor
intrari ale unui 1 logic.
|
J |
K |
Q |
|
Q0 |
||
|
Basculare |
Tabelul
23
Diagrama de evoluție a starilor este urmatoarea:
|
Figura 46 |
|
Figura 46 |
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat: Aceasta activitate te va ajuta sa expui intr-o maniera personala cunoștințele referitoare la caracteristicile numaratoarelor electronice.
Durata: 30 minute
Tipul activitatii: Aide-mémoire (rezumat), organizator grafic
Continutul activitatii de invatare: Prezentare generala a numaratoarelor electronice
Sugestii:
Elevii vor lucra individual.
Se va face evaluare intre colegii de banca (inter-evaluare).
Enunt
Realizeaza un rezumat al conținutului Fișei de documentare in care sa organizezi informația utilizand dreptunghiuri, cercuri, sageți sau orice alte mijloace grafice pe care le consideri potrivite.
Evaluare: Se va realiza o
inter-evaluare intre elevi.
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Aceasta activitate te va ajuta sa ințelegi caracteristicile numaratoarelor electronice.
Durata: 30 minute
Tipul activitatii: Documentare
Continutul activitatii de invatare: Prezentare generala a numaratoarelor electronice
Sugestii
Se va consulta Fișa de
documentare , orice surse internet
pe aceste teme, reviste de specialitate și Glosarul de termeni.
Elevii vor lucra in perechi sau in
grupe mici.
Enunt
a. Discutați diferența dintre:
Logica combinaționala și logica secvențiala
Numaratoare asincrone și sincrone
Numaratoare inverse, directe și reversibile
b. Explicați noțiunea de capacitate a unui numarator.
Evaluare:
Se va realiza o inter-evaluare.
 |
|||
|
|||
Competente:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Numaratoare electronice asincrone
Sa analizam succesiunea de numere de la 0 la 7 scrise in cod binar:
Tabelul
24
Nota: MSB = (Engl) Most Significant Bit ( Rom: bitul cel mai semnificativ)
LSB = (Engl) Least Significant Bit (Rom: bitul cel mai puțin semnificativ)
B = basculare (trecerea din 0 in 1 sau din 1 in 0)
Concluzie:
a) valoarea primului bit (LSB bitul cel mai putin semnificativ) basculeaza (comuta) la cresterea cu o unitate a oricarui numar
b) valoarea bitului al doilea basculeaza (comuta) totdeauna ca o consecinta a tranzitiei in zero a primului bit
c) valoarea bitului al treilea (MSB bitul cel mai semnificativ) basculeaza (comuta) totdeauna ca o consecinta a tranzitiei in zero a celui de-al doilea bit
Pentru implementarea unei astfel de scheme logice,
Se va asocia fiecarui bit al numarului un bistabil de tip JK cu J=K=1
Intrarea de tact a fiecarui bistabil va fi legata de iesirea bistabilului anterior
Comanda bistabilului JK se va face pe frontul crescator al impulsului de comanda, iar iesirea comuta pe frontul descrescator, in functie de valorile lui J si K de pe frontul crescator.
Utilizand acest procedeu se
poate realiza un numarator asincron prin conectarea in cascada a
N bistabili, respectand conditia: QK-1 sa fie comutat cu
CLKK, iar pe intrarea de ceas a primului bistabil de tip JK sa
fie aplicate impulsurile de numarare.
Exemplu
numarator electronic asincron in baza 8
Figura
47
Diagrama de evoluție a starilor:
Figura
48
2. Numarator electronic asincron cu capacitatea N=6
Numarul de bistabili necesar: 6≤23 , deci n=3
Tabelul de adevar care descrie evolutia starii iesirilor:
|
TACT |
QA (20) |
QB(21) |
QC(22) |
||
|
Tabelul 25 |
|||||
Este necesar ca numaratorul sa fie impiedicat sa evolueze de la 5 la 6 (011), combinatia trebuind sa-l aduca in starea 0.
Se conecteaza un circuit NAND la iesirile QB si QC, a carui iesire se conecteaza la intrarile de RESET ale celor trei CBB.
Figura
49
Diagrama de evoluție a starilor:
Figura
50
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Aceasta activitate te va ajuta
sa selectezi componentele electronice pentru realizarea unor
numaratoare asincrone si
sa
interconectezi componentele electronice pentru
o functionare corecta.
Durata: 30 minute
Tipul activitatii: Reconstrucție, Simulare
Continutul activitatii de invatare: Numaratoare asincrone
Sugestii
Clasa se va organiza pe grupe.
Dupa 15 minute, grupele vor prezenta munca personala pe foi de
flip-chart sau pe perete.
Enunt
Folosind catalogul de circuite integrate, determinati tipul
si numarul de circuite integrate necesare realizarii
acestui numarator.Evaluare: Se va realiza o inter-evaluare intre grupe, ținandu-se cont de urmatoarele criterii:
alegerea corecta a
componentelor necesare
desenarea corecta a schemei
determinarea
numarului de circuite integrate necesare realizarii
numaratorului
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Aceasta activitate te va ajuta sa selectezi componentele electronice pentru realizarea unor numaratoare asincrone si sa le interconectezi pentru o functionare corecta.
Durata: 30 minute
Tipul activitatii: Simulare
Continutul activitatii de invatare: Numaratoare asincrone
Sugestii
v Clasa se va organiza pe grupe.
v Dupa 20 minute, schimbati rezultatele cu o alta grupa si evaluati-va reciproc!
Enunt
Dispui de un catalog de circuite integrate, bistabili de tip JK si porti NAND.
Evaluare: Se va realiza o inter-evaluare intre grupe, ținandu-se cont de urmatoarele criterii:
Competente:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Numaratoare electronice sincrone
La numaratoarele
sincrone, impulsurile care urmeaza a fi numarate se aplica
simultan pe toate intrarile bistabililor ce formeaza
numaratorul.
Bistabilii care au conditiile de basculare indeplinite
basculeaza toti o data.
Viteza de numarare este mai mare la un
numarator sincron in comparatie cu cel asincron
Exemplu:
Numarator sincron cu doua etaje
Figura
51
Tabelul de adevar care descrie evolutia starii iesirilor:
|
TACT |
QA (20) |
QB(21) |
||
|
Tabelul 26 |
||||
Figura
52
Numaratoare electronice asincrone inverse
Numararea
inversa consta in scaderea unei unitati din
numarul continut de numarator, pentru fiecare impuls de
intrare.
Exemplu: numarator electronic asincron in baza 8
Figura
53
Primul impuls care apare la intrarea T a bistabilului A basculeaza toti bistabilii in "1", astfel incat continutul numaratorului este 7 (111).
Dupa cel de al optulea impuls, toti bistabilii vor fi in "0"
Figura
54
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Aceasta activitate te va ajuta
sa selectezi componentele electronice pentru realizarea unui numarator sincron si
sa interconectezi componentele electronice pentru o functionare corecta.
Durata: 35 minute
Tipul activitatii: Simulare
Continutul activitatii de invatare: Numaratoare sincrone
Sugestii
Clasa se va organiza pe grupe.
Dupa 15 minute, schimbati rezultatele cu o alta grupa si evaluati-va reciproc!
Enunt
a. Realizeaza diagrama de circuit a unui numarator modulo 16 operand sincron, cu bistabili J-K.
b. Construiește tabelul de adevar sau diagrama de tranziție a starilor pentru a explica tranzițiile semnalului de ieșire pentru o numaratoare completa. (Folosește presupunerea ca bistabilii basculeaza pe frontul pozitiv al semnalului de tact.)
Evaluare: Se va realiza o inter-evaluare intre grupe.
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Aceasta activitate te va ajuta sa identifici componentele electronice necesare transformarea unei scheme logice date si sa le interconectezi pentru o functionare corecta.
Durata: 35 minute
Tipul activitatii: Transformare
Continutul activitatii de invatare: Numaratoare sincrone
Sugestii
Clasa se va organiza pe grupe.
Dupa 25 minute, schimbati rezultatele cu o alta grupa si evaluati-va reciproc!
Enunt
Proiecteaza un numarator reversibil sincron modulo 8 folosind bistabili J-K precum și alte elemente de circuit necesare.
Semnalul de control care determina sensul de numarare se va considera 1 logic pentru numarare directa și 0 logic pentru numarare inversa.
Evaluare: Se va realiza o inter-evaluare intre grupe.
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Aceasta activitate te va ajuta sa identifici componentele electronice necesare pentru transformarea unei scheme logice date
Durata: 35 minute
Tipul activitatii: Transformare
Continutul activitatii de invatare: Numaratoare sincrone
Sugestii
Clasa se va organiza pe grupe.
Dupa 25 minute, schimbati rezultatele cu o alta grupa si evaluati-va reciproc!
Enunt
Argumenteaza posibilitatea transformarii unui numarator sincron modulo 16 intr-unul modulo 10.
Realizeaza schema logica de circuit și tabelul de adevar corespunzatoare. Folosește bistabili J-K cu declanșare pe frontul negativ.
Evaluare: Se va realiza o inter-evaluare intre grupe.
Tema 7 Circuite logice secventiale
Competente:
Identifica componente electronice
Sistemul de memorare este alcatuit dintr-un mediu de memorare
și circuitele aferente funcționarii intregului sistem.
Datele sub forma binara sunt inmagazinate in
diferite celule de memorie care poarta numele de locașii. Fiecare
locașie conține un bit și poate fi identificata printr-o
adresa.
Numarul maxim de locații adresabile constituie capacitatea memoriei, exprimandu-se de
obicei in octeți sau cuvinte și in multiplii acestora:
kilo (1k = 210 = 1024) sau Mega (1M = 22 = 10485760).
Octetul
reprezinta o locație adresabila independent cu o capacitate de 8
biți, fiind numit și byte
sau caracter. Daca numarul
de biți dintr-o locație adresabila independent este diferit de
8, atunci secvența poarta numele de cuvant și are lungimea de 4, 16, 32, 64 etc. biți.
Complexitatea operațiilor efectuate de un calculator,
precum și viteza lui de calcul depind, mai ales, de capacitatea, viteza
și organizarea memoriei sale. Pentru inscrierea in memorie,
informația este introdusa, mai intai, in registrul de date
(informații), iar adresa locației unde va fi inmagazinata
informația se introduce in registrul de adrese. Transferul informației
in locația respectiva are loc in urma aplicarii comenzii de
inscriere a datelor.
Pentru citirea informației, se specifica mai intai adresa locației de memorie, cu ajutorul registrului de adrese. Informația este transmisa din memorie in rewgistrul de informații in vederea citirii, in urma aplicarii comenzii de citire a datelor.
Pentru a face posibila recunoașterea locației atat la scriere cat și la citire, conținutul registrului de adrese se decodifica cu ajutorul unui decodificator de adrese.
In majoritatea sistemelor de calcul se utilizeaza
urmatoarele tipuri de memorie:
Memorii interne avand capacitate mica și viteza mare de operare;
Memorii externe avand capacitate foarte mare și viteza redusa de operare (sau acces);
Memorii tampon avand capacitate medie și viteza de operare comparabila cu a memoriilor interne.
O alta clasificare a memoriilor este urmatoarea:
Memorii distructive, la care informația se distruge in urma citirii;
Memorii nedistructive, la care informația este alterata in urma citirii.
Dupa modul de funcționare, memoriile pot fi:
Statice - rețin informația cat timp memoria este alimentata;
Dinamice - stocheaza informația un timp scurt (1-2ms) in timpul alimentarii, conținutul memoriei necesitand improspatare din timp in timp.
Din punctul de vedere al modificarii conținutului memoriei, memoriile pot fi:
Memorii numai citește (ROM = Read Only Memory) - conținutul se inscrie la fabricarea circuitului integrat;
Memorii citește - scrie (RWM = Read Write Memory sau RAM = Random Access Memory - memorii cu acces aleator). Conținutul acestora poate fi modificat de cate ori se dorește;
Memorii semipermanente - reprogramabile (Read Mostly Memory). Conținutul se modifica, dar mai greu.
Selectarea celulei dorite, scrierea sau citirea cer o anumita desfașurare in timp a semnalelor de comanda.
Caracteristicile unei memorii sunt:
Timpul de acces (de adresare)
Reprezinta durata intre solicitarea unei celule (locații) in memorie și momentul cand conținutul locației respective poate fi citit (30-60 ns la memoriile TTL; 100-500 ns la memoriile MOS).
Modul de acces - exista doua moduri de organizare a unei rețele de celule de memorare:
Serie (secvențial) - in care timpul pentru localizarea unei adrese depinde de poziția ei in rețea;
Aleator (Random Access) - care nu depinde de poziția adresei in rețea.
Capacitatea de inmagazinare.
Numarul de celule conținute de o memorie este totdeaun a o putere a lui 2. Capacitatea reprezinta produsul intre numarul de cuvinte in memorie și numarul de celule cuprinse in fiecare cuvant.
Puterea electrica consumata de o memorie se raporteaza la un bit și se masoara in mW/bit.
Memorii TTL - 1 mW/bit;
Memorii MOS - 0,1 mW/bit;
Memorii CMOS - 0,01 mW/bit;
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat: Aceasta activitate te va ajuta sa expui intr-o maniera personala cunoștințele referitoare la caracteristicile circuitelor de memorare.
Durata: 30 minute
Tipul activitatii: Aide-mémoire (rezumat), organizator grafic
Continutul activitatii de invatare: Circuite de memorare
Sugestii:
Elevii vor lucra individual.
Enunt
Realizeaza un rezumat al conținutului Fișei de documentare 10. in care sa organizezi informația utilizand dreptunghiuri, cercuri, sageți sau orice alte mijloace grafice pe care le consideri potrivite.
Evaluare:
Se va face evaluare intre colegii de banca (inter-evaluare).
Competente:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Registrele sunt
circuite electronice care primesc, stocheaza si transfera
informatia in cod binar, prin actionarea unei comenzi speciale.
Daca informatia ce trebuie inscrisa are n biti, atunci registrul va
contine n circuite basculante
bistabile, cate unul pentru fiecare bit.
Tipuri de registre:
Registru dinamic -
informatia pe care o detine nu poate fi mentinuta decat
daca se improspateaza cu o cadenta oarecare.
Registru static -
informatia stocata in diversele celule nu dispare dupa oprirea
actiunii de comanda.
Clasificarea registrelor dupa modul de inscriere/extragere a informatiei:
registre cu inscriere serie si citire serie
registre cu inscriere serie si citire paralel
registre cu inscriere paralel si citire serie
registre cu inscriere paralel si citire paralel
Registre cu inscriere serie si citire
serie (registre de deplasare)
Sunt formate din CBB conectate in serie
Informatia se inmagazineaza si poate fi transferata de la un bistabil la altul
Exemple:
Registre realizate cu bistabili de tip D
Registru de deplasare de la stanga la dreapta
Figura
55
Fiecare impuls de tact va deplasa starea "1" ce apare la
intrarea primului bistabil cu cate o celula spre dreapta pana ce este
scoasa din registru.
Registru de deplasare de la dreapta la stanga
Figura
56
Fiecare impuls de tact va deplasa starea "1" ce apare la
intrarea bistabilului D3 cu cate o celula spre stanga pana
ce este scoasa din registru.
Exista registre de deplasare reversibile care, in functie de semnalul care se
aplica pe o linie de comanda a operatiei, va deplasa
informatia spre dreapta sau spre stanga.
Registrul de deplasare la care iesirea ultimului
bistabil este conectata la intrarea primului reprezinta un numarator in inel.
Registre cu inscriere serie si citire paralel
Figura
57
Functionarea acestui registru pentru cuvinte de 4 biti poate fi urmarita in tabel:
|
TACT |
Q0 |
Q1 |
Q2 |
Q3 |
||
|
d |
Tabelul 27 |
|||||
|
c |
d | |||||
|
b |
c |
d | ||||
|
a |
b |
c |
d |
La fiecare impuls de ceas se introduce cate un bit al
cuvantului de intrare
Cand registrul a fost complet incarcat se da comanda de citire si datele sunt livrate in paralel
Citirea in paralel nu este distructiva
Utilizarea registrului pentru o noua informatie se face dupa punerea lui pe 0
Registre cu inscriere paralel si citire serie
Figura
58
Datele sunt introduse simultan prin circuite AND si sunt extrase bit cu bit la
comanda impulsului de tact.
Registre cu inscriere paralel si citire paralel
Un astfel de registru contine un numar de CBB egal
cu numarul de biti ce urmeaza a fi memorat.
Figura
59
Informatia este inscrisa simultan in urma aplicarii comenzii de inscriere
Odata inscrierea efectuata, informatia ramane stocata o perioada nedefinita
Citirea se efectueaza tot pe durata unui impuls de tact sau a unei comenzi de citire care deschide portile AND conectate la iesire
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat: Dupa finalizarea acestei activitati, vei fi capabil sa identifici diverse scheme logice de registre digitale.
Durata: 30 minute
Tipul activitatii: Cubul
Continutul activitatii de invatare: Registre
Enunt
Rostogoloște pe masa un cub care semnifica, in mod simbolic, tema ce urmeaza a fi explorata: Registre. Cubul are inscrise pe fiecare dintre fetele sale Descrie, Compara, Analizeaza, Asociaza, Aplica, Argumenteaza. Acestea reprezinta urmatoarele sarcini de lucru:
Descrie: Descrie registrele.
Compara: Compara registrul dinamic cu registrul static.
Analizeaza: Analizeaza functionarea registrului paralel - serie dupa schema data.
Asociaza: Asociaza schema data cu un registru.
Aplica: Precizeaza o aplicație pentru un registru.
Argumenteaza: Argumenteaza de ce citirea paralel a unui registru nu este
distructiva.
Sugestii
Conducatorul fiecarui grup va rostogoli cubul. Echipa sa va explora tema din perspectiva cerintei care a cazut pe fata superioara a cubului si va inregistra totul pe o foaie de flip-chart.
Dupa 10 minute, grupurile se reunesc in plen si vor impartasi clasei rezultatul analizei.
Evaluare: Se va realiza inter-evaluare intre grupuri.
Competenta:
Identifica componente electronice
Analizeaza montaje cu circuite integrate digitale
Obiectivul vizat:
Dupa finalizarea acestei activitati, vei fi capabil sa identifici diverse scheme logice de registre și numaratoare digitale.
Durata: 20 minute
Tipul activitatii: Problematizare (Gasește greșeala și remediaza!)
Continutul activitatii de invatare: Registre și numaratoare
Sugestii: Se vor folosi drept resurse Fișa de documentare 8, Fișa de documentare 9 și Fișa de documentare 10.
Enunt:
In fiecare dintre exemplele de mai jos, exista cate o neconcordanta intre denumirea schemei si structura acesteia. Gasește-o și si remediaz-o!
d. Registru de deplasare serie - paralel
Evaluare:
Se va realiza inter-evaluare intre grupuri.
Reprezentantul fiecarei grupe va prezenta celorlalte grupe greseala gasita precum si schema corectata.
Binar - sistem numeric in baza doi
Bistabil (sau Flip/Flop) - element cu memorie de un bit, avand doua stari stabile de iesire, putand sa se mentina in oricare dintre acestea un timp nedefinit; intra in componenta numaratoarelor, divizoarelor de frecventa sau a registrelor de deplasare.
Bistabil asincron element cu memorie de un bit care isi schimba starea la iesire in functie de starile de intrare si de starea anterioara a sistemului.
Bistabil sincron element cu memorie de un bit a carui modificare a starii la iesire este comandata (in sensul de permisa sau inhibata) de un semnal de tact/ceas aplicat la intrare.
Circuit integrat - sistem sau parte a unui sistem electronic realizat pe un cip de siliciu prin tehnici de microelectronica.
Circuit logic combinational starea circuitului la iesire la un moment dat depinde doar de starea intrarilor la momentul respectiv.
Circuit logic secvential iesirea circuitului la un moment dat depinde atat de starea intrarilor in acel moment cat si de starea acestora la momentul anterior; starea anterioara este memorata pentru a putea fi folosita ulterior.
Circuit de sincronizare, de tact, de ceas circuit care produce impulsuri de durata controlata.
Codificator circuit logic combinational care furnizeaza la iesire un cuvant binar de n biti, atunci cand numai una dintre cele m intrari ale sale este activata.
Comparator digital - CLC care permite determinarea valorii relative a doua numere binare X si Y.
Demultiplexor circuit logic care distribuie datele primite in serie pe o intrare unica catre fiecare dintre iesirile corespunzatoare, aflate in paralel; DMUX este un DCD a carui functionare este permisa sau inhibata printr-o intrare suplimentara ENABLE (intrare de validare).
Diagrama Veitch-Karnaugh reprezentare grafica a formelor canonice ale unei funcții logice
Forma canonica scriere a unei funcții logice ai carei termeni conțin toate variabilele de intrare
Forma elementara/minima scriere a unei funcții logica ai carei termeni nu conțin toate variabilele de intrare
Functie logica funcție definita de una sau mai multe variabile, fiecare variabila putand lua doar valorile "0" sau "1".
Multiplexor circuit care permite transmiterea datelor de la una din cele m intrari ( in paralel) la o cale de iesire unica, in care datele sunt aranjate in serie, intr-o ordine bine definita.
Numarator grup de bistabili aranjati astfel incat sa inregistreze numarul de impulsuri de tact de intrare; poate fi sub forma sincrona sau asincrona.
Poarta logica circuit electronic digital cu o singura iesire si una sau mai multe intrari, comandat prin doua niveluri de tensiune diferite.
Registre circuite electronice care primesc, stocheaza si transfera informatia in cod binar, prin actionarea unei comenzi speciale.
Sistem de memorare - este alcatuit dintr-un mediu de memorare și circuitele aferente funcționarii intregului sistem.
Tabel de adevar reprezentare a unei funcții logice in care sunt inscrise, tabelar, toate combinațiile de valori ale variabilelor de intrare și valorile corespunzatoare ale ieșirilor.
Zecimal - sistem numeric obisnuit, in baza zece.
Trifu Adriana, Electronica digitala. Manual pentru scoala de arte si meserii, Editura Economica, 2000
Maican, Sanda: Sisteme numerice cu circuite integrate, Editura Tehnica, Bucuresti 1980
Bonnett, Norman, (2006). Digital Electronics through worked examples, Macmillan Press, 1993
Wilkinson, Barry: Electronica digitala, Bazele proiectarii, Editura Teora, Bucuresti 2002
Maddock R. J., Calcutt D. M., Electronics for Engineers, Longman Scientific and Technical, 1995
Warnes Lionel, Electronic and Electrical Engineering. Principles and Practice, MacMillan Press Ltd. , 1994
Stefan M.Gheorghe, Draghici Ioan M., Muresan Tiberiu, Barbu Eneia, Circuite integrate digitale, Editura didactica si pedagogica - 1983
Petty, Geoff, Evidence-based
teaching, Nelson Thornes Ltd,
Petty, Geoff, Profesorul azi. Metode moderne de predare, Editura Atelier Didactic, Bucuresti 2007
Glendinning, Eric H., McEwan, John,
Comfort Jeremy, Hick Steve, Savage Allan, Basic Technical English, OUP 2002
www.kpsec.freeuk.com din 29 mai 2009
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
