Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » electronica electricitate
PROIECT TEHNICIAN IN AUTOMATIZARI - Elemente pasive de circuit

PROIECT TEHNICIAN IN AUTOMATIZARI - Elemente pasive de circuit



COLEGIUL TEHNIC ,,TRAIAN VUIA’’

PROFILU: TEHNIC

SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN AUTOMATIZARI

LUCRARE PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE

                      

Elemente pasive de circuit

 

   1.Rezistoare

Elementul de circuit care are proprietatea de rezistenta electrica se numest rezsitor ideal.Componentele electrice pasive construite special pentru o anumita rezistenta electrica se numesc rezistore.

In mod curent,in  practica,in locul denumirii de rezistor se foloseste si denumirea de rezistenta.Rezistoarele reale prezinta, pe langa rezistenta si celelalte proprietati electrice,dar,prin tehnologia de fabricatie,efectul acestora este minimizat,astfel incat, in conditii normale de lucru, sa poata fi neglijat.Rezistorul are in mod obisnuit doua bobine. G.S. Ohm a descoperit, in anul 1827, faptul ca intre tensiunea la bornele unui rezistor,U,si curentul care il strabate,I,exista reactia U=RI, unde R este valoarea rezistentei electrice a rezistorului.

Acesta relatie este cunoscuta sub numele de legea lui Ohm.Legea lui Ohm permite evaluarea valorii rezistentei unui rezistor atunci cand se cunosc tensiunea la bornele sale si curentul care il strabate.

Unitatea de masura a rezistentei electrice se numeste Ohm si are simbolul Ω.In practica se utilizeaza atat multiplii,cat si submultiplii acestei unitati de masura.

Un ohm este rezistenta unui rezistor care este parcurs de un curent de un amper atunci cand la bornele sale este aplicata o tensiune de un volt.

         

Simbol

 Simbolul general pentru rezistoare este ilustrat in figura de mai jos:

      

Pentru a simboliza diferite categorii de rezistoare se utilizeaza simbolurile din urmatorul tabel: 

                         

Clasificare rezistoarelor

Rezistoarele se pot clasifica dupa diferite criterii, dintre care cele mai importante sunt:

A.    Dupa modul constructive

In functie de modul constructiv de realizare tehnologica a rezistoarelor, acestea se impart in 2 familii:

A1. rezistoare cu rezistenta fixa-numite pe scurt rezistoare fixe, sunt acele componente la care valoarea rezistentei se stabileste in procesul de fabricatie si ramane constanta pe intreaga lor durata de utilizare;

A2. rezistoare cu rezistenta reglabila-numite si rezistente variabile, sunt acele rezistoare a caror constructie permite modificarea valorii rezistentei in limite cunoscute si prestabilite, prin deplasarea elementului rezistiv a unui contact.

Observatie: Aceste rezistoare au cel putin trei borne: doua corespund extremitatilor elementului rezistiv si una corespunde contactului.

B.    Dupa modul tehnologic de realizare a elementului rezistiv

 In functie de procesul tehnologic de fabricatie a elementului rezistiv, rezistoarele se clasifica in trei categorii principale:

B1. rezistoare bobinate,care sunt construite prin infasurarea unui conductor metalic pe un suport izolator(suport ceramic,fibre de sticla etc.)

B2. rezistoare peliculare,care au elementul rezistiv realizat dintr-o pelicula subtire de metal conductor depusa pe un suport izolant;

B3. rezistoare de volum,care au elementul rezistiv distribuit in intregul corp al rezistorului.

C.    Dupa materialul utilizat la realizarea elementului rezistiv

  In functie de materialul utilizat la realizarea elementului rezistiv, rezistoarele se impart in mai multe categorii, printre care:

C1. rezistoare bobinate,care au elementul rezistiv realizat din sarma conductoare.

C2. rezistoare cu pelicule de carbon sau din bor-carbon;

C3. rezistoare cu pelicule realizate din metale sau oxizi metalici;

C4. rezistoare cu pelicule realizare din materiale semiconductoare;

C5. rezistoare de volum, care au elementul rezistiv realizat dintr-un amestec omogen din mai multe componente, dintre care una este componenta conductoare.

D.    Dupa destinate

 In functie de utilizare,rezisteoarele se impart in doua categorii:

D1. rezistoare de uz general,care se folosesc in aparatura electronica de uz curent;

D2. rezistoare cu destinatie speciala,caracterizate prin parametri si performante deosebite, care, la randul lor, se impart in urmatoarele tipuri:

D2.1.rezistoare de precizie, care se utilizeaza in aparatura de masurat de trecizie sau in oricare situatie in care sunt necesare o precizie inalta si o stabilitate ridicata a parametrilor;

D2.2.rezistoare cu rezistenta foarte mare, care se utilizeaza in aparatele de masutat, in special pentru masurarea curentilor foarte mici;

D2.3.rezistoare de inalta tensiune, care se utilizeaza ca divizoare de tensiune sau atenuatoare in echipamente dfe inalta tensiune;

D2.4.rezistoare de inalta frecventa, care se utilizeaza in echipamente de inalta frecventa.

E.    Dupa modul de montare pe cablajul imprimat

 In functie de modul de montare pe cablajul imprimat, rezistoarele se clasifica in doua categorii:

E1. rezistoare destinate implantarii in gauri (fig.2.107,a);

E2. rezistoare destinate montarii pe suprafata cablajului imprimat, care se numesc reyistoare SMD (Surface Mount Devices- dispozitive montare pe suprafata) (fig.2.107,b)

                                                     

In tabelul urmator este prezentata succint clasificarea rezistoarelor:

Aspect fizic si marcaje

Orice rezistor este marcat in clar sau codificat(prin culori, inele, benzi sau puncte), conform standardelor internationale sau, uneori, specificate unui anumit producator.

Indiferent de modalitarea adoptata pentru marcarea si codificarea unui rezistor, caracteristicile ce se inscriu pe corpul sau sunt:

a)in mod obligatoriu:

·  rezistenta nominala- R, cu unitatea ei de masura, in clar(fig.2.109), in cod de litere si cifre sau in codul culorilor;

·  toleranta valorii nominale, in clar (in%), in cod litere si cifre sau in codul culorilor.

b)in mod obligatoriu, pe unele tipuri de rezistoare:

·  puterea nominala- P (in general, in cazul rezistoarelor de putere, bobinate sau nu).

·  Coeficientul de temperatura al rezistentei- α, in clar sau in codul culorilor;

·  tensiune normala- U(la rezistoarele de inalta tensiune), in clar sau in cod de litere si cifre.

Codul de litere si cifre cuprinde trei sau patru caractere, reprezentand doua cifre si o litera sau trei cijre si o litera, in functie de numarul cifrelor semnificative ce trebuie marcarte pe rezistor.

Limitele utilizate sunt R,k,M,G,T si semnifica factorul de multiplicare, respectiv puterea lui 10 cu care se inmulteste numarul reprezentat de cifrele semnificative: R-1(facultative);k-10;M-10;G-10;T-10.Pozitia literei tine loc de virgula zecimala-

Toleranta se marcheaza in cod litere si cifre conform tabelului urmator:

De asemeanea, pe unele rezistoare, toleranta se marcheaza in clar cu sau fara simbolul %.

Puterea normala se marcheaza (in clar) numai pe rezistoarele bobinate.

Codul culorilor se utilizeaza pentru marcarea rezsitoarelor de dimensiuni mici.

In codul culorilor se marcheaza caloarea rezistentei nominale si toleranta.

In acest scop, pe corpul rezistorului sunt trasate 4,5 sau 6 benzi (inele) colorate, care au urmatoarea semnificatie:

·  Se marcheaza cu 4 benzi colorate rezistoarele cu toleranta mai mare de 5%.

Banda 1- cifra cea mai semnificativa.

Banda 2- a doua cifra semnificativa.

Banda 3- multiplicator; indica puterea lui 10 cu care se inmulteste numarul format din cifrele indicate de primele duoa benzi (numarul de zerouri care se adauga numarului respectiv).

Banda 4- toleranta.

·  Se marcheaza cu 5 benzi colorate rezistoarele cu toleranta de 1-2%(fig.2.111).

                                             

Banda 1- cifra cea mai semnificativa.

Banda 2- a doua cifra semnificativa.                                                                                                       

Banda 3- a treia cifra semnificativa.

Banda 4- multiplicator; indica puterea lui 10 cu care se inmulteste numarul format din cifrele indicate de prime trei benzi (numarul de zerouri care se adauga numarului

respectiv).

Banda 5- toleranta                 

·  Se  marcheaza cu 6 benzi colorate rezistoarele cu toleranta de 1-2% si care au diferiti coeficienti de variatie a rezistentei cu temperatura.

Primele cinci benzi au aceeasi semnificatie ca mai sus.

Banda a 6 codifica coeficientul de variatie a rezistentei cu temperatura.

Pozitiile benzilor pe corpul rezistorului sunt ilustrate in figura de mai jos.

Numerotarea benzilor incepe de la capatul cu banda cea mai apropiata de un terminal al rezistorului.

Codul culorilor este reprezentat in tabelul de mai jos:

Daca ae corpul rezistorului sunt numai trei benzi colorate, lipseste banda care codifica toleranta.In acest caz valoarea tolerantei este 20%.

Rezistoare pentru montarea pe suprafata(tip SMD)

Formele cele mai utilizate ale componentelor SMD pasive sunt cele paralelipipedice si cilindrice.

Cele mai utilizate sunt cele de forma paralelipipedica, cunoscute si sub numele de “cip”.                                                                         

Aceste rezistoare au structura constructiva conform  fig.2.122.

     

                     

                                    

1.Suprot izolant din alumina

2.Pelicula rezistiva groasa

3.Pelicula de Ag-Pd

4.Capacel de nichel

5.Strat de aliaj de lipit Sn-Pb

6.Pelicula de lac electroizolant

Rezistoarele cu rezistenta reglabila

Rezistoarele cu rezistenta regrabila se numesc potentiometre.

Constructiv potentiometrul este realizat dintr-un rezistor pe care aluneca un curosr. El are cel putin trei bobine de legatura, dintre care doua corespund capetelor elementului rezistiv si una cursorului.

Dupa modul de variatie a rezistentei, potentiometrele pot fi:

·  Liniare

·  Logaritmice

·  Exponentiale

Dupa constitutie, potentiometrele pot fi:

·  Simple

·  Duble

·  Tandem

·  Miniatura

Dupa materialul utilizat la realizarea elementului rezistiv, potentiometrele pot fi:

·  Bobinate

·  Peliculare

                                                                                                    

             

Verifiare functionalitatii rezistoarelor

Cele mai frecvente modalitati de defectare a rezistoarelor sunt:

·  intreruprea si deteriorarea contactelor sau a terminalelor.

·  Modificarea valorii rezistentei electrice.

Defectarile rezistoarelor sunt provocate atat de viciile de constructie si de tehnologia de fabricatie, cat mai ales de exploatarea lor necorespunzatoare in montajele electronice:

·  Suprasarcini electrice

·  Supraincalzire

·  Montaje inghesuite

·  Manevre necorespunzatoare

Rezistoarele se pot verifica cu usurinta cu ajutorul unui ohmetru.

Conectarea in circuit a rezistoarelor

Montarea rezistoarelor in serie

Rezistoarele se monteaza in serie ca in figura de mai sus.

Atunci cand sunt legate in serie, rezsitoarele sunt parcurse de acelasi current,I(fug.2.126), iar tensiunea tolerata la borne este egala cu suma tensiunilor pe cele doua rezistoare:

U=U+U

                    

Rezistenta echivalenta  a celor doua rezsitoare legate in serie este o rezistensa care, inlocuind cele doua rezistoare, va produce acelasi efect.

Adica, fiind parcursa de acelasi curent I, va avea o cadere re tensiune de la borne egala cu U. Adica:

R=        (1)

Conform relatiei 1 si aplicand legea lui Ohm, se obtine:

U=U+U=IR+IR=I(R+R)

De unde se obtine:     R===R+R

Deci rezsitenta echivalenta a doua rezistoare montate in serie este:

R= R+R    Rezistenta echivalenta a doua rezistoare montate in serie este egala cu suma rezistentelor celor doua rezistoare.

In mod similar, daca se monteaza mai multe rezistoare in serie, rezistenta lor echivalenta este egala cu suma rezistentelor rezistoarelor.

Montarea rezistoarelor in paralel

Rezistoarele se monteaza in paralel ca in fig.2.127.

   

Atunci cand sunt legate in paralel, tensiunile la bornele celor doua rezistoare sunt egale intre ele, in timp ce fiecare rezistor este parcurs de un curent invers proportional cu valoarea rezistentei sale:

                                                 I=          I=

In conformitate cu prima lege a lui Kirchhoff:

   I=I+I

   I=+=U

Rezistenta echivalenta a celor doua rezistoare legate in serie este o rezistenta care, inlocuind cele doua rezistoare,  va produce acelasi effect.

Adica, avand la borne aceeasi tensiune U, va fi parcursa de curentul I.

      R=, ceea ce se poate scrie:   

Deci  =+

In mod similar, daca se monteaza mai multe rezistoare in paralel (fig.2.218), rezistenta lor echivalenta este:

=+

                                         

Observatie:Rezsitenta echivalenta a doua sau mai multor rezsitoare montate in serie este intodeauna mai mare decat rezistenta fiecarui rezistor in parte.

Rezistenta echivalenta a doua sau mai multor rezsitoare montate in paralel ete intodeauna mai mica decat rezistenta fiecarui rezistor in parte.

Intr-un circuit electronic, rezistentele pot fi montete si in serie si in paralel(mixt). Pentru determinarea rezistentei echivalente a unui circuit mixt, se calculeaza intai rezistenta echivalenta ale grupurilor de rezistoare montate fie numai in paralel, die numai in serie.Apoi se calculeaza rezistensa echivalenta totala.

        

=1 kΩ; R=3 kΩ; R=3 kΩ; R=3 kΩ; R=2 kΩ; R=4 kΩ; R= kΩ;

R=R+R+R+R=1+1+2+2=6 kΩ

=

2.Condensatoare

 

Consideratii genarale

Elementul de circuit care are numai proprietatea de capacitate electrica se numeste condensator ideal.

Condensatorul electric este o componenta pasiva a carei functiune se bazeaza pe proprietatea de a inmagazina o anumita cantitate de electricitate.

Aceasta proprietate se numeste capacitate electrica.

Un condensator este format din doua conductoare (denumite armaturii), separate printr-un material izolant (dielectric).

In cazul an care intre armaturile unui condensator se aplica o diferenta de potential (o tensiune),U, pe armaturi se acumuleaza sarcini electrice.

Marimea fizica care caracterizeaza un condensator este capacitatea sa.

Capacitatea de electricitate acumulata pe armaturi(masurata in coulumbi [C]) si tensiunea aplicata (masurata in volti [V]).

C-capacitatea condensatorului

C=           Q-capacitatea de electricitate

                     U-tensiunea aplicata

Unitatea de masura pentru capacitatea electrica este faradul, prescurtat F.

Un farad este capacitatea unui condensator care acumuleaza o sarcina electrica egala cu 1 coulomb atunci cand la bornele sale se aplica o tensiune de 1 V.

Observatie:Faradul este o unitate de masura mare, de aceea in practica se utilizeaza submultiplii acesteia:

·  Milifarad    (1 mF=10F)

·  Microfarad (1 μF=10F)

·  Nanofarad  (1 nF=10F)

·  Picofarad    (1 pF=10F)

Constructiv, un condensator este realizat din doua suprafete conductoare, numite armaturi, intre care se afla un mediu dielectric cu o anumita permitivitate(ε).

Cel mai simplu condensator este condensatorul plan, reprezentat schematic in fig.2.131.

            Fig.2.131.

Pentru acest condensator, capacitatea, C, este data de relatia:

      C== S,

unde:

 este permitivitatea absoluta a dielectricului;

 este permitivitatea vidului;

 este permitivitatea resativa a dielectricului;

S este suprafata armaturilor;

D este distanta dintre armaturi.

Observatii:

1.     Din relatia de mai sus se observa importansa permitivitatii dielectricului in                             obtinerea unor condensatoare cu capacitatea dorita.

2.     Daca notam cu C capacitaetea condensatorului fara dielectric (plasat in vid), atunci, prin introducerea intre armaturi a unui dielectric cu permitivitatea relativa , capacitatea condensatorului devine C=C.

3.     Introducerea intre armaturile unui condensator a unui dielectric cu permitivitatea relativa  determina cresterea capacitatii condensatorului.

In campuri electrice puternice, materialul dielectric isi pierde proprietatile izolante.Acest Fenomen se numeste strapungere a dielectricului.

Valoarea intensitatii campului electric la care apare strapungerea unui material dielectric se numeste rigiditate dielectrica.

Simbol

Pentru a simboliza diferite categorii de condensatoare se utilizeaza simbolurile din tabelul urmator:

Clasificare

Condensatoarele se pot clasifica dupa diferite criterii, dintre care o parte sunt prezentate in cele ce urmeaza:

A.Dupa forma armaturilor

 A1.condensatoare plane- la care armaturile sunt placi plane, paralele;

 A2.condensatoare cilindrice- la care armaturile sunt cilindri coaxiali ;

 A3.condensatoare sferice- la care armaturile sunt sfere concentrice;

B.Dupa natura dielectricului

B1.condensatoare cu dielectric gazos(vid,aer,gaz);

B2.condensatoare cu dielectric lichid(ulei);

B3.condensatoare cu dielectric anorganic solid)sticla,email,mica,ceramica);

B4.condensatoare cu dielectric organic solid(hartie,lac,polistiren,polipropilena,teflon);

B5.condensatoare cu dielectric din oxizi metalici(oxizi de aluminiu si tantal).

C.Dupa constructie

C1. condensatoare fixe;

C2. condensatoare variabile;

C3. condensatoare semireglabile.

D.Dupa regimul de lucru

D1.condensatoare pentru curent continuu;

D2.condensatoare pentru curent alternativ la frecvensa retelei;

D3.condensatoare pentru frecvente inalte.

E.Dupa tensiunea de lucru

E1. condensatoare de joasa tensiune(sub 100V);

E2. condensatoare de inalta tensiune(peste 100V).

F.Dupa materialul carcasei

F1. condensatoare in carcasa de plastic;

F2. condensatoare in carcasa etalica;

F3. condensatoare ceramice.

Clasificarea condensatoarelor fixe este prezentata succint in tabelul urmator:

Principalii parametri electrici ai condensatoarelor sunt:

1.Capacitatea nominala-C(F)

Reprezinta valoarea capacitatii condensatorului care trebuie realizat prin procesul tehnologic si care este inscrisa pe corpul acestuia.Capacitatea nominala este specificata in anumite conditii de temperatura si de frecventa de lucru, mentionate in catalogul firmei producatoare.

2.Toleranta(%)

Reprezinta abaterea maxima a valorii reale a condensatorului fata de valoarea nominala.

3.Tensiunea nominala-U(V)

Este tensiunea continua maxima sau tensiunea alternativa efectiva maxima ce poate fi aplicata unui condensator timp indelungat.

4.Rezistenta de izolatie-R(Ω)

Este definita ca raportul dintre tensiunea continua aplicata la bornele unui condensator si curentul care il strabate, la un minut dupa aplicarea tensiunii.

Rezistenta e izolatie a condensatoarelor trebuie sa fie mai mare de 100 M Ω.

In cazul condensatoarelor de buna calitate, rezsitenta de izolare este foarte mare si poate fi neglijabila.

Rezistenta de izolare cea mai mare o au condensatoarele cu pelicule sintetice, iar cea mai mica, condensatoarele electrolitice.

4.Tangenta unghiului de pierderi-tg

Intr-un condensator, din cauza rezistentei dielectricului, a armaturilor si a terminalelor se disipa putere activa. Tangenta unghiului de pierderi se defineste ca raport intre puterea activa disipita de condensator si puterea activa a acestuia.

Un condensator este cu atat mai bun cu cat tangenta unghiului de pierderi este mai mica.

Marimea tangentei unghiului de pierderi depinde de natura dielectricului si de procesul tehnologic de realizare a condensatoarelor.

6.Rigitatea dielectrica

Reprezinta tensiunea maxima continua pe care trebuie sa o suporte condensatorul timp de un minut fara sa apara strapungeri sau conturnari.

7.Coeficirntul de variatie a capacitati cu temperatura-  (ppm/C)

Arats variatia capacitatii cu temperatura.

Observatie:  ppm/C semnifica „parti pe milion pe grad  Celsius”.

  

Aspect fizic si marcaj

Condensatoarele sunt componente cu doua terminale, care                    Fig. 2.132               

au forme si dimensiuni foarte diferite, in functie de procesu tehnologic de realizare si de utilizarile pentru care sunt destinate.

Condensatoarele sunt marcate in clar sau codificat(fig.2.132,2.133), prin culori(inele, benzi sau puncte), prin simboluri alfanumerice sau in cod de litere si cifre, normalizate international sau, un eori, specifice unui anumit producator.                                         

   Indiferent de sistemul de marcare adoptat, caracteristicile ce se inscriu pe corup condensatoarelor sunt:

 a)in mod obligatoriu, pe orice tip de condensator:

·  capacitatea nominala, C, cu unitatea de masura(in clar, in cod de culori sau in cod litere si cifre);

·  toleranta valorii nominalr in clar(in% sau in pF daca C 10pF), in cod de culori sau in culori de litere si cifre.

   b)in mod obligatoriu pe unele tipuri de condensatoare:

·  polaritatea bornelor(numai la condensatoarele electrolitice), in clar

·  terminalul conectat la armatura  exterioara(numai la condensatoarele electrolitice sau cu hartie), in clar;

·  tensiunea nominala U(la condensatoarele electrolitice sau cu hartie),in clar, in cod de culori sau de litere si cifre;

·  coeficientul de termperatura al capacitatii(la condensatoarele ceramice), in cod de culori sau de litere si cifre.

c)in mod facultativ, in functie de producator, se mai pot marca:firma, data fabricatiei, codul condensatorului, frecventa de lucru etc.

Marcarea in codul culorilor a fost aplicata mai ales la condensatoarele ceramice si se face cu 4 sau 5 benzi sau inele(fig.2.135).

Citirea indicatiilor colorate pentru condensatoarele de tip „disc” sau „placheta” se face incepand de la terminale; pentru condensatoarele de tip „tubular”, citirea se face de la inelul sau banda ma groasa sau mai apropiata de extremitatea corpului ceondensatoriului.

Codul culorilor este prezentat in tabelul de mai jos:

Semnificatia benzilor este urmatoarea:

·  prima banda- coeficienti de variatie cu temperatura;

·  a doua banda- prima cifra semnificativa;

·  a treia banda- a doua cifra semnificativa;

·  a patra banda- multiplicatorul;

·  a cincea banda- toleranta.

Observatii:

1.In cazul condensatoarelor marcate cu 4 benzi lipeste prima banda, respectiv cea care codifica coeficientul de variatie cu termperatura.

2.In cazul condensatoarelor cu tantal, marcajul este cel prezentat in fig.2.136.

3.In cazul condensatoarelor cu stifroflex este marcata numai tensiunea nominala intr-o exttremitatea corpului condensatorului.

4.Valorile capacitatii niminale obtinute sunt exprimate in picofarazi(pF).

                                                                                                                        

Condensatoarele fabricate in present au marcajele in clar sau folosind diferite coduri literale.

Este destul de dificil de prezentat aceste coduri.

Pentru descifrarea marcajului condensatoarelor este nevoie de experienta, iar in caz contrat este obligatorie utilizarea cataloagelor de firma, in care este indicata codificarea.

Semnificatia codului este urmatoarea:

·  prima cifra reprezinta prima cifra semnificativa a capacitatii nominale;

·  a doua cifra reprezinta a doua cifra semnificativa a capacitatii nominale;

·  a treia cifra reprezinta multiplicatorul, adica numarul de „0” care se adauga dupa primele doua cifre.

Valoarea capacitatii nominale se obtine in pF.

Pentru condensatorul din imagine C=1000pF=1nF.

Daca pe un condensator este marcat 472, atunci C=4700pF=4,7nF.

Elemente constructive

Condensatoare fixe

Condensatoare ceramice

Condensatoare  ceramice folosesc ca dielectric ceramica, formata dintr-un amestec de oxizi, silicati, titanati si zirconati ai diferitelor metale,caolin, talc etc.

Dielectricul ceramic este apoi argintat, pentru a se realize armaturile.

Pe straturile de argint se lipesc terminalele si apoi pentru protectie , se acopera cu un strat de rasina termodura.

Condensatoarele ceramice sunt de trei tipuri:

·  tip1: sunt condensatoare cu pierderi mici si permitivitare stabila. Dar de valori relativ mici(5-220);

·  tip2: sunt condensatoare cu permitivitate mare(1500-15.000), ceea ce permite obtinerea unor capacitati mari;

·  tip3: sunt condensatoare cu permitivitate foarte mare(100.000-200.000).

Condensatoarele ceramice se construiesc si in tehnologie multistrat, ceea ce permite obtinerea unor dimensiuni foarte mici si a unor valori ale capaciatii nominale in limite foarte largi(3,3pF-1F).

In cadrul tehnologiei de fabricatie a condensatoarelor ceramice multistrat, pasta ceramica este laminata pe un suport, obtinandu-se astfel folii ceramice foarte subtiri si de dimensiuni mari.Pe aceste folii se depun pelicule de argint-paladiu.Foliile se suprapun intr-un numar diferit de straturi(in functie de valoarea capacitatii care trebuie realizata) si apoi se preseaza.Din aceste structuri multistrat se decupeaza viitoarele condensatoare.

In aceasta tehnologie se fabrica si condensatoarele in varianta SMD.

Condensatoare cu mica

Mica este un material cu foarte bune proprietati dielectrice, folosit acum ceva mai rar.

Condensatorul cosnta intr-un pachet in care placi de mica cu grosimea de 0,02-0,6mm alterneaza cu armaturi metalice.

Condensatoarele din aceasta grupa(fig.2.142.) se caracterizeaza prin pierderi mici, stabilitate foarte mare si cost scazut.

Condensatorele din aceasta grupa(fig.2.142) se caracterizeaza prin pierderi mici, stabilitate foarte mare si cost scazut.

Condensatoare cu pelicula din material plastic

Aceste condensatoare sunt realizate dintr-o folie de plastic metalizata,infasurata.

Folia de material plastic are calitati dielectrice foarte bune, permitand obtinerea de capacitati mari la un volum mic al condensatorului.

In functie de natura si caracteristicile peliculei de material plastic, se realizeaza diferite tipuri de condensatoare(fig.2.144).

                              

Condensatoare cu polistiren(stiroflex)(fig.2.145).

Sunt realizate din folii de aluminiu separate de una sau mai multe folii de polistiren, infasurate. Terminalele de sarma dublu cositorita se sudeaza prin puncte pe armaturi inainte de infasurare.Dupa rulare, condensatorul este supus unui regim termic usor, in urma caruia polistirenul polimerizeaza si capata aspect sticlos, etamseizand condensatorul.

Condensatoare cu Teflon- se caracterizeaza prin faptul ca pot lucra la temperature ridicate (200-250C).

Condensatoare cu pelicula mylar- se pot realizacu capacitati mari, pana la cativa microfarazi.

Condensatoare cu hartie

Condensatoarele cu hartie se realizeaza prin rularea a doua folii de aluminiu, care alcatuiesc armaturile, separate de doua sau mai multe folii hartie impregnata, care constituie dielectricul.

Condensatoarele astfel obtinute se protejaza prin mulare in “compound” epoxidic sau sunt introduce intr-un tub de aluminiu.

Condensatoare electrolitice

Condensatoare electrolitice(fig.2.146) folosesc ca dielectric o pelicula foarte subtire de oxid(de aluminiu, de tantal, de molibden), care prezinta o rezistivitate si o rigiditate dielectrica foarte mare si stabila in timp. Condensatorul are una dintre armaturi constituita din metalul pe care se obtine stratul de oxid dielectric.Pentru ca aceasta armatura are suprafata utila foarte mare, iar pelicula dielectrica este foarte subtire, se obtin capacitati foarte mari. A doua armaturp este un electrolit care poate fi lichid, impregnate intr-un dielectric poros sau poate fi solid.

Pentru a mentine stratul de oxid, armatura metalica trebuie sa fie intodeauna pozitiva fata de electrolit, deci condensatoarele electrolitice sunt condensatoare polarizate.Din acest motiv, condensatoarele electrolitice uzuale por functiona numai in current continuu.Se construiesc insa si condensatoare electrolitice care functioneaza in aleternativ,prin legarea in serie a doua structuri de condensatoare electrolitice polarizate invers.

Condensatoarele electrolitice uzuale se realizeaza din aluminiu sau din tantal.

1.Condensatoare electrice cu aluminiu semiuscate

·  Armatura anodica este realizata din folii de aluminiu de puritate mare, cu grosimi cuprinse intre 50 si 20 m, asperizate electrochimic pentru a avea o suprafata cat mai mare(fig.2.148).In urma oxidarii, pe aceasta folie se formeaza un strat dielectric de oxid de aluminiu, de grosime foarte mica(zecimi de microni). A doua armatura a condensatorului este constituita din doua folii de hartie, care reprezinta suportul pe care se va impregna electrolitul.

·  Catodul este reprezentat de o folie de aluminiu neasperizata, cu rolul de a asigura contactul electric spre exterior.

Cele trei straturi se ruleaza ca in figura alaturata, apoi hartia se impregneaza cu electrolit si ansamblul se incapsuleaza.

2.Condensatoare electrolitice cu tantal cu anozi sinterizati

·  Armatura anodica este un bloc, de obicei cilindric, din pulbere de tantal presata si sinterizata; la o anumita granulasie a pulberii, suprafata utila a anodului este foarte mare, ceea ce confera condensatorului o capacitate foarte mare. Pentru a permite realizarea contactului cu terminalul anodic, armatura anodica se preseaza in jurul unui conductor port-anod, confectionat din tantal metalic.

·  Dielectricul este o pelicula de grosime foarte mica, din pentaoxid de tantal.

·  Armatura catodica este un strat de bioxid de mangan obtinut prin imersia repetata a anozilor oxudati in solutie de azotat de mangan, urmata de piroliza.Contactul catodic se realizeaza prin imersia structurii obtinute in grafit coloidal; anozii grafitati vor fi apoi argintati.

Acest tip de condensator se realizeaza in doua variante: tip picatura sau tip tubular.

De asemenea, se realizeaza in varianta SMD.

Condensatoarele cu tantal acopera un domeniu larg de temperatura(-80 pana la +85C) si au performanse superioare condensatoarelor cu aluminiu.

Dezavantajul este ca au tensiuni nominale mai mici,maxim 125V.

Condensatoare variabile si semivariabile

1.Condensatoare variabile

Condensatoarele variabile (fig.2.151) sunt componente a caror capacitate poate di modificata intre anumite limite impuse de functionarea circuitelor electronice.

Ele sunt in general condensatoare de acord in circuitele de receptionare a semnalelor radio sau in circuitele oscilante.

Parametrii condensatoarelor variabile sunt similari cu cei ai condensatoarelor fixe, cu observatia ca, in acest caz, prin capacitate nominala se intelege capacitatea maxima pe care o poate avea condensatorul variabil.

Cel mai raspandit condensator variabil este condensatorul cu aer. El este alcatuit din doua armaturi, una fixa si alta mobila, care se pot roti, constituind doua parti distincte: rotorul si statorul.Lamele statorului patrund intre bornele rotorului an functie de unghiul de rotatie, variind suprafata si deci capacitatea condensatorului.

2.Condensatoare semivariabile

Condensatoarele semivariabile, numite si condensatoare semireglabile sau trimeri, se caracterizeaza prin faptul ca valoarea capacitatii poate fi reglata la puterea in functiune sau la verificari periodice, iar in timpul functionarii indeplinesc rolul unor condensatoare fixe.

Din punct de verede constructiv, exista condensatoare semireglabile plane, cilindrice sau bobinate, iar dielectricul poate fi aerul, materiale ceramice sau materiale plastice.

Cele mai raspandite sunt condensatoarele semireglabile ceramice, valoarea maxima a capacitatii putand ajunge pana la 200pF.

Verificarea functionalitatii condensatoarelor

Condensatoarele sunt frecvent utilizate in aparatura electronica, ponderea lor atingand 25% dintre componentele folosite. De aceea, un numar mare de defecte ale echipamentelor electronice este datorat condensatoarelor, atat ca urmare a defectarii acestora, cat si ca urmare a alegerii si folosirii lor necorespunzatoare.

Condensatoarele se masoara cu puntea de condensatoare sau cu capacimetre.Multe dintre multimetrele moderne sunt capabile sa masoare ditrect si capacitatile.

Principalele cauze ale defectarii condensatoarelor sunt strapungerea dielectricului si conturnarea intre armaturi.Aceste defecte se manifesta ca scurtcircuite, deci se pot verifica prin simpla masurare cu ohmmetrul.

 

Conectarea in circuite a condensatoarelor

Comportarea condensatoarelor in curent continuu

Daca un condensator este alimentat de la o sursa de tensiune continua(fig.2.152), el se incarca, intr-un anumit interval de timp, pana la valoarea sursei, dupa care ramane incarcat.

Acesta este motivul pentru care nu este indicat sa se umble cu mainile an echipamentele care contin surse de alimentare sau in televizoare, deoarece acestea, chear daca sunt deconectate de la reteaua de alimentare, pot contine condensatoare care au ramas incarcate si exista pericolul electrocutarii.

Comportarea condensatoarelor in curent alternativ

Intr-un circuit de c.a., daca se face raportul dintre tensiunea la bornele unui condensator si curentul care il strabate, adica se aplica legea lui Ohm, se constata ca acest raport nu mai este constant, ca in cazul rezistoarelor, ci depinde atat de capacitatea condensatorului, cat si de frecventa curentului alternativ.

·  Cu cat capacitatea condensatorului, raportul dintre tensiune si curent scade, deci condensatorul se opune intr-o misuri mai mica la trecerea curentului.

·  Pe masura ce creste frecventa de lucru, raportul dintre tensiune si curent de asemenea scade.

Ca urmare se spune ca un condensator se manifesta ca o reactanta.

Reactansa unui condensator ideal este numeric egala cu raportul dintre tensiunea la bornele sale si curentul care il parcurge, definindu+se astfel:

X=,

unde:

C este capacitatea condensatorului;

W=2pf se numeste pulsatie sau frecventa unghiulara-

Reactanta capacitiva are proprietatea de a defaza tensiunea in urma curentului cu π/2.

Observatii:

1.Intrucat si alte elemente de circuit se comporta in curent alternativ ca reactante, reactanta condensatorului se numeste reactanta capacitiva.

2.Cu cat frecventa curentului alternativ creste, cu atat scade reactanta  capacitiva.

3.Acest lucru indica faptul ca, pentru frecvente suficient de mari, condensatorul se comporta ca un scurtcircuit.

4.In curent continuu, unde frecventa este egala cu zero, reactanta capacitivs tinde la infinit, deci, in curent continuu, condensatorul se comporta ca o intrerupere.

5.Desi nu permite trecerea curentului continuu, condensatorul are proprietati functionale importante in curent continuu, construindu-se condensatoare speciale pentru aceasta situatie.

6.Avand aceleasi dimensiuni fizice ca si rezistenta, reactanta are aceeasi unitate de masura, ohmul(Ω).

Montarea condensatoarelor in serie

Condensatoarele se monteaza in serie ca in fig.2.153.

Atunci cand sunt legate in serie, condensatoarele sunt parcurse de acelasi curent, I, iar tensiunea totala la borne este egala cu suma tensiunilor pe cele doua condensatoare:

U=U+U

Capacitatea echivalenta (fig.2.154) a celor doua condensatoare legate in serie este capacitatea unui condensator care, inlocuind cele doua condensatoare, va prodeuce acelasi efect.

            

Cu alte cuvinte , fiind parcursa de acelasi current I, va avea o cadere de tensiune la borne egala cu U. Adica:

X=

Aplicand legile lui Kirchhoff, se obtine:

In mod similar, daca se monteaza mai multe condensatoare in serie, capacitatea lor echivalenta este:

Montarea condensatoarelor in paralel

Condensatoarele se monteaza in paralel ca in fig.2.155.

Atunci cand sunt legate in paralel, tensiunile la bornele celor doua condensatoare sunt egale intre ele, in timp ce fiecare condensator este prcurs de un curent invers proportional cu valoarea reacsiei sale.

Capacitatea echivalenta  a celor doua condensatoare legate in paralel este un condensator care, inlocuind cele doua condensatoare, va prodeuce acelasi efect.

Adica, avand la borne aceeasi tensiune U, va fi parcurs de curentul I. Aplicand legile lui Kirchhoff, se obtine:

C=C+C

In mod similat, daca se monteaza mai multe condensatoare in paralel (fig.2.156.), capacitatea lor echivalenta este:

C=C+C+…+C

3.Bobine

Consideratii generale

Elementul care are numai prorietatea de inductanta se numeste bobina ideala.

Bobinele electrice sunt componente electronice realizate dintr-un conductor astfel infasurat incat sa formeze una sau mai multe spire. Daca conductorul este strabatut de un curent electric, ia nastere un cama magnetic proportional cu intensitatea curentului electric.

Proprietatea cea mai importanta a bobinei este aceea ca poate acumula energie magnetica.

Infasurarea conductorului creeaza in interiorul bobinei un flux magnetic, care depinde de numarul de spire, de dimesiunile bobinei si de intensitatea curentului electric.

Constanta de proportionalitate intre fluxul magnetic si intensitatea curentului electric se numeste inductanta si este principala caracteristica electrica a unei bobinei. Inductanta se noteaza cu litera „L” si se defineste astfel:  

unde  este fluxul magnetic, iar „i” este intensitatea curentului electric.

Unitatea de masura pentru inductanta se numeste henry si se prescurteaza cu H. In practica se utilizeaza in special submultiplii acestei unitati de masura:

·       Minilihenry (1 mH = 10-3 H) ;

·       Microhenry (1 H = 10-6 H) ;

·       Nanohenry  (1 nH = 10-9 H) ;

Simbol

Pentru a simboliza diferite categorii de bobine se utilizeaza simbolurile din tabelul urmator:

Nr.

crt.

Simbol

Tipul bobinei

Nr. crt.

Simbol

Tipul bobinei

1

Simbolul general al bobinei

4

Bobina cu inductanta continuu variabila

2

Simbol tolerat

5

Bobina cu prize (cu inductanta variabila in trepte)

3

Bobina cu miez

6

Bobina cu inductanta continuu variabila

Clasificarea bobinelor

Bibinele se pot clasifica dupa diferite criterii, dintre cele mai importante sunt:

A.    Dupa natura circuitului magnetic

A.1. bobina fara miez – este asociata cu un circuit magnetic care nu contine materiale feromagnetice.

A.2. bobina cu miez – este asociata cu un circuit magnetic care contine materiale feromagnetice: fier moale, otel aliat, aliaj de nichel sau cobalt, ferite, etc.

B. Dupa constructie

B.1 bobine fara carcasa – se realizeaza atunci cand numarul de spire este mic si grosimea spirelor este suficienta pentru a asigura rigiditatea bobinei.

B.2. bobine cu carcasa.

C. Dupa forma

C.1. bobine plate.

C.2. bobine cilindrice.

C.3. bobine toroidale.

C.4. bobine paralelipipedice.

D. Dupa domeniul de utilizare

D.1. bobine pentru curenti slabi.

D.2. bobine pentru curenti tari.

E. Dupa frecventa de utilizare

E.1. bobine de frecventa industriala (50-60Hz).

E.2. bobine de joasa frecventa (de audiofrecventa).

E.3. bobine de inalta frecventa.

Parametrii specifici

Principalii parametrii ai unei bobine sunt:

1.     Inductanta

Inductanta une bobine indica capacitatea acesteia de a acumula energie sub forma de camp magnetic.

In functie de utilizare, inductanta bobinelor folosite an echipamente electronice variaza in limite largi, de la cativa nanohenry la zeci sau sute de milihenry.

Precizia de realizare a inductantei depinde de destinatia bobinei; de exemplu precizia bobinelor destinate circuitelor acordate trebuie si fie foarte buna (1-2% sau chiar mai buna), in timp ce precizia bobinelor de cuplaj sau a bobinelor care lucreaza la frecvente mult diferite de frecventa de rezonanta poate fi de 10-20%.

Pentru calculul inductantei se folosesc formule sau tabele grefice. Pentru orientare, in cele ce urmeaza, se dau cateva relatii simple de calcul.

Pentru detreminarea inductantei unei bobine de lungime „l”, cu sectiunea „S”, se poate folosi, cu precizie de 1-2%, relatia:

, unde „N” este numaril de spire al bobinei.

Prin introducerea unui miez magnetic, cu permeabilitatea magnetica „m”, in interiorul unei bobine, inductanta acesteia creste.

Daca notam cu „L0” inductansa bobinei fara miez, inductanta bobinei cu miez este .

2.     Rezistenta bobinei – RL

Bobina reala prezinta, pe langa proprietatea de inductanta, si pe cea de rezistenta electrica reprezentata de rezistenta conductorului din care este realizata bobina. Ca urmare, circuitul echivalent al unei bobine reale arata ca in fig. 2.158.

Rezistenta bobinei sa fie cat mai mica. Deoarece, atunci cand este parcursa de curent, pe aceasta se disipi putere si deci apar pierderi de energie.

Pe langa rezistenta condutorului dein care este relizata bobina, rezistenta de pierderi a unei bobine inglobeaza si alte rezistente de pierderi: pierderi in miezul bobinei, in carcasa, etc.

3.     Tesiunea nominala - Un

Este tensiunea maxima pentru care se dimesnioneaza bobina.

Aspect fizic si marcaj

Dupa cum s-a aratat mai sus, o bobina

constaa intr-un conductor astfel infasurat

incat sa formeze una sau mai multe spire.

In fig.2.159 sunt prezentate mai multe

bobine. Acestea pot avea diferite forme:

cilindrica, paralelipipedica, toroidala, etc.

De asemenea, bobinele pot avea in interior miez magnetic sau nu, iar la exterior pot avea sau nu diferite carcase.

Infasurarea bobinei poate fi intr-un singur strat sau an mai multe straturi, caz in care spirele pot fi asezate in diferite forme.

Aspectul fizic al bobinelor depinde de domeniul de utilizare a acestora.

Spre deosebire de rezistoare si condensatoare, nu se fabrica bobine cu inductante normalizate. Cu toate acestea, producatorii de componente electronice realizeaza grupe tipizate de inductante, pentru diferite domenii de utilizare.

In cele ce umreaza vor fi prezentate mai detailat diferite categorii de bobine.

Elemente constructive

La relizarea bobinelor se tine seama de valoarea nominala a inductantei, gama frecventelor de functionare, stabilitate, curentul prin bobina si tensiunea la care este supusa, posibilitatile tehnologice, etc.

Elementele componentale ale unei bobine sunt:

·       Carcasa

·       Infasurarea (bobinajul)

·       Miezl

·       Ecranul.

In fig.2.160 este prezentata o sectiune prein carcasa unei bobine, astfel incat sa se poata observa elemente componente.

Carcasa serveste ca suport pentru infasurarea si, in majoritatea

 cazurilor,are forma cilindrica, cu suprafata lina sau cu nervuri

(fig.2.161). Se realizeaza din materiale usor prelucrabile

(de obicei din materiale plastice), ieftine, cu calitati izolatoare,

deosebit de bune.

Infasurarea se caracterizeaza prin:

-        numar de spire

-        pas

-        numar de straturi

-        numar de sectiuni.

La bobinele intr+un singur start, spirele sunt dispuse pe o carcasa cilindrica, spira langa spira (a) sau dispuse la o anumita distanta una de alta (b), ca in fig.2.162.

Bobinele ca un singur strat de spire distantate au un facotr de calitate de calitate mai ridicat (150-400) si sunt deosebit de stabile; de accea se utilizeza de obicei ca bobine de inalta frecventa.

Bobinele cu un singur strat asigura inductante de pana la 200-500.

Observatii:

1.                   Cand numarul de spire este mic (5-10) li conductorul rigid, bibinajul se poate face fara carcasa.

2.                   Pentru a se realiza inductante mai mari, se utilizeaza bobine cu mai multe straturi de spire, suprapuse ca in fig.2.163. Conductorul utilizat in acest caz trebuie sa fie obligatoriu, izolat (de obicei cu email).

Pentru evitarea alunecarii spirelor, carcasa este prevazuta la extremitatile cu flanse.

Bobinele multistrat prezinta pericolul de strapungere a izolatiei condutorului. Pentru evitarea acestui neajuns, dar si pentru imbunatatirea performantelor bobinelor, se executa bobinaje speciale, ca de exempu:

-        bobinaj piramidal (fig.2.1.63,b);

-        tip „fagure” sau „universal” (spirele sunt aranjate paraleluna cu cealalta, dar se dispun alternativ de la un capat la celalalt al carcasei, intersectandu-se sub un anumit unghi).

Bobina cu miez

Pentru a se obtine inducante de valori

mai mari, in interiorul carcasei se introduce

un miez magnetic, care are rolul de a

concentra aproape integral liniile campului

magnetic (fig.2.164)

Influenta miezului asupra inductantei bobinei este caracterizata prin permeabilitatea magnetica efectiva a

miezului, , astfel ca inductanta unei bobine cu miez poate fi detreminata cu aproximatie folosind relatia:

, unde L0 este inductansa bobinei fara miez.

Marea majoritatea a bobinelor utilizate in electronica au in componenta lor un miez, magnetic sau nemagnetic.

Miezurile magnetice se realizeaza din materiale feromagnetic moi – fie sub forma de laminate (catole sau benzi din aliaje, fier-siliciu, fier-nichel, etc), fie ca pulbere intrand in structura materialelor magnetodielectrice sau magnetoceramice – „ferite”).

Miezurile nemagnetice se realizeaza din alama sau din cupru si se utilizeaza in special pentru bobinele care functioneaza in domeniul undelor scurte si ultrascurte.

Un exemplu de bobine cu miez este prezent in fig.2.165.

Carcasa este tubulara si filetata

in interior. In spatiul din interiorul carcasei

este montat un miez cilindric de ferita,

pe un suport de plastic filetat in exteiror.

Prin insurubarea/desurubarea acestui

suport (cu ajutorul unei surubelnite

speciale, din material nemagnetic,

de exemplu de plastic), se poate modifica

pozitia miezului in raport cu bobinajul,

regland astfel valoarea inductantei bobinei.

Miezurile pot fi de doua tipuri (fig.2.166):

-        deschise, ca de exemplu sub forma de bara;

-        inchise, de obicei de forma, toroidala.

Miezurile deschise ai avantajul ca, prin deplasarea

miezului in interiorul bobinei, permit reglarea inductantei.

Miezurile inchise au avantajul ca, la dimesiuni mici,

asigura valori mari pentru inductanta bobinei.

Bobine plate

Bobinele plate se relizeaza cu ajutorul tehnologiei cablajelor imprimate sub forma unor spirale (circulare sau dreptunghiulare- fig.2.167).

Bobine SMD

Bobinele se realizeaza si pentru tehnologia montarii

pe suprafata cablajului imprimat (fig.2.168).

In prezent se fabrica doua tipuri de inductoare in varianta

SMD:

-        inductoare cu conductor bobinat;

-        inductoare multistrat.

Ecranarea bobinelor

Prin natura lor fizica, bobinele pot fi influentate de

de campuri electromagnetoce exterioare. Aceste fenomene

se numesc cuplaje parazite. Pentru evitarea cuplajelor

parazite, bobinele se ecraneaza, adica s introduc in cutii

metalice inchise, conectate la masa (ca in fig.2.169).

Prin introducerea in ecrane metalice, inductanta  si

factorul de calitate scad, iar capacitatea proprie creste.

Grosimea peretelui ecranului depinde de materialul ales si de frecventa de lucru.

Ecranele din aluminiu trebuie sa fie mai groase, dar cum aluminiul este mai ieftin decat curpul, de obicei se utilizeaza ecrane de aluminiu.

Ecrenarea este absolut necesara la bobinele cu dioametru mare (pste 10-20mm). Bobinele cu diametru redus pot lucra fara ecrane daca sunt plasate la distanta de celelalte componente. De asemenea, nu necesita ecrane bobinele relizate pe miezuri toroidale de ferita.

Verificarea functionalitatilor

Bobinele sunt elemente de circuit cu siguranta in functionare relativ redusa, defectiunilor lor ducand si la defectarea altor componente alaturate.

Masurarea bobinelor se realizeaza direct cu punti pentru masurarea inductantelor sau prin diferite metode indirecte.

Cauzele cele mai frecvente ale unei slabe sigurante in functionare a bobinelor o cinstituie imbatranirea dielectricului si a materialelor magnetice, deteriorarea izolatiei dintre spire si fata de carcasa, intreruperea si supraincalzirea conductoarelor, protectia slaba la umiditate, etc.

Conectarea in circuite a bobinelor

Componenta bobinelor in curent continuu

In curent continuu, bobinele se comporta ca

simple rezistente, contand numai rezistenta bobinei,

inductivitatea neavand nici un efect.

Comportarea bobinelor in curent alternativ

Este inposibil de precizat faptul ca, in curentul alternativ, comportamentul unei bobine depine de frecventa „f” a curentului alternativ aplicat. Din acest motiv, efectul unei bobine in curent alternativ este apreciat prim marimea numita reactanta, care se noteaza cu X si care este definita prin relatia:

, unde  si se numeste pulsatie unghiulara.

Observatii :

1.                    Pentru a deosebii reactanta unei bobine de reactanta unui codensator, aceasta se numeste reactantp inductiva.

2.                    Reactanta unei bobine este numeric egala cu raportul dintre tensiunea efectiva la bornele bobinei si curentul efectiv care o strabate:

3.                    Avand aceeasi expresie ca rezistenta electrica, unitatea de masura a reactantei este ohmul ().

Montarea bobinelor in serie

Prin conectarea in serie a doua bobine, avand inductansele L1, respectiv L2, se obtine o bobina cu inductia echivalenta L= L1+ L2, daca cele doua bobine nu sunt cuplate magnetic.

In cazul  in care cele doua bobine, montate in serie, exista un cuplaj magnetic, intre ele apare inductia mutuala.

Utilizarile bobnelor

Bibinele sunt componente utilizate foarte mult in circuitele electronice, indeplinind diferite functii.

Ele sunt utilizate atat la frecvente joase, cat si la frecventele inalte.

Utilizarile bobinelor se bazeaza pe doua fenomene:

1.                    efectul bobinei intr-un circuit depinde de frecventa de lucru: XL=wL, deci cu cat creste frecventa, cu atat creste si reactanta bobinei;

2.                    cuplarea magnetica a doua sau mai multe bobine.

Ca urmare, printre principalele utilizari ale bobinelor se pot enumera:

a) in circuitele de josa frecventa si de frecventa industriala ale aparatelor eletronice au o larga utilizare bobinele cu inductanta mare (de ordinul zecilor sau chia sutelor de henry), prin care trec curentii iportanti. Aceste bobine intra in componenta trensformatoarelor si socurilor de alimentare.

Socurile de alimentare sunt bobine inductanta, utilizate in filtrele de alimentare, in filtrele de joasa frecventa, in regulatoarele de tensiune.

Transformatoarele sunt echipamente electromagnetice, care transfera energia electromagnetica dintr+un circuit primar intr-un circuit secundar prin fenomenul de inductie electromagneetica. In urma transferului, energia se conserva, dar isi modifica parametrii.

b) cuplajul magnetic al etajelor de amplificare. Aceasta asigura izolare in curent continuu si permite adaptarea la rezistenta de sarcina.

Acest tip de cuplaje se utilizeaza in special  in etajele de putere, unde permite transferul maxim de putere.

c) filtrel electrce pasive sunt circuite electrice formate din condensatoare, bobine si/sau rezistoare care, in functie de structura lor si de parametrii acestor componente, permit trecerea semnalelor de anumite frecvente si opresc semnalele cu alte frecvente.

d) in oscilatoare, care sunt circuite electronice care genereaza oscilatii electrice intretinute.

e) ca socuri de inalta frecventa. Sunt bobine utilizate pentru cresterea rezistensei electrice in inalta frecventa, permitand trecerea curentului continuu sau de joasa frecventa.

4.Norme de protectie a muncii

Sistemul national de norme privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca este compus din:

Ψ     Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activitati caracterizate prin riscuri similare.

Ψ     Norme generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si medicina a muncii general valabile pentru orice activitate.

Prevederile acestor norme de aplicare cumulatriv, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activitatilor reglementate.

            Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, cuprinzand prevederi minimal obligatoriu pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate.Respectarea acestor prevederi nu absolva persoanele fizice sau juridice de raspunderea ce le revin pentru asigurarea si altor masuri corespunzatoare conditiilor concrete in care se desfasoara activitatile respective prin instructiuni proprii.

            Prevedei generale

1.1Continut.Scop

            Art. 1Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor cuprind masuri de prevenire a accidentarii si imbolnavirii profesionale, luand in considerare riscurile specifice la care este expus personalul lucrator in cadrul acestor activitati.

1.2 Domeniul de aplicare

            Art.2 Prezentele norme se aplica activitatilor din unitatile de informatica, activitatilor de birou ce presupun lucrul cu echipamente electronice pentru prelucrarea automata a datelor, inclusiv activitatilor desfasurate la videoterminale.

         Art.3 Lucratorii din unitatile de informatica, ce se deplaseaza la diferiti agenti economici pentru lucrari de analiza, programe , implementare sau orice alte lucrari legate de realizarea prevederilor contractelor incheiate, vor respecta, in fata prezentelor norme si normele de securitate a muncii sau instructiunile proprii specifice sau activitatea agentului economic respectiv.

1.3Conexiunea de alte acte normative

         Art.4 Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor se aplica cumulativ cu normele generale de protectie a muncii si cu normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.Organizarea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor se vor realiza potrivit normelor PSI in vigoare.Dotarea cu echipament individual de protectie se va realiza in functie de riscurile specifice, potrivit prevederilor Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat de Ordinul Ministrului si Protectiei Sociale, nr.225/21.0701995.

         Art.5 Conducerea unitatii de informatica si a agentilor economici, care au in dotare echipamente de prelucrare automata a datelor, vor elabora instuctiuni proprii, cuprinzand masuri suplimentare de protectie a muncii fata de prevederile prezentelor norme, in conformitate cu specificul locurilor de munca si al activitatilor desfasurate.

1.4 Intretinera si repararea echipamentelor de calcul

            Art.51 Se interzice accesul personalului de intretinere si reparatii la echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au fost instruiti.

            Art.52 Orice reparatie a echipamentelor de calcul se va efectua in conformitate cu prevederile din documentatia tehnica a calculatorului.

            Art.53 Pentru fiecare echipament de calcul se va intocmi  grafice de control periodic pentru semnalizarea deficenttelor si remedierea acestora.

            Art.54 Inainte de inceperea oicarei lucrari de reparatie se vor verifica sculele, disozitivele de lucru si echipamentul individual de protectie adegvat riscurilor existente.

            Ar.55 Personalul de intretinere si reparatii va verifica existenta dispozitivelor de protectie si a carcaselor si nu va autoriza punerea in functiune a echipamentelor respectiv decat dupa montarea dispozitivelor si carcaselor de protectie.

            Art. 56 Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor in timpul functionarii acestora.

            Art. 57Suprafetele ecranelor video, terminalelor se vor curata periodic de depunerile de praf sau amprente digitale pentru a nu se reduce vizibilitatea.Curatarea se va face numai cu produsele prescrise de producatorul echipamentului.

            Art. 58 Conducatorul locului de munca impreuna cu personalul care lucreaza la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune(carcase intacte si la locul lor, capace inchise, izolatia cablurilor nedeteriorate, etc)

            Art.60 Mijloacele si instalatiile de protectie impotriva pericolului de electrocutare vor fi verificate pe baza unui plan de verificari aprobat de conducerea unitatii de informatica sau agentului economic.

           Art.61 Se interzice interventia la instalatiile electrice a persoanelor necalificate si neautorizate.         

Cuprins

1.        Rezistoare……………………………..………..…3

Simbol  …………………………………………………………………….…..4

Clasificarea rezistoarelor …………………………………………….…4

Rezistoare pentru montarea pe suprafata (tip SMD) ………9

Conectarea in circuit a rezistoarelor …………………………..….12

2.        Condensatoare………………………………….…15

Simbol ……………………………………………………….…17

Clasificare …………………………………………………….18

Elemente constructive …………………………………..………….23

Condensatoare variabile si semivariabile ………………27

Conectarea in circuit a condensatoarelor …………………28

3.        Bobine……………………………………………..…32

Simbol ………………………………………………………………….…33

Elemente constructive ………………………………………………..36

Conectarea in circuit a bobinelor ……………40

Utilizarile bobinelor …………………………………………..41

4.        Norme de protectie a muncii  …………………42





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


STABILIZATOARE DE TENSIUNE CONTINUA
Algoritmul FFT bazat pe segmentarea in frecventa
SURSE DE LUMINA FLUORESCENTE DE JOASA PRESIUNE (TUBURI LUMINOASE)
BILANTUL ELECTROENERGETIC ORAR AL CONSUMATORILOR ALIMENTATI DIN STATIA 0,4 KV CTZ – TP1
Campul magnetic creat de o spira patrata
CUPTOARE ELECTRICE CU REZISTOARE
Aplicatii ale microprecesoarelor bazate pe relee cu linie de trasnsmisie
Masina electrica speciala cu rol dublu de starter si generator pentru automobil si sistemul ei de comanda si control

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.