Podgoria Dealu Mare - Muntenia

Podgoria Dealu Mare - Muntenia

Regiunea Dealurile Munteniei si Olteniei

Istoric

Podgoria Dealu Mare asi are radacini adanci an istoria locului. Prin secolul IV, an aceasta podgorie regele vizigot Atanaric si-a ascuns comoara, cunoscuta sub denumirea de ?Closca cu puii de aur? sau ?Tezaurul de la Pietroasa?. Se presupune ca atunci cand acest tezaur a fost ascuns de vizigoti de teama hunilor, cultura vitei de vie ocupa un loc important pe aceste meleaguri. Existenta unor localitati cu vii este atestata documentar ancepand cu secolul al XV-lea. Astfel satul Bucov, cu vii, era proprietatea logofatului Stanciu (1492) iar o parte din satul Calugareni, apartinea manastarii Snagov (1464). Cele mai multe documente care atesta existenta unor vii an aceasta zona apartin voievodului Radu Stefan (1602-1611).
In secolul al XVII-lea an zona erau mari suprafete de vii, care constituiau deja o podgorie an jurul localitatii Bucov. N. Iorga, consemna an ansemnarile unui misionar slav, pe nume Bacsici, ca ?viile mai importante din Muntenia pe vremea lui Constantin Brancoveanu (1688-1714) erau cele de langa Dealu Mare, de langa Ploiesti?. La vremea aceea, prin abundenta si calitatile lor deosebite, vinurile din zona erau solicitate si peste hotare.
Cantitatile de vin produse an podgorie anainte de atacul filoxerei erau deosebit de mari. Astfel numai la Calugareni se produceau anual 20.000 decalitrii de vin. Dupa invazia filoxerei multe plantatii au fost distruse. Refacerea viilor a anceput la putin timp dupa dezastru. Pentru aceasta, an podgoria Dealu Mare s-a organizat la Pietroasa o pepiniera viticola (1893), o scoala de altoitori (1894) si la Valea Calugareasca o scoala de vieri si dogari (1907).
Un moment important, cu influente benefice asupra podgoriei, a fost cel din anul 1924, cand pe teritoriul pepinierei viticole de stat s-a anfiintat Statiunea Viticola si Oenologica Pietroasa, prima unitate de cercetare de profil din tara. In cadrul podgoriei Dealu Mare, an anul 1950 ia fiinta o a doua statiune experimentala, la Valea Calugareasca, care an anul 1967 devine Centru de Cercetari viti-vinicole al Romaniei, cunoscut an prezent sub numele de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie (I.C.V.V.) Valea Calugareasca.

Localizare geografica

Podgoria Dealu Mare se desfasoara bandiform, pe o lungime de circa 70 km antre raurile Buzau si Teleajen, aproximativ de o parte si de alta a paralelei de 45? latitudine nordica si antre meridianele de 26? si 26?45? longitudine estica. Administrativ, podgoria se afla localizata an judetele Prahova si Buzau.

Cadrul natural

• Soluri
  Cel mai des antalnite sunt: solurile brune eu-mezobazice, brune luvice si regosolurile.
• Relief
  Este diferit pe cele doua unitati componente: Subcarpatii externi si Campia piemontana Buzau-Teleajen. Subcarpatii externi sunt reprezentati de culmea anticlinorie a Dealului Mare dinspe valea Buzaului si a Teleajenului. Ea manifesta o tendinta de coborare de la E spre V. La E cota maxima este de 754 m (dealu Istria) iar la vest Dealu Bucovelu are numai 406 m. Campia piemontana dar are o mare calitate comuna pentru dezvoltarea vitei de vie-expozitia sudica a majoritatii formelor sale. Campia piemontana Buzau-Teleajen se anclina lent de la 300-200 m pana la la 100-80m

Hidrografie
Raurile principale (Buzau, Cricovul Sarat, Teleajenul) au debite importante chiar si an sezoanele cu precipitatii reduse iar paraiele de pe clina sudica a Dealului Mare au debite mai reduse si un regim torential de scurgere. Apele freatice sunt discontinui si cu debite variabile an zona subcarpatica si sunt deosebit de bogate an campia glacisului piemontan. Tot bogate sunt si stratele acvifere de la baza acumulativului grosier al teraselor. In ansamblu putem considera ca podgoria dispune de rezerve suficiente de apa, de buna calitate.

• Climat
  Climatul este temperat continental, cu ierni reci si veri calde, dar cu o mai atenuata excesivitate est-europeana.

Centre viticole

• Zoresti
• Merei
• Pietroasa
• Breaza
• Tohani
• Urlati-Ceptura
• Cricov
• Valea Calugareasca
• Boldesti

Particularitati ale vinurilor

• Riesling Italian (soi recomandat) este un vin alb sec, la care tipicitatea de areal o domina pe cea ampelografica. Aciditatea, an general ridicata, specifica naturii biologice a soiului, este mult mai blanda la vinurile din podgoria Dealu Mare. Vinul suporta mai greu povara prea multor ani de pastrare la butoi, fiind preferat de consumatori ca vin tanar. Poate ca nu egaleaza alte vinuri din aceasta podgorie dar, prin calitatea lui, se mentine an ierarhia preferintelor consumatorilor de vinuri albe de Dealu Mare.
• Sauvignon (soi recomandat) este un vin alb, cu aroma tipica, situandu-se din acest punct de vedere an grupa vinurilor semiaromate. Are o culoare galben-verzuie, care, cu trecerea anilor, evolueaza an galben-pai sau chiar an galben-auriu. Este moderat ca tarie alcoolica si aciditate, sufficient de plin si catifelat, fiind, an ansamblul sau, unul dintre cele mai apreciate vinuri albe din podgorie. Cand se obtine numai din Petit Sauvignon, este atat de fin ancat cu greu ai poti gasi rival.
• Pinot Gris (soi recomandat), produs mai ales an centrele viticole din Valea Calugareasca, Urlati-Ceptura, Tohani si Breaza-Buzau, se distinge printr-o culoare asemanatoare cu cea a aurului platinat, dar care, uneori, mai pastreaza si o usoara tenta verzuie. Senzatiile olfacto-gustative pe care le declanseaza, confirma personalitatea sa de vin sec, echilibrat, catifelat si bogat an extract. Atrage atentia consumatorilor prin suplete, finete si mai ales prin buchet, care aminteste de florile de salcam. Dupa degustare se resimte gustul sau placut, persistent si ambietor. Aproape an toti anii dispune de caracteristici fizico-chimice si ansusiri organoleptice deosebite, care al plaseaza printre vinurile de mare marca ale podgoriei.
• Grasa de Cotnari (soi recomandat), vin alb an mod natural dulce, gaseste la Pietroasa vocatie pentru realizarea tipului de vin demisec si demidulce. Pare un miracol cum din pamanturi atat de pietroase, poate sa sa se nasca un asemenea vin. Si daca an locul de origine al soiului (Cotnari), Grasa face un mariaj fericit cu Feteasca alba, Francusa si Busuioaca de Moldova, la Pietroasa asi etaleaza mai bine calitatile numai solitar. Cu o culoare galben-verzuie, ce evolueaza an galben-pai pana la chihlimbariu, Grasa de Pietroasa poarta an ea frumusetea plaiurilor ancarcate de istorie si a artei facatorilor de vin. Cu un gust complex din care nu lipseste miezul de nuca sau de alune, stafidele si mierea, acest vin annobileaza nu numai podgoria dar si tara noastra.
• Feteasca Alba (soi autorizat), este vinul care reuseste sa exploateze bine conditiile ecologo-geografice ale podgoriei si particularitatile soiului. Se distinge printr-o aciditate moderata si un parfum caracteristic plantatiilor de vita an plina floare. Datorita savorii sale, care atrage si retine usor atentia, Feteasca alba s-a integrat si se mentine an grupa vinurilor de analta calitate. Acest vin alb este reprezentativ pentru podgoria Dealu Mare, dar mai ales pentru centrele viticole subcarpatice, Boldesti si Cricov. Feteasca alba a contribuit substantial la ridicarea renumelui podgoriei.
• Feteasca Regala (soi recomandat si autorizat), prezent an toate centrele viticole ale podgoriei, atrage atentia prin lejeritate sa, la care se adauga, atunci cand este tanar, o aroma apropiata de a merelor de vara, iar cand este vechi, o aroma de ceara de albine. Placerea pe care o provoaca consumatorului este potentata de savoarea delicata si captivanta a vinului. Intregind gama vinurilor albe de Dealu Mare, Feteasca alba poate fi considera an ansamblul sau, un vin cu calitati incontestabile, pentru care este andreptatit la denumire de origine, mai ales an anii viticoli cu favorabilitate climatica.
• Tamaioasa Romaneasca (soi recomandat si autorizat) este un vin alb, produs an mod natural dulce, care, prin calitatea sa exceptionala, poate fi considerat un diamant al vinurilor albe aromate romanesti. Culoarea sa galben-verzuie capata, prin trecerea anilor, stralucirea aurului vechi, care rivalizeaza cu scanteierea tezaurului descoperit an aceste locuri, cunoscut sub numele de ?Closca cu puii de aur?. Parfumul si aroma vinului s-a nascut dintr-o asociere armonioasa de busuioc, trandafiri si fan proaspat cosit. Ele transmit licorii de Tamaioasa romaneasca ancantare si placere, care te prinde si te retine. Gustul placut, apropiat de cel al lamaielor, sau poate de cel al perelor busuioace, este inegalabil prin finete si rafinament. Tamaioasa romaneasca este un tot inseparabil care se ridica la rangul de opera de arta si reduce la tacere si emotioneaza deopotriva specialistul si consumatorul. Si ca sa-si pastreze unicitatea el se produce antr-un areal limitat, la Tohani si la Breaza-Buzau.
• Muscat Ottonel (soi autorizat), prezent an aproape toate centrele podgoriei, este un vin aromat, apreciat pentru parfumul si aroma sa tipica strugurelui din care provine. Desi este uneori deficitar an aciditate, vinul delecteaza multi consumatori, mai ales cand contine si putin zahar remanent. Obtinut printr-o tehnologie din care nu lipseste macerarea, vinul extrage din struguri tot ce este mai bun si transmite consumatorului multa forta, conturata uneori de un postgust placut amarui.
• Cabernet Sauvignon (soi recomandat) este cel mai reprezentativ vin rosu al podgoriei Dealu Mare. Vinul, prin culoarea sa rosie, anchisa, intensa, prin aroma si gustul strugurilor bine copti care l-au potentat, impresioneaza pe cel care are privilegiul sa-l cunoasca. Coloana vertebrala, ferma si tipica, a Cabernet-ului Sauvignon reprezinta un rezultat al simbiozei perfecte dintre soi si podgoria Dealu Mare. Prin maturare si anvechire, culoarea vinului evolueaza an rosu-granat, fara sa piarda prea mult din intensitate. Peste timp, aroma vinului devine mai suava si aminteste deopotriva de mirodenii, de iarba uscata sau poate chiar si de pielea de cea mai buna calitate. Gustul Cabernet-ului amplu este potentat deopotriva de un extract bogat si de un continut ridicat de taninuri Ele confera vinului tanar o astringenta tipica, care devine cu timpul, catifelare si distinctie personalizata. Produs an mod obisnuit ca vin sec, uneori, an anii cu favorabilitate climatica, strugurii de Cabernet Sauvignon dau un vin cu zahar rezidual care place consumatorilor ca vin tanar. Prin distinctia sa, comparabila cu cea a Cabernet-ului Sauvignon de Bordeaux, vinul de Dealu Mare este andreptatit sa poarte denumirea metaforica de ?print al vinurilor rosii romanesti?.
• Merlot (soi recomandat) este vinul care, an ultimul timp, se afirma din ce an ce mai mult pe piata interna si externa, dobandind o anumita tipicitate, specifica podgoriei si soiului din care provine. Are o culoare rosie granat, cu nuanta liliachie cand vinul este tanar, si rosie caramizie dupa ani de pastrare la butoi si an butelii. Aroma, placuta si persistenta, se identifica an mare parte cu cea a strugurelui, pentru ca, an timp, sa fie anvaluita antr-un buchet usor eterat. Moderat la tinerete, ca astringenta si asprime an gust, Merlot-ul ajunge armonios si catifelat dupa o perioada relativ scurta de evolutie. Vinul vechi atrage atentia prin savoarea sa subtila de cirese amare si ardei verde, care de altfel ai imprima si o nota de tipicitate.
• Pinot Noir (soi recomandat), an podgoria Dealu Mare, este concurentul cel mai puternic al vinului de Cabernet Sauvignon. Vin rosu, de culoarea rubinului, Pinot-ul noir prezinta acea finete si catifelare tipice soiului, care fac sa fie din ce an ce mai cautat pe piata interna, si, mai ales, la export. Este preferat atat ca vin tanar cat si ca vin vechi, cand, dupa o pastrare de scurta durata an butoaie mici de stejar si an butelii, capata un buchet ambinat armonios cu aroma strugurelui din care provine. Este bine constituit, elegant si rafinat prin corp si roba. Pinot-ul noir de Dealu Mare, cu personalitate si distinctie bine marcate, poate sta alaturi de cele mai reusite Pinot-uri si chiar langa celebrul Pinot noir de Bourgogne-produs de referinta pentru vinurile acestui soi.
• Feteasca Neagra (soi recomandat) este un vin rosu-rubiniu care pastreaza si exprima foarte bine originea romaneasca a soiului. Poarta an el acel amestec de noblete si salbatic care al particularizeaza. Componentele sale sunt atat de bine proportionate, ancat este dificil ca, an acest vin armonios, sa descifrezi cui apartine marele merit : gradului alcoolic, aciditatii, continutului an extract sau poate glicerolului. Acceptarea fara restrictii de catre consumator, oncuozitatea si fructuozitatea sunt calitati ale vinului de Feteasca neagra, care transmit impresia ca te afli an fata unui patrimoniu national, care poate apartine an egala masura naturii si omului. Multi al considera cel mai reusit vin de Feteasca neagra produs an Romania.
• Burgund Mare (soi autorizat ) este un vin rosu cu o intensitate coloranta medie, care, prin aroma sa discreta si placuta, aminteste de fructele exotice bine coapte. Prin calitatile sale acest vin a reusit sa depaseasca de mult stadiul de vin anonim. Beneficiind de o savoare fina si usor de recunoscut, vinul de Burgund mare rezista confruntarilor competitionale cu alte vinuri rosii. Moderat astringent si placut catifelat, dupa o maturare an butoaie de stejar si, eventual, o anvechire an butelii, vinul de Burgund mare transmite si el celui care al degusta, legatura rafinata si distincta dintre podgorie si soi.