Podgoria Odobesti

Podgoria Odobesti

Regiunea Dealurile Moldovei

Istoric

Cea mai veche mentiune documentara despre podgoria Odobestilor se refera la domnia lui Eustratie Dabija, amintita antr-un zapis de cumparatura. Urmeaza apoi actele de vanzare din 27 mai 1666 si cele din 15 aprilie 1667 si mai 1670. Dupa 1672, actele privind podgoria Odobestilor se anmultesc, devenind foarte numeroase an secolul al XVIII-lea.
Marele carturar si enciclopedist, domnitorul Dimitrie Cantemir (1710-1711), noteaza an ?Descriptio Moldavie? ca sub raportul calitatii vinului, Odobestii ocupa locul al treilea, avand anainte Cotnarii si podgoria Husilor. Aprecieri asupra calitatii vinurilor de la Odobesti au facut si anvatatul J. Benk? (Viena, 1781), consulul austriac Raiceviick (1788), calatorul rus Iakovenko (1820), Al Odobescu (1867) etc.
In secolul XIX viile plantate si stapanite din vechime de catre razesii de la Odobesti erau numite ?bastini?, adica plantatii compacte din jurul vechiului sat Odobesti, mostenite din mosi stramosi. Din podgoria Odobesti, ca de altfel si an celelalte podgorii, nu puteau lipsi proprietatea bisericii si a conducatorilor acesteia. In antreaga Moldova, an anul 1840, 16.2% din suprafata viilor era stapanita de manastiri, 35.3% de boieri si oraseni si 48.5% de razesi, adica aproape jumatate. Cam aceeasi situatie trebuie sa fi fost si la Odobesti.
Avantul luat de viticultura odobesteana este antrerupt de aparitia filoxerei, dar replantarea viilor an perioada postfiloxerica an podgoria Odobesti s-a facut mult mai repede decat an alte parti. Podgorenii mici au replantat viile mai ales prin efortul si munca lor, astfel ca an anul 1910 toate viile erau replantate. Vechiul judet Putna ajunsese la o suprafata de 9448 ha cu vie indigena si la o productie medie de 15.1 hl/ha.
Prin lucrarile de raionare si microraionare a viticulturii, initiate an anul 1955, s-au stabilit principalele directii de productie, precum si soiurile de vita de vie si portaltoii pe baza carora s-a refacut si s-a dezvoltat podgoria Odobesti.

Localizare geografica

Podgoria Odobesti, aflata an partea de est a Subcarpatilor de curbura, detine tronsonul mijlociu, cu o latime de 5-10 km si o lungime de circa 30 km, cuprins antre valea Putnei la N si Valea Milcovului la S. Orasul Odobesti, principalul centru viti-vinicol al podgoriei, este situat la stanga Milcovului, la intersectia coordonatelor de 45?46? latitudine nordica si 27?05? latitudine estica. Administrativ, podgoria Odobesti se gaseste an judetul Vrancea.

Cadrul natural

• Soluri
  Tipurile de sol sunt: cernoziomurile argiloiluviale, solurile cenusii, solurile brune luvice, solurile aluviale si protosolurile aluviale. Aceste soluri sunt cele mai fertile din regiunea viticola a Dealurilor Moldovei, cum putine se mai gasesc an alta parte a tarii noastre.
• Relief
  Relieful provine dintr-o treapta unitara de glacis deluvio-proluvial. Ea este relativ uniform anclinata de la circa 300 m an vest la 100 m an est, respectiv de la baza versantului culmii subcarpatice Magura Odobesti (996m) la fruntea taluzului. Aceasta treapta initiala a fost fragmentata de vai paralele, orientate aproximativ V-E, rezultand un relief valurat, colinar, care caracterizeaza ansamblul geomorfologic al acestei regiuni.
• Hidrografie
  Apele curgatoare si cele de adancime creeaza unele probleme podgoriei Odobesti, mai ales sub aspect cantitativ. Reteaua hidrografica de suprafata, cu o densitate medie de 0.3-0.5 km/km2, apartine bazinului hidrografic al Siretului. Alimentarea retelei este an principal pluvionivala, cea subterana participand doar cu 10-15% la potentialul hidric al podgoriei. Apele freatice se gasesc, cu mici exceptii, la adancimi mai mari de 5-8 m si sunt accesibile sub aspectul mineralizarii si al duritatii. Alimentarea este aproape exclusiv din precipitatiil.
• Climat
  Climatul este de tip temperat continental, cu nuante excesive, datorita prezentei andelungate a maselor de aer est-european.

Centre viticole

• Odobesti
• Tamboiesti
• Carligele

  Particularitati ale vinurilor

• Feteasca Alba (soi recomandat) este considerat printre cele mai bune vinuri albe care se produc an podgoria Odobesti. Prin aroma sa specifica, fina, deosebita de a altor vinuri, precum si prin buchetul sau armonios, discret, vinul de Feteasca alba reprezinta imaginea vinului afrodisiac. Tipicitatea de podgorie a acestei bauturi este imprimata de forma sub care se prezinta, aceea de vin sec, si de perioada scurta de pastrare an butoaie de lemn.
• Riesling Italian (soi recomandat si autorizat) este un vin alb, sec, cu un potential alcoolic si un extract moderat. Prezinta a aciditate ridicata, care ai confera o nota de prospetime, caracteristica. Cele mai bune vinuri se obtin din plantatiile din zonele colinare.
• Sauvignon (soi autorizat) rivalizeaza cu cele mai bune vinuri albe ale podgoriei Odobesti. El are o compozitie superioara si prezinta o aroma de flori de iasomie, asociata cu cea de ardei verde. Extinderea acestui soi an cultura acestei podgorii ar ridica si mai mult imaginea vinurilor de Odobesti.
• Muscat Ottonel (soi autorizat) asi pastreaza specificul originii sale ampelografice si la Odobesti. Calitatea acestui vin se caracterizeaza printr-o mare variabilitate, imprimata de calitatea anului de recolta sau de arealul de origine. Muscat-ul Ottonel, prin aroma sa, ambogateste calitatea vinului sortiment.
• Feteasca Regala (soi recomandat) se produce antr-o gama larga de vinuri, ca tip si categorie de calitate. Taria alcoolica a vinului de Feteasca depaseste frecvent 10% vol. alcool, iar aciditatea se situeaza la niveluri valorice superioare. Aceste ansusiri ai confera vinului echilibru compozitional si o savoare gustativa, caracterizata printr-o senzatie placuta de proaspat si de racoare. In amestecuri tehnologice sau an cupaje, Feteasca regala reprezinta un partener ideal, care imprima vinurilor vigurozitate.
• Plavaie (soi autorizat) este unul din vinurile tipice ale podgoriei Odobesti, care se afla an sortimentul acesteia din vremuri stravechi. Vinul se ancadreaza an categoria vinurilor de consum curent, are o tarie alcoolica medie de 9% vol. o aciditate de 7 g/l acid tartric si un extract nereducator care rar depaseste valoarea de 16 g/l. Deseori, strugurii de Plavaie se vinifica an amestec cu alte soiuri.
• Galbena de Odobesti (soi autorizat) este vinul care se afla antr-o relatie foarte stransa cu podgoria Odobesti, stabilita dintr-un trecut foarte andepartat. Taria alcoolica a acestui vin variaza an limite foarte largi, an functie de arealul de producere, ceea ce face ca uneori sa se ancadreze la categoria de vinuri de calitate superioara si alte ori iar alte ori la cea de vinuri de consum curent. Celelalte caracteristici de compozitie si an mod deosebit ansusirile organoleptice fac ca vinul, an ansamblul lui, sa reprezinte un simbol pentru podgoria Odobesti.
• Aligota (soi autorizat) se produce an cantitati relativ ridicate an podgoria Odobesti, concurenta facandu-i, din acest punct de vedere numai Feteasca regala. In anii cu toamne lungi si precipitatii reduse, din Aligota se obtin vinuri de calitate superioara, care depasesc cu mult nivelul calitativ al vinurilor de consum curent, care se obtin an mod normal din acest soi.
• Merlot (soi recomandat) este un vin rosu sec, care are o culoare rosie-rubinie de intensitate medie. Exprima foarte bine tipicitatea soiului numai an anii viticoli foarte buni.
• Feteasca Neagra (soi recomandat) prezinta caracteristici de compozitie si ansusiri organoleptice care ne andreptatesc, fara exagerare sa-l desemnam ca cel mai bun vin rosu de Odobesti. Tipicitatea acestui vin este data aroma sa care aminteste de mireasma murelor de padure sau a prunelor uscate. Constitutia compozitionala, consistenta si viguroasa, armonioasa si agreabila, lasa an urma o amintire placuta si persistenta. Prin maturare si anvechire, aroma vinului evolueaza catre un buchet usor eterat si o savoare lejer amaruie.
• Cabernet Sauvignon (soi autorizat) este un vin rosu rubiniu anchis, cu -nuanta violacee cand este tanar. Prin maturare si invechire culoar ea vinului capata o tenta sangerie sau , uneori, caramizie. Vinul impresioneaza prin robustetea si asprimea sa, care ai confera personalitate si calitate. Tipicitatea de areal se manifesta cu pregnanta la vinurile de pe plaiul Sarba.