Analiza pietei vinului - analiza ofertei

ANALIZA PIETEI VINULUI

1. SCURT ISTORIC AL PRODUSULUI

Vinul are aproape aceeasi virsta cu agricultura. Conform cartii «Geneza», dupa potop Noe, in primul rind, a sadit vita-de-vie. Avem si marturii scrise ale faptului ca in Mesopotamia s-ar fi facut vin cu mii de ani inainte de acest eveniment. Dar ramasite de vita-de-vie salbatica pe teritoriul europei, pentru a confirma acest fapt, nu au fost gasite. Cind grecii din Asia Mica, in sec. VI i.e.n. au fondat orasul Marceilles, au adus propriile soiuri de vita-de-vie in sudul Frantei si in Spania.

Multe personaje mitologice sunt legate de vin si vinificatie. Astfel, in Grecia de aceasta s-a ocupat zeul Dionis, in Roma - Bahus, in Egipt - Sai. La Roma protectorul viilor, vinificatiei si al vinului era zeul Bahus, pe care il mai numeau Libero. Imbracat intr-un circel de vita de vie de pe care atirnau struguri, insotit de o companie galagioasa de pani si sileni, se plimba pe coline si prin paduri. 17 martie in cinstea lui Libero se sarbatorea ziua Liberaliei, la care se consuma mult vin si se organizau diverse spectacole teatrale si jocuri hazlii.

Sapaturile arheologice efectuate in Moldova au demonstrat ca populatia bastinasa a cultivat vita de vie inca din sec. VII-VI p. Ch. Pe atunci, pe tarmurile Marii Negre si Marii Azov, in deltele raurilor Nistru, Dunarea si Bugul de Sud au fost infiintate colonii grecesti care faceau comert cu populatia autohtona. Dupa 1817, viticultura si vinificatia au capatat o vasta dezvoltare si au cunoscut o perioada de inflorire. Este suficient sa mentionam ca in 1887 suprafata viilor in Basarabia a atins cifra de 140 000 ha, iar soiurile de baza erau in temei de origine franceza: Aligote, Cabernet-Sauvignon, Pinot franc, Pinot blanc, Pinot gris, Gamay freo, din care se preparau vinuri de calitate inalta.

2. ANALIZA OFERTEI

a. Principalii ofertanti prin prisma produselor oferite

Vinurile Munteniei si Olteniei

Aceasta zona beneficiaza de conditii climatice foarte bune , cum ar fi surplusul de lumina si caldura mai mare decat cel din Transilvania si Moldova, ceea ce face ca in aceasta zona sa se produca cele mai bune vinuri rosii. Printre podgorii amintim : Dealu Mare, Pietroasa, Stefanesti, Dragasani. Produse semnificative din aceasta zona sunt: Merlot, Feteasca Regala, Otonel, Cabernet, Chardonnay

Vinurile Moldovei

Viile in Moldova reprezinta aproape o treime din intreaga suprafata viticola a tarii. In aceasta zona pot fi intalnite podgorii cu traditie cum ar fi Cotnari, Panciu, Odobesti si Nicoresti.

Produse semnificative din aceasta zona sunt: Feteasca alba, Francusa , Grasa de Cotnari, Aligoté, Pinot Noir, Pinot Gris.

Vinurile zonei de vest

Pe latura dinspre apus a tarii exista doua regiuni viticole: cea a Banatului, in jumatatea sudica si cea a Crisanei si Maramursului, spre nord. Printre principalele podgorii amintim : Tirol, Silagiu, Recas si Teremia. . Produse semnificative din aceasta zona sunt: Maderat, Riesling Italian, Mustoasa de Materat, Feteasca Regala.

Vinurile Dobrogei

Peste tot in aceasta regiune pot fi produse vinuri rosii de mare marca, bogate si intens colorate, precum si vinuri albe seci sau demiseci, care se disting prin putemica lor personalitate.

Printre principalele podgorii se numara : Murfatlar, Istria-Babadag, Sarica-Niculitel si Oltina. Produse semnificative din aceasta zona sunt: Pinot Noir, Aligote, Feteasca Regala, Cabernet

Vinurile Transilvaniei

Principalele podgorii din aceasta zona sunt : Blaj, Jidvei, Medias, Tarnaveni, Zagar si Valea Nirajului. Produse semnificative din aceasta zona sunt: Tramier Roz, Muscat Ottonel,Feteasca Alba

b. Volumul productiei si vanzarilor

Romania este o tara cu o bogata traditie in producerea vinului. In prezent exista un numar de 37 podgorii, din care fac parte 123 de centre viticole, la care se mai adauga 40 de centre viticole independente, situate in afara podgoriilor. Pe intregul teritoriu al tarii se pot identifica mai multe zone in care este centralizata productia de vinuri : Moldova, Muntenia si Oltenia, Transilvania, Dobrogea si zona de vest a tarii.

Productia de struguri pentru vin a Romaniei este de 3,1% din cea Europeana. Acest fapt situeaza tara noastra pe locul 6 in Europa dupa Franta, Italia, Spania, Germania si Grecia. Si tot locul 6 ii revine Romaniei in clasamentul celor mai mari tari europene producatoare de vinuri, dupa Franta, Italia, Spania, Germania si Portugalia. Productia autohtona de vin este de 3 mil de hl si reprezinta 2,9% din productia europeana.

In anul 2004 , companiile de profil din Romania au inregistrat o cifra de afaceri de 294 de milioane de euro. Anul 2005 a fost marcat de o crestere de 16% a cifrei de afaceri ceea ce insumeaza circa 350 de milioane de euro. Perioda de varf a vanzarilor de vin se inregistreaza in timpul sarbatorilor de iarna cand se realizeaza circa 35% din vanzarile dintr-un an. Mai mult din 90% din cantitatea de vin comercializata se bea la domiciliu si jumatate din consumatori, prefera vinurile demidulci, iar 20% vinurile dulci, conform unor date lansate de NewsIn. Restul de 30% prefera vinurile seci.

In ceea ce priveste principalele destinatii ale vinului romanesc, aproximativ 57 % din cantitatea exportata (respectiv 70% din valoarea exporturilor) s-a indreptat catre tari din Uniunea Europeana, exportul fiind incurajat prin faptul ca, pentru un contingent de 345 mii hl nu se percep taxe vamale la importul de vin romanesc in UE. Principalele piete europene raman Germania (78,7 mii hl; 4,43 milioane euro) si Marea Britanie (6,5 mii hl; 8,7 milioane euro).

O alta piata importanta, sub aspectul volumelor exportate (35,3% din totalul exporturilor) este Republica Moldova, cu care Romania a incheiat un Acord de Comert liber, in baza caruia nu se percep taxe vamale. 

Principalii jucatori de pe piata vinurilor au fost : Murfatlar (30% din piata), Cotnari (18,7% din piata), Jidvei (17% din piata) si Vincon (10% din piata).Fiind unul dintre putinele produse cu care Romania este prezenta pe pietele din intreaga lume si care contribuie astfel la afirmarea tarii noastre ca imagine pe plan mondial. In SUA, compania Cramele Recas are un succes enorm cu marca Vampire.

c. Repartitia vanzarilor pe ofertanti, precum si a cotelor de piata si a preturilor pentru diferite marci la nivelul anumitor categorii de unitati comerciala: supermarket, magazine generale, magazine specializate

Distributia acopera intreaga a suprafata Romaniei in materie de localitati de peste 1000 de locuitori , gasindu-se pe rafturile hypermarketurilor, supermarketurilor, in magazine de profil, chiar si in magazine cu un spatiu de sub 40 mp, si bineinteles in restaurante si bistrouri. Desi majoritatea consumatorilor apartin mediului urban, vinul este comercializat si in spatiul rural, desi, aici se consuma in special vinul vrac.

Principalul criteriu in alegerea vinului de catre consumatorul roman este in continuare pretul, spun reprezentantii patronatelor in domeniu.Vinul se adreseaza in primul rand consumatorilor ca persoana fizica. Insa vinul se mai adreseaza si persoanelor juridice. Acestea variaza de la magazine de rand, Hypermaket-uri si restaurante pana la magazine specializate si case de licitatii. Magazinele specializate sunt un lucru nou pe piata romaneasca. Acestea au o gama larga de vinuri precum si accesorii pentru vin sau carti despre vin. Angajatii de la aceste magazine sunt capabili sa ofere sfaturi in legatura cu modul de consumare si imprejurarile in care ar trebui degustat un vin.

d. Categorii de consumatori

In Romania, mai mult din 90% din cantitatea de vin comercializata se bea la domiciliu si jumatate din consumatori, prefera vinurile demidulci, iar 20% vinurile dulci. Procentul de 30% care opteaza pentru vinul sec, reprezinta, de fapt, cunoscatorii de vinuri. Gustul si culoarea au si ele importanta, vinul alb dulce si demidulce situandu-se pe primul loc in topul preferintelor. Astfel, potrivit datelor PNNV, 70% dintre romani prefera vinul alb, 25% pe cel rosu, iar vinul roze are cautare doar in cazul a 5% dintre consumatori

Piata vinurilor poate fi impartita in 3 categorii, in functie de tipul consumatorului.

consumatorul "connaisseur" : persoana care stie cu adevarat unde sta calitatea si rafinamentul unui vin. Consuma numai vinuri de cea mai inalta calitate si poate discerne nuantele subtile ale acestora precum si momentele in care trebuiesc degustate. Vinul pentru un astfel de consumator reprezinta un mod de viata caracterizat prin lux si bun gust. Acesta locuieste in centrul marilor orase sau in zone rezidentiale. A avut acces la cea mai buna educatie si este printre lumea "High-society".

Bautorul "asapirational": persoana care a mai facut incursiuni in lumea vinurilor adevarate. Traieste la oras, unde in cele mai multe cazuri s-a si nascut. Are un contact sporit cu lumea din cadrul "High-society" datorita locului de munca si educatiei superioare (facultatea absolvita). Acest tip de consumator este cel mai probabil sa posede cunostiinte in legatura cu brand-uri de traditie si ceea ce presupune "a savura un vin bun". Pretul nu mai este neaparat un factor de selectie si ierarhizare si intervin alti factori precum gustul, culoarea, aroma si brand-ul.

consumatorul de rand : stereotipul omului de rand, fara prea multe pretentii sau asteptari. Locuieste cel mai probabil in zona rurala sau in cartierele marginase ale oraselor si are un contact foarte limitat sau deloc cu lumea din cadrul "High-society". De asemenea, nu poate percepe rafinamentul si calitatea unui vin adevarat, avand criteriul principal de selectie si ierarhizare pretul. Are o educatie limitata avand in cel mai bun caz liceul absolvit.

Noi consumatori de vin: sunt ingeneral tineri atrasi de consumul de vin ca urmare a imitatiei generatiilor mai in varsta.Vinul este consumat cu ocazii speciale iar acesti consumatori nu sunt sofisticati si au un set limitat de factori pe cer-I iau in considerare.

e. Elemente ce individualizeaza cele mai importante marci

Numele marcii si valoarea acesteia este influentata de elemente precum:

Imaginea numelui de marca (originea geografica, tipul de vin)

Asocierile numalui de marca ( pret, impresionarea celorlalti, simbolul statutului social )

Familiaritatea numelui de marca ( Expunerea media, publicitatea, disponibilitatea )

Receptia privind calitatea ( Experienta trecuta a produsului, opinia criticilor de vin )

3.ANALIZA CERERII

a .Definirea unitatii de consum

Putem mentiona consumatori "inraiti" (6%), reprezentandu-i pe cei care au consumat vin imbuteliat mai mult de o data pe saptamana. Apoi urmeaza consumatorii obisnuiti (22.7%) - cei care consuma vin cu o frecventa de o data pe saptamana pana la o data pe luna, si bineinteles, consumatorii ocazionali, cu un procentaj de 17%.

Consumatorii din prima categorie, consumatorii inraiti sunt in special barbatii, 9.2% din total, si locuitorii Munteniei (11.7%). Nonconsumatorii vinului imbuteliat caracterizeaza persoanele cu varste intre 55-65 de ani (24.5%) si pensionarii (22.7%). Daca e sa ne referim la regiunile administrativ teritoriale, Moldova are cei mai multi nonconsumatori 23.3%, comparativ cu media de 15.5%.

Unitatea de decizie este in general producatorul, care urmareste sa promoveze marca prin calitate si renume.

B,c. Principalele segmente de piata si elementele de natura cantitativa legate de consum

Un studiu realizat de Daedalus Consulting pe un esantion de 937 de persoane cu varsta cuprinsa intre 18-65 de ani in octombrie 2003 releveaza criterii comportamentale de cumparare a produsului, precum si preferintele consumatorilor.Numarul de consumatori efectivi la nivelul anului 2005 a fost de 16 milioane. Din cei 30 de litri de vin consumat anual de fiecare consumator, numai 3 litri reprezinta vinul imbuteliat.

Principalele criterii de alegere a celor care au consumat vin imbuteliat cel putin o data pe luna in ultimile 3 luni sunt urmatoarele: tipul vinului- dulce/demidulce versus sec/demisec (67%), producatorul, deci implicit podgoria (50.3%), culoarea (48.7%), sortimentul (46.5%) si pretul (30.9%) . , marca vinului.

Cei mai putini interesati de tipul vinului cand vine vorba de a face alegerea sunt cei un nivel de educare mai scazut, adica cei care au absolvit zece clase sau mai putine (51.2%), muncitorii (43.2) si cei care locuiesc in orase mici, cu mai putin de 50.000 de locuitori - (53%, comparativ cu media de 67%). Tipul vinurilor (cabernet, sauvignon blanc etc) are o importanta deosebita pentru cei care traiesc in orase mici (58.3% fata de media de 46.5%). Mai putin interesati de acest aspect sunt tinerii cu varste intre 18 si 24 de ani si cei cu un venit de sub 50 de dolari per membru de familie (30.6%, respectiv 21.7%).

Producatorul reprezinta un criteriu esential pentru cei care locuiesc in orase mici (73.3%, fata de media de 50,3%). Femeile sunt mai putin interesate de locul de origine - 39%, cei cu un venit per membru de familie mai mic de 50 de dolari - 27% - si cei care locuiesc in orase cu o popualtie cuprinsa intre 50 de mii si 200.000 de locuitori (34.9%).

Pretul este un criteriu important pentru tineri (18-24), cei cu un venit net sub 75$ per membru de familie si categoriile care nu lucreaza (femeile casnice, cei neangajati), cu procentaje de 46.4, 47.8 respectiv 46.4, comparativ cu media de 30.9%.

Studiul a adus in discutie si criterii comportamentale, cum ar fi marcile cumparate. Primele 3 pozitii in preferintele consumatorilor care beau vin cel putin o data pe luna sunt ocupate in ordine de Cotnari (27.9%), Murfatlar (22.3%) si Jidvei (13.4%), in ciuda faptului ca nu aceasta este ordinea producatorilor in functie de cota de piata detinuta.

S-a urmarit si un alt criter comportamental, bazat pe sortimente. Astfel, 31.5% dintre consumatorii obisnuiti si cei inraiti prefera vinul demisec, in timp ce 13,4% prefera vinul sec. Vinurile dulci si demidulci sunt preferate in proportie mai mare la noi in tara, romanii neavand o cultura a vinului in adevaratul sens al cuvantului

In ceea ce priveste culoarea vinului, circa 65% dintre locuitorii plaiurilor mioritice prefera sa bea vin alb si doar 30% consuma vin rosu. Indiferent de tipul de vin - alb, rosu sau rose - seara este considerata cel mai prielnic moment pentru un 'tratament' cu licoarea bahica. Vinul rosu este pe placul tinerilor (18-24 de ani) si cei cu venituri reduse (51.7%, respectiv 47.8%). De asemenea, locuitorii Ardealului consuma vin rosu intr-un procentaj mai mare decat cel ce reprezinta media in Romania (44.8%). Marcile cele mai cumparate sunt Grasa de Cotnari (18%) si Busuioaca de Bohotin (13.5%). Grasa de Cotnari este preferata in proportie mai mare de moldoveni (40.4%, fata de 18% in medie). Feteasca Regala este consumata in special de segmentul care ii cuprinde pe cu varste intre 45-54 de ani, in timp ce Pinot Noir este consumat intr-o proportie mai mare de segmentul 25-34 de ani.

d. Raport al cererii calitative inrandul cunostintelor

Se apreciaza majoritar vinurile rosii si vinurile seci. Consumatorul familist, consuma vin acasa cel putin o data pe luna, in special seara. Prefera vinul alb si demidulce la sticla de 750ml, tipul acesta constituind totodata criteriul esential folosit in alegerea sa. Adesea se rezuma la marcile de renume, consacrate de multa vreme pe piata - Grasa de Cotnari, Busuioaca de Bohotin, Muscat Ottonel (Murfatlar), Pinot Gris (Jidvei), Feteasca Regala (Jidvei) si altele.

e. Scurt raport al cercaetarii calitative

4. DISTRIBUTIE

a. Tipurile de unitati comerciale prin care se realizeaza vanzarea vinurilor sunt magazinele, hypermarketurile, magazinele specializate, case de licitatii, targuri internationale, restaurante, internet.

b.      Modul de distributie

Analistii sustin ca distributia si promovarea sunt elemente care vor decide cine va fi, pe piata vinului , castigatorii sau perdantii.Specialistii de pe canalele de distributie au o capacitate mai mare de a evalua capacitatea si ei sunt cei care iau decizia de a promova o anumita marca de vin.

Intre 1982 si 1987, are loc o restructurare a canalelor de distributie in industria vinului, de la sistemul HORCA(hoteluri restaurantem catering), si mici detailisti specializati catre sistemul supermagazinelor, un numar redus de astfel de lanturi de distributie devenind cea mai importanta forma de canalizare a ofertei catre consumatorul final

Datorita aparitiei lanturilor de supermagazine si hypermagazine globale, ce pun accent pe cantitate, disponibilitate, si acoperire globala, micii producatori s-au orientat spre distributia directa. Cei din urma erau specializati in producerea vinului de masa sau vin de calitate superioara, ofereau consiliere in cumparare, flexibilitate a livrarii si platii, ambianta estetica.lucruri care insa sunt pe cale de disparitie, si treptat inlocuite.

6.PREVIZIUNI ASUPRA PIETEI

Productia la nivel mondial continua sa creasca, trend urmat, de asemenea, si de consum, ceea ce se traduce printr-o expansiune a schimburilor comerciale internationale in acest sector, se arata intr-o analiza data publicitatii de Biroul de presa al Veronafiere, organizatorul expozitiei Vinitaly. In termeni cantitativi, exporturile au cunoscut o crestere pentru tari precum Italia, Spania si Australia, in timp ce pentru Franta au suferit o descrestere semnificativa

Odata cu integrarea in Uniunea Europeana, producatorii romani de vin vor fi nevoiti sa renunte la peste 30.000 de hectare de vita-de-vie ce a depasit varsta de 30 de ani, varsta la care vita-de-vie trebuie inlocuita. In prezent, la noi in tara, exista si plantatii mai batrane de 30 de ani, care dau un vin mai bun, dar in cantitati mult mai mici decat o vie tanara.

Promovarea reprezinta cea mai importanta constrangere a exportatorilor romani pe pietele externe deoarece vinurile romanesti sunt putin cunoscute si, in unele cazuri, imaginea proasta creata in anii '90 de cateva vinuri de calitate slaba s-a mentinut pana in zilele noastre.

Romania trebuie sa indeplineasca acesti factori de succes prin planificare strategica pentru a-si creste competitivitatea atat pe piata europeana cat si pe cea mondiala prin:

restructurarea si reconversia viilor pentru a imbunatati sortimentele si calitatea vinurilor;

cresterea investitiilor pentru modernizarea capacitatilor de procesare;

cresterea implicarii organizatiilor de producatori pe piata vinurilor;

asigurarea asistentei in ceea ce priveste pregatirea profesionala, specializarea si pregatirea persoanelor care lucreaza in sectorul viticol;

dezvoltarea unei imagini bune a Romaniei prin promovarea sortimentelor locale de vin de calitate superioara, recunoscute la nivel mondial ca urmare a premiilor castigate la diferite targuri si concursuri internationale.

Cifra de afaceri pe piata mondiala a vinurilor se ridica la 100 miliarde USD (echivalentul a 370 de avioane Airbus A380 !), productia de vin se mentine la cca 275 milioane hectolitri, 60% fiind realizata de Franta, Italia, Spania si Statele Unite, acestea din urma avand sanse mari, daca nu chiar certitudini, sa devina cele dintai! In anul 2008, conform tuturor estimarilor (Vinexpo, Bordeaux, 2005), se vor bea peste 31,5 miliarde sticle cu vin, dar ierarhiile se vor schimba, pentru prima data, substantial.

Sursa : IWSR/GDR, Vinexpo Bordeaux, 2005

7. BIBLIOGRAFIE

www.vinbun.ro

www.vinul.ro

https://www.iqads.ro/stire_1208/murfatlar_vinul.html

https://www.iqads.ro/stire_5693/murfatlar_trece_la_un_alt_nivel.html

https://www.wall-street.ro/articol/Companii/6924/Afacerile-cu-vinuri-umflate-de-reclame.html

https://www.wall-street.ro/articol/Companii/8380/Investitiile-au-triplat-castigurile-Vincon-Vrancea-la-noua-luni.html

https://www.wall-street.ro/articol/Companii/18251/Cotnari-estimeaza-o-cifra-de-afaceri-de-350-mld-lei-in-primele-sase-luni.html

https://www.business-adviser.ro/analize_schimbari_ierarhii_piata_mondiala_vin.html