Comerciantul persoana juridica nu este definit de reglementarile comerciale, precizandu-se doar ca sunt comercianti 'societatile comerciale'[1] sau ca prin comerciant se intelege si 'societatile comerciale, societatile si companiile nationale, regiile autonome, organizatiile cooperatiste'[2].
Determinarea calitatii de comerciant este facuta de lege conditionat de existenta ca persoana juridica, avand ca obiect de activitate exercitarea de fapte de comert in scopul obtinerii de profit.
Prin comercianti persoane juridice se intelege acele persoane juridice constituite in forma juridica de societate comerciala, societate sau companie nationala, regie autonoma, organizatie cooperatista, pentru a desfasura activitati comerciale, constand in producerea si circulatia de bunuri si prestarea de servicii in nume propriu si cu intentia de a obtine profit, pe riscul si pe raspunderea lor.
Spre deosebire de comerciantii persoane fizice care dobandesc aceasta calitate ca efect al exercitarii de fapte de comert obiective in regim profesional si in nume propriu, comerciantii persoane juridice se nasc comercianti prin constituirea ca persoane juridice in scopul de a efectua fapte de comert in nume propriu si pentru obtinerea de profituri.
Comerciantii persoane juridice sunt de urmatoarele tipuri:
a) societati comerciale; b) regii autonome; c) organizatii cooperatiste; d) societati si companii nationale.
Societatile comerciale sunt persoane juridice constituite in temeiul Legii nr. 31/1990 cu scopul de a obtine profituri avand ca obiect realizarea de fapte de comert.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 31/1990 societatile comerciale se pot constitui in una din urmatoarele forme: a) societate in nume colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita pe actiuni; e) societate cu raspundere limitata.
Regiile autonome sunt persoane juridice care se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale precum si in alte domenii apartinand altor ramuri stabilite de Guvern[3].
Regiile autonome pot fi de interes national sau de interes local. Ele desfasoara activitati de producere de bunuri, prestari de servicii, comercializare de bunuri.
Organizatiile cooperatiste sunt persoane juridice care desfasoara activitati[4] de banca, de comert, producere de bunuri, prestari de servicii, reclama si publicitate. Ele sunt organizate si functioneaza in domeniul cooperatiei de consum[5], in domeniul cooperatiei mestesugaresti[6] si in domeniul cooperatiei de credit[7].
Companiile nationale sau societatile nationale[8] sunt societati comerciale pe actiuni, rezultate din reorganizarea regiilor autonome, avand ca obiect activitati de interes public national, care vor fi supuse procesului de privatizare si la care statul isi pastreaza un pachet de actiuni sau o actiune nominativa de control.
Dobandirea calitatii de comerciant persoana juridica se face in modalitati diferite si la momente diferite pentru fiecare categorie de asemenea comerciant.
Aceasta calitate este dependenta de constituirea ca persoana juridica si de dobandirea calitatii de subiect de drept.
Potrivit art. 40 (1) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale 'societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului'.
Prin inmatriculare si de la data inmatricularii, societatile comerciale dobandesc statutul de comercianti, indiferent de forma juridica[9] in care se constituie.
Asociatii persoane juridice si (sau) persoane fizice care constituie societatea comerciala, nu dobandesc statutul de comerciant ca efect al inmatricularii societatii pe care ei o constituie.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale 'regiile autonome sunt persoane juridice' care se pot infiinta prin hotarare a Guvernului, pentru cele de interes national sau prin hotarare a organelor judetene si municipale ale administratiei de stat pentru cele de interes local.
Regiile autonome dobandesc personalitate juridica prin actul de infiintare si sunt comercianti de la momentul infiintarii.
Calitatea lor de comerciant este consacrata si de art. 1 alin. 2 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, in care se dispune ca si regiile autonome sunt comercianti si de art. 1 (3) din OUG nr. 76/2001.
Prin O.G. nr. 30/1997 o parte din regiile autonome au fost reorganizate in companii nationale sau societati nationale ca societati pe actiuni care au ca obiect activitati de interes public national.
Organizatiile cooperatiste dobandesc personalitate juridica in mod diferit in raport de tipul de organizatie cooperatista.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 109/1996, cooperativa de consum dobandeste personalitate juridica in temeiul hotararii judecatoresti definitive si poate functiona dupa inmatricularea ei la registrul comertului si dupa obtinerea codului fiscal.
In temeiul art. 7 din Decretul-Lege nr. 66/1990 cooperativele mestesugaresti se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit statutelor adoptate de adunarile generale ale acestora, iar in temeiul art. 10 din acelasi decret-lege, acestea dobandesc personalitate juridica prin inregistrarea la organele de stat competente potrivit legii.
Conform art. 24 din OUG nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, cooperativele de credit se constituie prin act constitutiv incheiat in forma autentica si dobandesc, potrivit art. 28 din OUG nr. 97/2000, personalitate juridica de la data inmatricularii in registrul comertului pe baza incheierii irevocabile a judecatorului delegat.
Se poate observa ca dobandirea personalitatii juridice si dobandirea calitatii de comerciant se face in mod diferit si la momente diferite in functie de tipul de organizatie cooperatista, adica:
a) pentru organizatiile cooperatiste, cooperative de consum, in temeiul si la momentul hotararii judecatoresti definitive;
b) pentru organizatiile cooperatiste, cooperative mestesugaresti si cooperative de credit, in temeiul statutului adoptat de adunarea generala si prin inmatricularea la registrul comertului.
Organizatiile cooperatiste sunt calificate ca avand calitatea de comercianti prin dispozitiile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 26/1990 si art. 1 (3) din OUG nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor.
Potrivit art. 2 (2) din OUG nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome in cadrul procesului de reorganizare, se pot constitui companii nationale si societati nationale care sa aiba ca obiect activitati de interes public national. Reorganizarea regiilor autonome si infiintarea societatilor nationale si a companiilor nationale, se face prin acte administrative ale administratiei publice centrale, adica prin hotarare de guvern.
Companiile nationale si societatile nationale au obligatia, potrivit art. 4 din OUG nr. 30/1997 si art. 1 (2,3) din OUG nr. 76/2001 sa se inmatriculeze in Registrul comertului.
In asemenea situatii, ele dobandesc personalitate juridica si implicit calitatea de comerciant prin actul de infiintare.
Prin art. 1 (3) din OUG nr. 76/2001 companiile nationale si societatile nationale sunt calificate comercianti.
Problema dovedirii calitatii de comerciant persoana juridica se pune in situatia in care persoana juridica este implicata intr-un litigiu nascut din efectuarea unor fapte de comert.
Calitatea de comerciant persoana juridica se probeaza diferit in functie de tipul de comerciant persoana juridica.
Calitatea de comerciant a societatii comerciale se probeaza cu actul constitutiv al societatii (contractul, statutul sau contractul si statutul in functie de forma juridica a societatii comerciale) si cu certificatul de inmatriculare eliberat de registrul comertului, precum si prin orice alt mijloc de proba.
Este suficienta dovedirea existentei ca persoana juridica a societatii comerciale neavand relevanta daca exercita sau nu fapte de comert.
Calitatea de comerciant a regiei autonome se probeaza cu actul constitutiv al regiei (statutul, regulamentul de organizare si functionare) si hotararea de guvern (pentru regiile de interes national) ori hotararea organelor administratiei publice locale (pentru regiile de interes local) si copie dupa inmatricularea de la registrul comertului precum si prin orice alt mijloc de proba.
Este indestulator sa se probeze existenta regiei autonome ca subiect de drept neavand importanta daca aceasta exercita sau nu activitati economice.
Calitatea de comerciant a organizatiilor cooperatiste se poate dovedi pentru cooperativele de consum cu hotararea judecatoreasca de infiintare, actul constitutiv si statutul, precum si cu certificatul de inmatriculare la registrul comertului iar pentru cooperativele mestesugaresti si cooperativele de credit cu statutul de infiintare si cu certificatul de inmatriculare de la registrul comertului.
Este necesar sa fie probata existenta acestora ca persoane juridice, fara a fi conditionata dovedirea calitatii de exercitarea sau neexercitarea de operatiuni comerciale, fiind admis orice mijloc de proba.
Calitatea de comerciant a companiilor nationale si a societatilor nationale poate fi dovedita cu actul de infiintare (hotararea de guvern sau alt act al autoritatilor administratiei publice centrale), certificatul de inmatriculare de la registrul comertului si prin orice alte mijloace de proba.
Daca se dovedeste existenta ca persoana juridica a companiei nationale sau a societatii nationale este suficient pentru a se proba calitatea de comerciant a acestora.
Incetarea calitatii de comerciant persoana juridica are loc diferit in functie de modalitatea de infiintare si dobandire a acestei calitati si de fiecare tip de comerciant persoana juridica.
Calitatea de comerciant a societatii comerciale inceteaza prin incetarea existentei ca persoana juridica a acesteia.
Incetarea existentei ca persoana juridica a societatii comerciale se poate produce in modalitati diverse precum dizolvarea si lichidarea, determinate de cauzele prevazute de lege[10] sau prin reorganizarea societatii comerciale ca persoana juridica prin divizare totala ori fuziune.
Personalitatea juridica a societatii comerciale inceteaza in momentul radierii acesteia din registrul comertului.
Calitatea de comerciant a regiei autonome inceteaza prin incetarea ca persoana juridica a acesteia.
Incetarea existetei ca persoana juridica se poate produce prin actul autoritatii administratiei publice centrale care a infiintat regia (hotarare de guvern) ori al autoritatii administrative publice locale (hotarare a consiliului local) in functie de cum regia este de interes national sau local.
Alta modalitate de incetare ca persoana juridica a regiei poate fi reorganizarea acesteia prin fuziune sau divizare totala.
Calitatea de comerciant a organizatiilor cooperatiste inceteaza prin pierderea calitatii de persoana juridica de catre acestea.
Cooperativele de consum, cooperativele mestesugaresti si cooperativele de credit isi inceteaza existenta prin hotararea adunarii generale a membrilor cooperatori prin care se aproba dizolvarea[11] si lichidarea sau reorganizarea prin fuziune sau divizare ori din alte cauze ori prin hotararea judecatoreasca in absenta unei hotarari a adunarii generale de dizolvare si lichidare.
Companiile nationale si societatile nationale pierd calitatea de comerciant daca inceteaza sa existe ca persoane juridice.
Incetarea existentei ca persoane juridice a companiilor nationale si a societatilor nationale se poate produce ca efect al deciziei organelor administratiei publice centrale prin care se hotaraste dizolvarea si lichidarea ori reorganizarea acestora urmata de radierea din registrul comertului.
Momentul pierderii personalitatii juridice este radierea din registrul comertului.
Comerciantii persoane juridice se delimiteaza de alte categorii de persoane juridice cum sunt: asociatiile si fundatiile; statul si unitatile sale administrative; organele statului si institutiile de stat; partidele politice si sindicatele.
Potrivit art. 1 (2) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii 'asociatiile si fundatiile constituite potrivit prezentei ordonante sunt persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial'.
Asociatia[12] este un subiect de drept care se constituie prin asocierea a cel putin trei persoane fizice sau juridice care pun in comun si fara drept de restituire bunuri materiale, cunostiinte, aport in munca pentru realizarea unor activitati de interes general comunitar sau dupa caz in interesul membrilor cu caracter nepatrimonial.
Fundatia[13] este un subiect de drept care se constituie de una sau mai multe persoane in baza unui act juridic, prin afectarea unui patrimoniu pentru realizarea unui scop de interes general sau comunitar.
In raport de scopul constituirii lor, asociatiile si fundatiile exercita activitati culturale, stiintifice, sportive, caritabile, de protectie a mediului. Ele nu urmaresc obtinerea unui profit chiar daca asemenea activitati sunt frecventate contra plata. Veniturile asociatiilor si fundatiilor nu au regimul beneficiilor comerciantilor, utilizandu-se pentru realizarea scopului fundatiei ori asociatiei.
Asociatiile si fundatiile nu sunt comercianti desi ele pot exercita fapte de comert[14] cum sunt: operatiuni de vanzare-cumparare de bunuri prin magazine proprii, activitati hoteliere, de turism, restaurante. Pentru asemenea operatiuni ele se supun legilor comerciale dar nu devin comercianti.
Potrivit art. 8 din Codul comercial roman 'statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comercianti'.
Prin art. 25 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice 'statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii'.
Statul participa la raporturi juridice prin Ministerul Finantelor Publice, in afara situatiilor in care prin lege sunt stabilite alte organe care sa-l reprezinte.
Unitatile administrativ teritoriale[15] ale statului sunt: comuna, orasul, municipiul si judetul. Municipiile sunt unele orase care sunt declarate prin lege in aceasta calitate.
In conformitate cu art. 19 din Legea administratiei publice art. 215/2001, 'comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public'.
Statul si unitatile sale administrativ teritoriale nu sunt comercianti deoarece prin lege sunt excluse din categoria comerciantilor.
Este adevarat ca statul si unitatile sale administrativ teritoriale participa ca subiecte in raporturi juridice comerciale generate de operatiuni economice privind exploatarea unor resurse naturale (gaze, ape minerale, metale pretioase, carbune etc.), privind realizarea unor lucrari publice (construtii de autostrazi, drumuri etc.), prestarea unor servicii (posta, telecomunicatii), raporturile juridice respective fiind supuse legii comerciale, dar prin aceasta statul si unitatile sale administrativ teritoriale nu devin comercianti.
Organele statului sunt persoane juridice care exista si functioneaza in cadrul celor trei puteri ale statului, adica puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca.
In cadrul puterii legislative exista ca persoane juridice, Camera Deputatilor si Senatul care, portivit art. 58 din Constitutia Romaniei, alcatuiesc Parlamentul Romaniei. Organizarea si functionarea fiecarei camere este stabilita prin regulament propriu. Parlamentul este ajutat in activitatea sa de Consiliul Legislativ care, potrivit art. 79 din Constitutia Romaniei este organ consultativ de specialitate care este organizat si functioneaza potrivit Legii nr. 73/1993.
Organele puterii legislative au atributii de legiferare in principal si de exercitare a autoritatii statului si a altor competente stabilite prin Constitutie si prin celelalte acte normative de organizare si functionare a acestora. Ele sunt persoane juridice, deoarece au trasaturile persoanei juridice, pot participa la raporturi comerciale generate de operatiuni de gestiune curenta necesare bunei desfasurari a activitatii lor dar nu sunt comercianti si nu devin comercianti prin asemenea participari.
In cadrul puterii executive exista ca persoane juridice Presedintia Romaniei, Guvernul Romaniei, Ministerele si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale infiintate in subordinea Guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative autonome nesubordonate Guvernului (Banca Nationala a Romaniei, Curtea de Conturi, Societatea Romana de Televiziune, Societatea Romana de Radiodifuziune), prefecturile si organele locale de specialitate ale administratiei de stat, misiunile diplomatice si consulare.
Aceste organe exercita activitati si au atributii privind punerea in executare a legilor in diferite domenii in care activeaza.
Ele participa in afara raporturilor juridice generate de exercitarea puterii executive si la raporturi comerciale determinate de operatiuni economice de gestiune curenta necesare bunei lor functionari, raporturi pentru care se supun legilor comerciale chiar daca sunt necomercianti, dar prin aceasta participare aceste organe ale puterii executive nu devin comercianti.
In cadrul puterii judecatoresti exista ca persoane juridice instantele judecatoresti (Tribunalele, Curtile de apel, Curtea Suprema de Justitie) si Ministerul Public care exercita puterea judecatoreasca, adica aplica legea pentru diferitele cazuri, situatii de fapt, care sunt aduse spre solutionare, pronuntand in final solutii in forma hotararilor judecatoresti in cazul instantelor sau in forma rezolutiilor, ordonantelor ori rechizitoriilor in cazul Ministerului Public.
Ca autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania este Curtea Constitutionala care este persoana juridica independenta fata de orice alta autoritate publica si care se supune numai Constitutiei.
Organele puterii judecatoresti pot participa la raporturi juridice comerciale, ca necomercianti deoarece pentru indeplinirea atributiilor lor este necesar a efectua acte de gestiune curenta dar prin aceasta ele nu devin comercianti chiar daca pentru asemenea operatiuni se supun legii comerciale.
Institutiile de stat denumite si institutii bugetare de stat sunt persoane juridice care desfasoara activitati in invatamant (universitati, institutiile de invatamant), sanatate (spitale, policlinici), stiinta (institutii de cercetari, statiuni de cercetari), cultura (teatre, institutii muzicale etc.), sport (cluburi sportive).
Asemenea persoane juridice pot participa la raporturi juridice comerciale dar ca necomercianti, ele nedevenind comercianti deoarece scopul acestora nu este de natura comerciala, ci de natura stiintifica, educativa, culturala, sportiva.
Pentru faptele de comert efectuate accidental se supun legii comerciale dar nu devin comercianti.
Potrivit art. 1 din Legea partidelor politice nr. 27/1996, partidele politice sunt asociatii ale cetatenilor romani cu drept de vot care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice. Partidele politice sunt persoane juridice de drept public.
Ele promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, participarea la viata publica. Partidele politice nu pot desfasura activitati specifice societatilor comerciale dar, potrivit art. 37 din Legea nr. 27/1996, pot participa la raporturi juridice comerciale (editare de publicatii, inchiriere de spatii, constituire de depozite bancare etc.). Fata de scopul lor, partidele politice nu sunt comercianti si nici nu devin prin participarea la raporturi juridice comerciale, chiar daca se supun legii comerciale pentru aceste raporturi.
In temeiul art. 1 din Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate, sindicatele sunt organizatii apolitice constituite pentru apararea si promovarea intereselor profesionale, economice, culturale si sportive ale membrilor si a drepturilor acestora.
Sindicatele sunt, potrivit art. 15 si art 19 din Legea nr. 54/1991, persoane juridice. Ele pot sa infiinteze unitati economico-sociale, comerciale, unitati de invatamant, cultura, sport. Sindicatele, potrivit scopului lor nu sunt comercianti dar pot fi subiecte ale raporturilor juridice comerciale. Prin participarea la aceste raporturi ele se supun legii comerciale, dar nu devin comercianti.
[1] A se vedea Codul comercial roman art. 7.
[2] In acest sens: Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului art. 1 (2) si OUG nr. 76/2001 art. 1 (3).
[3] Potrivit art. 2 din Legea nr. 15/1990 sunt ramuri strategice ale economiei nationale: industria de armament, energetica, exploatarea minelor si a gazelor naturale, posta si transporturile feroviare si alte ramuri stabilite de Guvern. Prin H.G. nr. 266/1993 s-au stabilit in afara celor mentionate in art. 2 al Legii nr. 15/1990 si alte ramuri ale economiei nationale in care se organizeaza si functioneaza regii autonome: administrarea porturilor, aeroporturilor, drumurilor si canalelor navigabile, producerea de timbre, monetaria statului, administrarea zonelor libere, gospodarirea resurselor de apa si altele. In art. 9 din OG nr. 69/1994 art. 1 se dispune ca se pot organiza regii autonome de interes local in domeniile: alimentare cu apa, comercializare sI epurare ape uzate, producere, transport si distributie energie termica, transport urban in comun, administrare si intretinere fond locativ, piete, oboare, targuri, spatii verzi, construire, intretinere si modernizare drumuri si poduri judetene
[4]A se vedea Legea nr. 109/1996, art. 8.
[5]A se vedea Legea nr. 109/1996, art. 1.
[6]A se vedea Decretul-Lege nr. 66/1990 privind functionarea cooperatiei mestesugaresti, art. 1.
[7]A se vedea OUG nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit.
[8]A se vedea OUG nr. 30/1997 privind organizarea regiilor autonome art. 2 (2) (3).
[9]Formele juridice prezentate de art. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale sunt: a) societate in nume colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita pe actiuni; e) societate cu raspundere limitata.
[10]In art. 222 din Legea nr. 31/1990 sunt prevazute urmatoarele cazuri de dizolvare a societatii comerciale care determina si lichidarea si implicit incetarea existentei ca persoana juridica a societatii comerciale:
a) trecerea timpului pentru durata societatii;
b) imposibilitatea realizarii obiectivului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
c) declararea nulitatii societatii;
d) hotararea adunarii generale;
e) hotararea tribunalului la cererea oricarui asociat pentru motive temeinice precum si neintelegerile grave dintre asociati care impiedica functionarea societatii;
f) falimentul societatii;
g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
[11]Potrivit art. 170 din Legea nr. 109/1996 dizolvarea cooperativelor de consum poate avea loc in urmatoarele situatii:
a) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate;
b) hotararea adunarii generale;
c) diminuarea capitalului social intr-o proportie care prejudiciaza functionarea daca membrii cooperatori nu vor decide completarea lui;
d) reducerea numarului de membrii asa incat nu se mai justifica functionarea organizatiei cooperatiste;
e) falimentul.
Conform art. 207 din OUG nr. 97/2000, organizatia cooperatista de credit se dizolva in urmatoarele situatii:
a) expira durata de functionare;
b) imposibilitatea realizarii sau realizarea obictivului de activitate;
c) declararea nulitatii;
d) hotararea adunarii generale;
e) dizolvarea casei centrale la care cooperativa este afiliata ;
f) reducerea numarului de membrii sub limita minima daca in termen de un an nu a fost completat;
g) din dispozitia casei centrale la care este afiliata cooperativa de credit;
h) prin retragerea de catre BNR a autorizatiei de functionare;
i) alte cauze.
[12]A se vedea OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii art. 4.
[13]In acest sens: OG nr. 26/2000, art. 15.
[14]Potrivit art. 46 din OG nr. 26/2000 veniturile asociatiilor sau fundatiilor pot proveni printre altele si din dividendele societatilor comerciale infiintate (lit. c) ori din activitati economice directe (lit. d). Prin art. 47-48 din OG nr. 26/2000 se confera asociatiilor si fundatiilor posibilitatea de a infiinta societati comerciale si de a desfasura orice alte activitati economice directe daca acestea au caracter accesoriu si sunt in stransa legatura cu scopul principal al persoanei juridice.
[15]A se vedea Legea administratiei publice nr. 215/2001, art. 18.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
