Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » comert
Contractul de consignatie

Contractul de consignatie


Contractul de consignatie

A. Notiune

1224. Reglementare Contractul de consignatie este reglementat de Legea nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignatie.

Prin art. 1 din Legea nr. 178/1934 se precizeaza: 'Contractul de consignatie este conventia prin care una din parti numita consignant, incredinteaza celeilalte parti, numita consignatar, marfuri sau obiecte mobile spre a le vinde pe socoteala consignantului'.

1225. Definitie Contractul de consignatie este o varietate a contractului de comision. Consignatarul trateaza afaceri comerciale pe seama consignantului, in baza imputernicirii. Obiectul imputernicirii consta in vanzarea de bunuri mobile apartinand consignantului.



Pretul de vanzare a bunurilor este stabilit anticipat de catre consignant. Consignatarul este obligat sa remita consignantului suma reprezentand pretul vanzarii sau sa restituie bunul in natura.

Consideram ca prin contractul de consignatie[1] se intelege acel contract prin care o parte denumita consignant, incredinteaza unei alte parti denumita consignatar, anumite bunuri mobile spre a le vinde in nume propriu dar pe seama consignantului, pe un pret stabilit anticipat cu obligatia de a-i remite consignantului pretul obtinut sau in caz de nevanzare a bunului acesta sa-i fie restituit.

B. Caractere juridice

1226. Caractere. Contractul de consignatie are urmatoarele caractere juridice:

- este un contract bilateral (sinalagmatic), adica genereaza obligatii pentru ambele parti;

- este un contract cu titlu oneros, adica fiecare parte contractanta urmareste la incheierea contractului realizarea unui folos patrimonial;

- este un contract consensual, adica ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor.

C. Delimitari si interferente ale contractului de comision fata de alte contracte

1227. Delimitari si interferente fata de contractul de mandat Asemanarile dintre contractul de consignatie si contractul de comision sunt:

- obiectul ambelor contracte consta in tratarea de afaceri comerciale;

- incheierea actelor juridice cu tertii de catre persoanele imputernicite (consignatar, mandatar) se face pe seama persoanei care a dat imputernicirea (consignant, mandant);

- transferul proprietatii in cazul bunurilor vandute in regim de mandat sau consignatie opereaza direct de la consignant sau comitent catre terti.

Deosebirile dintre cele doua contracte sunt:

- in contractul de consignatie imputernicirea are ca obiect numai vanzarea de bunuri mobile iar in contractul de mandat imputernicirea are ca obiect incheierea unei game mai largi de acte juridice (vanzari-cumparari, prestari de servicii etc.);

- in contractul de mandat, mandatarul are un drept de reprezentare si incheie actele in numele si pe seama mandantului iar in contractul de consignatie, consignatarul nu are drept de reprezentare, el incheind acte in nume propriu dar pe seama consignantului.

1228. Delimitari si interferente fata de contractul de comision Contractul de consignatie si contractul de comision se aseamna prin:

- obiectul ambelor contracte este tratarea de afaceri comerciale;


- incheierea actelor juridice cu tertii de catre persoanele imputernicite (consignatar, comisionar) se face in nume propriu dar pe seama persoanei care a dat imputernicirea (consignant, comitent).

Deosebirile dintre contractul de consignatie si contractul de comision sunt: 1) obiectul consignatiei vizeaza doar vanzarea de bunuri mobile; 2) obiectul comisionului are o arie mai mare de acte juridice (vanzari-cumparari, prestari de servicii etc.).

D. Conditii de validitate

I. Conditii de fond

1229. Preliminarii Contractul de consignatie trebuie sa indeplineasca acele conditii de fond necesare pentru oricare act juridic (art. 948 C. civ.). Aceste conditii sunt: a) capacitatea de a contracta; b) consimtamantul valabil al partii care se obliga; c) un obiect determinat; d) o cauza licita.

1230. Capacitate Consignatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina deoarece el incheie actele juridice in nume propriu, el fiind de regula comerciant si incheind acte cu caracter profesional.

Consignantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de comert deoarece actele de vanzare se incheie in contul sau.

1231. Consimtamant Contractul de consignatie se incheie prin acordul de vointa al partilor care are la baza imputernicirea pe care consignantul o da consignatarului de a vinde anumite bunuri mobile ale consignantului.

Prin imputernicire sunt stabilite conditiile de vanzare a bunurilor, pretul vanzarii, remiterea sumelor si altele.

Exprimarea vointei partilor privind incheierea contractului de consignatie trebuie sa fie expresa. Ea poate rezulta tacit si din exercitarea de catre consignant a insarcinarii primite din partea consignatarului.

1232. Obiect Obiectul contractului de consignatie consta in incheierea de catre consignatar cu tertii de contracte de vanzare-cumparare de bunuri mobile ale consignantului (art. 1 din Legea nr. 178/1934).

1233. Cauza. Cauza (scopul) contractului de consignatie trebuie sa fie reala, licita, morala.

II. Conditii de forma

1234. Forma. Contractul de consignatie trebuie incheiat in forma inscrisului. Forma scrisa este ceruta ca mijloc de proba (art. 2 din Legea nr. 178/1934).


E. Efectele contractului de consignatie

I. Preliminarii

1235. Categorii de raporturi juridice. Contractul de consignatie genereaza doua categorii de raporturi juridice: a) raporturi juridice intre consignatar si consignant; b) raporturi juridice intre consignatar si terti.

II. Efectele privind raporturile dintre consignant si consignatar

1236. Obligatii consignatar Consignatarul are urmatoarele obligatii:

- sa ia masurile necesare pentru pastrarea si conservarea bunurile primite adica: 1) sa le pastreze in starea in care au fost primite; 2) sa le depoziteze la locul convenit; 3) sa le conserve in buna stare; 4) sa informeze pe consignant despre viciile acestora; 5) sa asigure bunurile la o societate de asigurari;

- sa execute mandatul dat de catre consignant adica: 1) sa execute insarcinarea de a incheia acte de vanzare-cumparare cu tertii; 2) sa respecte pretul de vanzare fixat de consignant sau pretul curent al pietei; 3) sa vanda bunurile pe credit numai daca are aprobarea consignantului;

- sa dea socoteala consignantului asupra indeplinirii mandatului sau adica: 1) sa-l informeze pe consignant la termenele fixate cu privire la vanzarea bunurilor catre terti; 2) sa remita consignantului la termenele fixate pretul bunurilor vandute si sumele incasate din vanzarea acestora, precum si cambiile si garantiile primite de la cumparator; 3) sa restituie consignantului bunul daca acesta nu a fost vandut la termenul fixat.

1237. Obligatii consignant Consignantul are urmatoarele obligatii:

- sa predea consignatarului bunurile mobile care urmeaza sa fie vandute adica sa puna la dispozitie deodata sau treptat, bunurile care trebuie vandute, prin aceasta el netransmitand si proprietatea doar detentia bunurilor;

- sa plateasca remuneratia cuvenia consignatarului adica: 1) sa plateasca remuneratia stabilita prin contract; 2) sa plateasca remuneratia stabilita de instanta judecatoreasca, daca aceasta nu este stabilita prin contract si bunurile s-au vandut la pretul cuvenit;

- sa restituie consignatarului cheltuielile facute cu indeplinirea insarcinarii primite adica: 1) sa restituie sumele de bani folosite pentru conservarea si desfacerea bunurilor daca asa s-a convenit prin contract; 2) sa plateasca despagubiri daca in executarea contractului, consignatarul a suferit un prejudiciu.

III. Efectele privind raporturile dintre consignatar si terti

1238. Efecte. Prin incheierea actelor juridice de vanzare-cumparare se stabilesc raporturi juridice intre consignatar ca vanzator si terti in calitate de cumparatori. Intre consignant si terti nu se stabilesc raporturi juridice.

Transferul proprietatii si a riscurilor se face direct intre consignant si terti deoarece contractele se incheie in baza imputernicirii date de catre consignant.

F. Raspunderea pentru nerespectarea obligatiilor nascute din contractul de consignatie

1239. Preliminarii Pentru nerespectarea obligatiilor nascute din contractul de consignatie partea in culpa raspunde juridic.

Formele de raspundere juridica prevazute de Legea nr. 178/1934 sunt: a) raspunderea civila; b) raspunderea penala.


1240. Raspundere civila Raporturile juridice dintre consignant si consignatar sunt raporturi de mandat. Partea in culpa in cazul in care a prejudiciat cealalta parte raspunde civil dupa regulile mandatului, adica are o raspundere civila contractuala.

1241. Raspundere penala Daca prin incalcarea dispozitiilor Legii nr. 178/1934 se comit infractiuni, atunci raspunderea partii in culpa este de natura penala.

Sunt considerate si sanctionate in regim de infractiuni cu inchisoarea de la 2 luni la 2 ani sau cu amenda penala:

- insusirea bunurilor incredintate in consignatie sau instrainarea lor in alt mod decat in conditiile stabilite prin contract;

- nerestituirea bunurilor la cererea consignantului;

- neremiterea catre consignant a sumelor de bani sau a cambiilor ori valorilor primite ca pret al bunurilor vandute.

G. Incetarea contractului de consignatie

1242. Cauze. Contractul de consignatie inceteaza pentru urmatoarele cauze: a) revocarea de catre consignant a imputernicirii; b) renuntarea la mandat de catre consignatar; c) moartea, interdictia, insolvabilitatea sau falimentul consignantului sau consignatarului.

Revocarea contractului de consignatie poate fi facuta de catre consignant in orice moment, cu exceptia situatiei cand prin contract s-a prevazut o stipulatie contrara (art. 3 (2) din Legea nr. 178/1934).




[1] Pentru definirea contractului de consignatie a se vedea: S. D. Carpenaru, op. cit., 2000, p. 444-445; R.P. Vonica, op. cit., 1999, p. 300.


Politica de confidentialitate


logo mic.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.