Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
ANALIZA COSTURILOR

ANALIZA COSTURILOR




ANALIZA COSTURILOR

MEDIUL ECONOMIC GENERAL

•        Utilitatea este o masura a valorii pe care consumatorii o asociaza unui produs sau serviciu;

•        Valoarea este o reflectare a utilitatii si este reprezentata de pretul asociat unei cantitati de iesire;

1.3.1       Costul ciclului de viata

Costul ciclului de viata al unui produs

= totalitatea costurilor cu bunul respectiv de-a lungul intregii sale perioade de viata.

Include:

•        costuri de proiectare si de dezvoltare, costuri de fabricare si de testare, costuri de exploatare si de intretinere, costuri de depozitare;

sau

•        costuri de achizitie, operare, intretinere si casare.

•        Obiectiv: explicitarea efectelor corelate ale diferitelor categorii de cost de-a lungul duratei de viata a unui produs.

•          

•        Se urmareste minimizarea costului ciclului de viata – cu respectarea caracteristicilor impuse de rolul functional al produsului – prin realizarea unei balansari corecte intre valoarea costurilor din etapa de dezvoltare si cea a costurilor din etapa de operare.

•        Structura:

•        1. Costul initial (investitia initiala);

•         Costuri de exploatare si de intretinere;

•        3. Costuri de casare.

3.1.1 Costul initial

Costul initial: dat de investitia necesara pentru aducerea lui in stare de functionare;

(in general, asemenea costuri nu mai apar de-a lungul duratei de viata a produsului sunt costuri unice).

Exemplu: achizitionarea unei masini – unelte:

a) Costul de achizitie a masinii;

b) Costuri de transport;

c) Costuri cu instalarea masinii;

d) Costuri cu instruirea personalului;

e) Costul de achizitie a sculelor;

f) Costuri cu echipamentele suplimentare.

Costuri cu instalarea:

•        costuri de pregatire a fundatiei;

•        costuri cu realizarea sistemului de izolare fonica;

•        costuri cu legarea la reteaua de energie electrica;

•        costuri cu legarea la reteaua de energie termica;

•        costuri de testare initiala.

1.3.1.2   Costuri de exploatare si de intretinere;

Sunt costuri periodice (costuri recurente), necesare pentru functionarea si intretinerea produsului in timpul perioadei sale de viata.

Costurile de exploatare:

            costuri cu salariile, cu materialele si de regie.

1.3.1.3   Costuri de casare

Apar cand durata de viata a unui produs s-a incheiat.

Pot include:

•        cheltuieli cu salariile si cu materialele pentru retragerea produsului;

•        cheltuieli de transport;

•        cheltuieli speciale (de ex. inlaturarea materialelor periculoase).

Majoritatea produselor au o valoare monetara la momentul lichidarii.

Aceasta este o valoare de piata sau de schimb (valoare actuala care s-ar obtine prin vanzarea produsului respectiv in momentul lichidarii – casarii).

Dupa deducerea costurilor de casare se obtine valoarea neta - valoarea reziduala.

Valoarea reziduala (VR) exprima valoarea posibil de recuperat dupa incheierea duratei de viata a proiectului analizat

(prin vanzare, valorificarea pieselor, subansamblurilor rezultate la casare etc.).

Valoarea reziduala (VR) - Valoare contabila

Din punct de vedere contabil, VR reprezinta:

•        valoarea imobilizarilor corporale la pretul de revanzare estimat, corectat cu impozitele sau cu economia de impozit aferente plus sau minus valorii rezultate;

•        valoarea imobilizarilor necorporale (licente, brevete, studii etc.) si a celor financiare la pretul de piata sau cel estimat de experti financiari;

•        suma cumulata a cresterii anterioare a nevoii de fond de rulment (NFR).

Aplicatia 2-1

Urmeaza a se achizitiona un sistem CAD/CAM (hardware si software) pentru integrarea intr-o echipa de proiectare formata din laboratoare situate in trei judete diferite. Se estimeaza ca vor aparea urmatoarele categorii de costuri:

Activitate                                                        Costuri

Inchirierea unei linii de comunicatie dedicate de mare viteza           1.100 u.m./luna

Inchiriere soft CAD/CAM (inclusiv instalare si depanare periodica)              550 u.m./luna

Cumparare hardware                                                 20.000 u.m.

Cumparare modem special                                                       500 u.m.

Imprimanta laser de mare viteza                                             1.500 u.m.

Ploter color (4 culori)                                                            10.000 u.m.

Costuri de transport                                                        500 u.m.

Instruire initiala intreg personalul                                         6.000 u.m.

Care este costul initial pentru implementarea sistemului CAD/CAM ?

Aplicatia 2-1

Solutie:

Costul initial este suma costurilor specificate, cu exceptia celor doua categorii de costuri periodice (1.100 + 550) u.m./luna.

Asadar, investitia initiala este de 40.500 u.m.

1.3.2        Costuri istorice si costuri nerecuperabile

  1. Costurile istorice sunt costuri care apar in tranzactiile cu bunul considerat.
  2. Costurile nerecuperabile sunt costuri istorice care nu pot fi recuperate.

Aplicatia 2-2

Un investitor achizitioneaza 100 actiuni la Societatea X, printr-un broker, la pretul de 25 u.m./actiune. Investitorul plateste un comision de brokeraj si alte taxe in valoare de 85 u.m.

Peste doua luni, inainte de incasarea dividendelor, investitorul revinde cele 100 de actiuni, prin intermediul aceluiasi broker, la pretul de
35 u.m./actiune, platind 105 u.m. comision de vanzare. Investitorul realizeaza un profit net de 810 u.m. (3.500 – 500 - 85 - 105).

La momentul vanzarii, 500 u.m. si 85 u.m. sunt costuri istorice, ce vor fi recuperate prin vanzarea actiunilor.

Daca investitorul ar fi vandut cele 100 de actiuni la 2 luni de la achizitie, iar pretul de piata ar fi fost de 20 u.m./actiune, cu un comision de
70 u.m., investitorul ar fi inregistrat o pierdere de 655 u.m. (000 – 500 - 85 - 70).

Pierderea de 655 u.m. devine o cheltuiala nerecuperabila. Daca investitorul estimeaza ca pretul de piata va scadea in continuare sau daca are nevoie de bani, acest cost de 655 u.m. va fi ignorat.

Toate costurile care pot aparea in viitor sunt numite costuri viitoare.

Costul renuntarii la oportunitatea unor dobanzi sau venituri din fondurile investite este cunoscut sub numele de cost de oportunitate.

Costul deciziei de a alege o alternativa in defavoarea alteia.

Se presupune ca o persoana dispune de 5.000 u.m. Aceasta suma este considerata capital propriu, daca cei 5.000 u.m. nu au fost obtinuti dintr-un imprumut (nu exista o obligatie, o datorie legata de aceasta suma).

Persoana are posibilitatea investirii sigure, cum ar fi deschiderea unui cont de economii la o banca comerciala sau achizitionarea altor instrumente financiare.

Dintre investitiile posibile, alege combinatia optima de risc si dobanda (de 10% pe an). Astfel, investitia de 5.000 u.m. va aduce o dobanda de 500 u.m. pe an.

Daca, in locul investirii celor 5.000 u.m., persoana cumpara un automobil pentru uz personal, ea va renunta la oportunitatea de a castiga 500 u.m. dobanda pe an.

Suma de 500 u.m. este un cost de oportunitate anual, asociat cu achizitionarea automobilului.

3.4 Costuri directe, indirecte si de regie

Costurile materiale si salariale directe pot fi usor determinate si pot fi asociate avantajos unei operatii specifice, unui proiect sau produs.

Efortul de repartizare directa a altor costuri este prohibitiv si, uneori, chiar unele cheltuieli directe sunt considerate a fi indirecte, in scopuri contabile.

Costurile de regie reprezinta totalitatea costurilor de productie, altele decat cheltuielile salariale si materiale directe.

Costuri de regie:

· costuri materiale si salariale indirecte;

· impozite;

· prime de asigurare;

· chirii;

· costuri cu inventarul;

· costuri de intretinere si reparatii;

· costuri de asistenta si administratie (tehnica, vanzari, management);

· costuri cu utilitatile (apa, energie electrica etc.)

Cheltuielile cu amortizarea sunt, de obicei, incluse in cheltuielile de regie, insa, ocazional, pot fi considerate o parte a costurilor directe.

3.5 Costuri fixe si variabile

Costurile fixe raman constante pentru un domeniu larg al volumului de productie, atata timp cat se fabrica in mod continuu aceleasi tipuri de produse.

Costuri fixe numai peste un anumit nivel al productiei.

•        cheltuielile general – administrative;

•        asigurarile si taxele;

•        chiriile;

•        amortizarea cladirilor si echipamentelor;

•        cheltuielile cu utilitatile.

Costurile variabile se modifica proportional cu volumul productiei.

(costurile materiale si salariale directe).

Multe costuri au atat componente fixe cat si variabile

In general:

•        costurile administrative sunt fixe in raport cu volumul de productie;

•        costurile materiale variaza direct proportional cu acesta;

•        costurile echipamentelor  variaza in trepte in raport cu nivelul productiei.

Ipoteza: exista cerere care sa absoarba intreaga cantitate produsa.

Metode pentru determinarea volumului critic al productiei (vanzarilor):

  1. Metoda algebrica
  2. Metoda contributiei marginale
  3. Metoda grafica

3.5.1 Metoda algebrica

Venituri din vanzari = costuri variabile + costuri fixe + profit

Aplicatia 2-3

O societate comerciala fabrica un produs care se vinde cu 10 u.m. Costurile fixe asociate fabricarii sunt de 150.000 u.m./an, iar costurile variabile unitare sunt de 4 u.m./buc. Volumul de productie curent este de 40.000 buc./an, insa cererea este de 50.000 buc./an, iar capacitatea de productie a societatii permite aceasta crestere.

   a)  Care este volumul de productie critic ?

   b)  Care sunt veniturile obtinute din vanzarea

        pieselor, corespunzatoare volumului de  productie critic ?

Aplicatia 2-2

Solutie:

            a) Fie Q* – numarul de bucati corespunzator volumului critic de productie.

10 Q* = 4 Q* + 150.000 + 0 => Q* = 25.000 buc.

            b) Fie Y – valoarea veniturilor rezultate din vanzarea volumului critic de productie

 => Y = 250.000 u.m.

3.5.2 Metoda contributiei marginale

Contributia marginala se calculeaza ca diferenta dintre pret si costul variabil unitar.

O firma va inregistra pierdere in cazul in care contributia marginala nu poate acoperi costurile fixe.

Aplicatia 2-4

Folosind metoda contributiei marginale, sa se determine volumul critic al vanzarilor in conditiile indicate in Aplicatia 2-

Care este valoarea critica a veniturilor obtinute din vanzari ?

3.5.3 Metoda grafica

Reprezentarea grafica a curbelor veniturilor si costurilor totale.

Abscisa: numarul de bucati produse (vandute);

Ordonata: valorile monetare corespunzatoare.

Diferenta dintre vanzarile curente si volumul critic al acestora poarta numele de marja de siguranta. Rata marjei de siguranta reprezinta procentul cu care veniturile din vanzari pot scadea astfel incat firma sa nu inregistreze pierdere.


  

            Reducerea valorii punctului critic

 1. Cresterea pantei dreptei veniturilor totale;

  Micsorarea pantei dreptei costurilor variabile;

 3. Diminuarea valorii costurilor fixe.

3.5.2 Valoare optima

Se defineste valoarea optima a productiei (cererii) Q’, acea valoare pentru care valoarea profitului este maxima.

Pentru orice valoare a productiei (cererii), Q

Profit (Pierdere) = VT – CT =

                        = (aQ – bQ2) – (CF + cv.Q) =

                        = -bQ2 + (a – cv)Q – CF,

pentru 0 < Q < a/b si a > 0, b > 0

Pentru a se obtine profit trebuie indeplinite doua conditii:

   1. (a – cv) > 0, ceea ce inseamna ca pretul pe bucata la cerere nula trebuie sa depaseasca valoarea costului variabil unitar (pentru a nu se ajunge la cerere    negativa).

    VT > CT (veniturile totale sa depaseasca valoarea costurilor totale pentru perioada analizata).

3.6 Costuri recurente si costuri unice

Costuri recurente: se repeta de-a lungul unei perioade de timp si apar in cazul in care o firma produce bunuri sau servicii similare in mod continuu.

Costuri variabile, unele costuri fixe.

Costuri unice (non-recurente): costuri care nu se repeta, chiar daca ele se obtin prin cumularea mai multor costuri realizate intr-o perioada scurta de timp.

Costuri initiale.

3.7 Costuri medii si costuri marginale

Costul mediu al unei unitati de produs (cost mediu unitar) este dat de raportul intre costul total si cantitatea produsa si vanduta:

            CM(Q) = CT(Q) / Q,

CM(Q) = cost mediu unitar [u.m./buc.];

CT(Q) = cost total [u.m.];

Q = cantitatea vanduta [buc.].

3.8 Costuri relevante si
costuri
nerelevante

Costurile relevante

  1. Sunt costuri viitoare
  2. Sunt costuri distinctive (costuri care difera de la o alternativa la alta, indicand diferentele dintre acestea)

Costurile relevante

Aplicatia 2-13

O societate comerciala a calculat ca modernizarea unui atelier necesita o investitie de 10.000 u.m. In momentul prezent firma a cheltuit deja 5.000 u.m. O estimare de ultima ora a cheltuielilor viitoare necesare pentru completarea activitatii arata o crestere a acestora cu 20% fata de valoarea initial estimata. Care sunt costurile relevante ?

Costurile relevante

Aplicatia 2-13

Solutie:

Costurile totale generate de modernizare:

10.000 +  0,2 x 10.000 = 1000 u.m.

Costuri efectuate deja: 5.000 u.m.

Costuri viitoare (relevante):

1.00       – 5.000 = 7.000 u.m

Capitolul

2.4  ANALIZA PUNCTULUI CRITIC

Modelele de analiza a punctului critic:

                                    forma grafica sau matematica.

Ele sunt utile in situatiile in care trebuie atribuite costurile fixe si variabile:

-        unui anumit numar de ore lucrate;

-        unui anumit numar de bucati fabricate;

-        altor parametri care masoara activitati operationale.

Q  = numar de bucati dintr-un produs fabricate si vandute intr-un an [buc/an];

p  = suma obtinuta prin vanzarea unei bucati din produs (pret) [u.m./buc];

VT  = venituri anuale din vanzari [u.m./an]; ;

CF  = costuri fixe totale anuale [u.m./an];

cv   = costuri variabile unitare [u.m./buc];

CT = suma costurilor fixe si variabile pentru Q bucati; CT = CF + cvxQ;

P    = profitul anual [u.m./an];

P    = VT – CT; o valoare negativa reprezinta pierdere.

2.4.1       Analiza punctului critic in functie de o singura variabila

Cand costul asociat mai multor variante de proiecte ingineresti este functie de aceeasi variabila este util de aflat acea valoare a variabilei pentru care alternativele analizate genereaza costuri egale. Primul pas este de a exprima costul fiecarei alternative ca functie de variabila comuna de decizie:

unde:

CT1 = suma costurilor fixe si variabile pentru alternativa 1;

CT2 = suma costurilor fixe si variabile pentru alternativa 2;

Q  = variabila de decizie comuna ce afecteaza cele doua alternative;

4.1 Analiza punctului critic in functie de o singura variabila

4.1.1 Decizia de a fabrica sau a cumpara

4.1.2 Decizia de a cumpara sau inchiria

4.1.3 Decizia de selectie a echipamentului

4.1.4 Decizia de dezvoltare

4.1.1 Decizia de a fabrica sau a cumpara

Aplicatia 2-14

Fie cazul unui producator de jucarii care afla ca poate achizitiona motorul electric de actionare a unui tren miniatural cu 8 u.m. Fabricantul poate produce el insusi motorul la o valoare  a costurilor variabile unitare de 4 u.m./buc. Se estimeaza ca, in cazul adoptarii deciziei de fabricare, costurile fixe anuale vor creste cu 1000 u.m./an fata de situatia actuala. Managerul doreste sa determine volumul de productie anual corespunzator punctului critic.

4.1.1 Decizia de a fabrica sau a cumpara

Aplicatia 2-14

Solutie

Costul total anual cu fabricarea (CTF), exprimat in functie de variabila cautata (Q = volum de productie anual) este CTF = 1000 + 4Q, iar costul total anual in varianta cumpararii (CTC) este CTC = 8Q. Rezulta ca punctul critic apare la Q* = 3.000 buc/an.

Pentru Q < 3.000 buc/an, fabricarea este mai economica, altfel motorasul trebuie  cumparat.

4.1.1 Decizia de a fabrica sau a cumpara

4.1.4 Decizia de dezvoltare

Aplicatia 2-17

O firma a estimat ca volumul vanzarilor pentru un nou produs va incepe cu 1.000 buc. in primul an si va creste cu 1.000 buc/an pana la atingerea valorii de 4.000 buc/an. Se au in vedere doua propuneri de utilaje tehnologice utilizate la fabricarea produsului.

Propunerea A presupune utilizarea unui utilaj ce necesita o investitie initiala de 10.000 u.m. Costurile fixe anuale generate de acesta sunt estimate la 000 u.m./an, iar costurile variabile unitare la 0,90 u.m./buc.

Propunerea B implica o investitie initiala de 20.000 u.m. Costurile fixe ale utilajului cumparat in acest caz sunt estimate la 3.800 u.m./an, iar costurile variabile unitare la 0,30 u.m./buc. Durata economica de viata este de 4 ani.

Care propunere va fi selectata ?

2.4.2       Modele liniare de analiza a pragului de rentabilitate

3.     4.1 Diagrama profit – volum

4.     Diagrama profit – volum de productie (vanzari) este un caz particular de grafic pentru analiza punctului critic.

5.     Ea evidentiaza profitul (pierderea) pentru diferite valori ale volumului vanzarilor.

6.     Abscisa: numarul de bucati produse (vandute);

7.     Ordonata: profitul (pierderea) in unitati monetare.

4.2 Modele liniare de analiza a pragului de rentabilitate

4.2 Cresterea profitului prin analiza punctului critic

Modificarile pretului de vanzare sau a costului de productie afecteaza pozitia punctului critic.

Sunt dorite modificarile care produc deplasari ale punctului critic spre stanga (in sensul micsorarii valorii critice a volumului de productie).

4.2 Cresterea profitului prin analiza punctului critic

Fie o firma care inregistreaza costuri fixe anuale de 400.000 u.m., venituri unitare de 11 u.m./buc si costuri variabile unitare de 6 u.m./buc. In aceste conditii, punctul critic apare pentru Q = CF / (p – cv) = 80.000 buc/an.

Daca se produc 100.000 buc/an, atunci profitul anual va fi PT = 100.000 u.m.

Daca este implementat un program de formare continua a muncitorilor care va permite reducerea costurilor variabile unitare la 5,75 u.m./buc – ca urmare a reducerii costurilor cu munca directa – atunci punctul critic va aparea la Q = 400.000 / (11 – 5,75) = 76.180 buc/an. La o productie anuala de 100.000 buc/an, profitul va fi PT = 125.000 u.m./an.

Asadar, firma poate cheltui cu programul de instruire pana la 125.000 – 100.000 = 25.000 u.m., suma ce va fi recuperata in maxim un an.

4.2 Cresterea profitului prin analiza punctului critic

Firma are in vedere imbunatatirea unor echipamente, fapt ce va conduce la obtinerea unor economii anuale de 30.000 u.m. asociate costurilor fixe. Cu un venit unitar de 11 u.m./buc si costuri variabile unitare de 6 u.m./buc, punctul critic va aparea la Q = 370.000 / (11 – 6) = 74.000 buc/an.

La o productie de 100.000 buc/an, profitul va fi de PT = 100.000 (11 – 6) – 370.000 = 130.000 u.m./an.

Pentru a ilustra o a treia metoda de deplasare spre stanga a pozitiei punctului critic, se considera o campanie publicitara care va face posibla vanzarea cu 11,25 u.m./buc. Punctul critic va fi fixat la Q = 400.000 / (11,25 – 6) = 76.190 buc/an.

La o productie de 100.000 buc/an, profitul va fi PT = 125.000 u.m. Asadar, o suma de 125.000 – 100.000 = 25.000 u.m. poate fi cheltuita pe campania publicitara, banii fiind recuperati in cel mult un an.

4.3 Planificarea profitului prin analiza punctului critic

Fie  o propunere de proiect implicand fabricarea si vanzarea unui reper din materiale plastice pentru care pretul de vanzare este estimat la 0,30 u.m./buc. Utilajul tehnologic utilizat costa 1.950 u.m., iar durata sa de viata este de 8 ani. Costul de prelucrare este estimat la 0,11 u.m./buc. Materialul costa 0,095 u.m./buc. Valorile estimate ale costurilor sunt centralizate in Tab. de mai jos (nu se tine seama de valoarea in timp a banilor) :

Fie o intreprindere ipotetica, avand o capacitate de productie de 10 buc/an.

Costurile totale anuale, pentru volume de productie ce variaza intre 0 si 10 buc/an sunt calculate in Tab. urmator. Nu au fost evidentiate costurile de desfacere (cu vanzarile).

4.3 Modele neliniare de analiza a pragului de rentabilitate

Capitolul2-3

1.4  ESTIMAREA COSTURILOR

Nu este o stiinta exacta.

Soc. Nat. Estimare (USA):

“arta de a aproxima efortul probabil sau costul unei activitati pe baza informatiilor disponibile la momentul curent”

1.     Abordarea “top-down”

2.     Abordarea “bottom-up”

3.     5.2 Modele standard de estimare

4.     Scopul estimarii nu este cel de a obtine date exacte despre viitor.

5.     Clasificare in functie de gradul de detaliere, acuratete si de scopul urmarit:

6.           1. Estimari grosolane, utilizate in stadiul de programare si evaluare initiala a proiectului; se folosesc in selectarea alternativelor fezabile cu o marja de eroare de la 30% pana la 50%, fiind realizate in cazuri cu caracter semi-formal, precum conferinte, chestionare si ecuatii generalizate.

7.            Estimari semidetaliate sau „bugetare”, utilizate in stadiul de proiectare preliminara sau conceptuala; marja de eroare este de aproximativ 15%.

8.           3. Estimari definitive (detaliate), utilizate in stadiul de detaliere din punct de vedere ingineresc al proiectului; se folosesc ca baza pentru cererile de imprumut bancar si pentru a lua decizii in privinta detaliilor proiectului. Marja de eroare a acestor estimari este de aproximativ 5%. Estimarea se realizeaza pe baza specificatiilor tehnice, a desenelor, a studiilor de amplasare, a seriozitatii furnizorului si a datelor istorice inregistrate in proiecte similare.

5.2 Modele standard de estimare

9.     Sursele de informatii pentru estimarea costurilor si veniturilor:

10.    1. Inregistrarile contabile. Desi utile scopului pe care il servesc, acestea pot introduce erori in studiile de analiza economica in inginerie (cuantificarea rigida a costurilor in sistemele contabile, distorsiuni provocate unor informatii financiare, inregistrari inexacte ale costurilor marginale);

11.     Alte surse din interiorul firmei (experti).

12.    3. Surse din exteriorul firmei (Anuare statistice, Contracte etc.)

13.    4. Activitatea de cercetare-dezvoltare.

14.   

  1. Modelele de estimare se preteaza la realizarea estimarilor grosolane si a  unora dintre cele semidetaliate, fiind utile in selectarea initiala a alternativelor fezabile, pentru analize complementare si in faza conceptuala (preliminara) a proiectului.
  2. Uneori, aceste modele pot fi utilizate si in faza de proiectare detaliata pentru a reduce numarul de estimari de natura inginereasca.

5.1 Model bazat pe utilizarea indicilor

Costurile si preturile au valori care variaza in timp ca urmare a actiunii:

1)     avansului tehnologic;

2)     disponibilitatii resurselor de munca;

3)     inflatiei.

Un indice este un numar adimensional care indica variatia costului si pretului in timp in raport cu un an de referinta.

 Se poate obtine valoarea costului sau a pretului de vanzare pentru un produs in anul n prin inmultirea costului sau pretului acestuia de la un moment anterior in timp (anul k), cu raportul dintre valoarea indicelui in anul n si valoarea indicelui in anul k.

Aplicatia 2-21

Indicele costului de achizitie si de instalare a unor boilere este considerat fata de anul 1974, cand valoarea de baza a fost aleasa arbitrar, ca fiind 100. Compania Y a instalat 500 boilere in anul 1996, pentru 525.000 u.m., cand indicele avea o valoare de 468. Aceeasi companie trebuie sa instaleze alt boiler, de aceeasi dimensiune si capacitate, in anul 1999, cand indicele are valoarea de 54

Care este costul aproximativ de achizitie si instalare a noului boiler ?

Aplicatia 2-21

Solutie:

In acest exemplu, n reprezinta anul 1999, iar k reprezinta anul 1996.

Costul aproximativ al boilerului in anul 1999 este:

           

Indicii pot fi determinati pentru un singur produs sau pentru o gama intreaga.

Se pot calcula indici globali ca medie a  raporturilor dintre costurile produselor analizate intr-un anumit an si costurile acestora intr-un an de referinta.

Se pot atribui ponderi diferite elementelor selectate, in functie de contributia acestora la costul total.

M = numarul total de elemente ale coeficientului (1<m<M);

Cnm = costul unitar sau pretul celui de-al m-lea element din anul n;

Ckm = costul unitar sau pretul celui de-al m-lea element din anul k;

pm = ponderea atribuita elementului m;

Aplicatia 2-22

Utilizand datele din tabelul urmator, sa se calculeze un indice ponderat pentru pretul unui galon de benzina in anul 1999, daca anul 1986 este anul de referinta, cu o valoare a indicelui de 100. Ponderea tipului de benzina Fara Plumb este de trei ori mai mare decat cea a benzinei PREMIUM sau cea a benzinei cu plumb-PLUS. I2002 = 189.

5.2 Model bazat pe factori unitari

Tehnica factorilor unitari implica utilizarea unui „factor-unitate” care poate fi estimat prin calcul:

- costul unei fabrici pe kW de capacitate;

- venitul pe km;

- costul carburantului pe kW-ora generat;

- economiile anuale pentru 500 de ore de prelucrare;

- costul pe aparat telefonic instalat;

- venitul pe client;

- pierderile de temperatura la 1.000 m de conducta de abur;

- venitul pe produs;

- costul de intretinere pe ora;

- venitul pe kg.

Presupunand ca este necesara estimarea preliminara a costului unei case, daca se utilizeaza un factor-unitate de 55 u.m./m2 si cunoscand ca suprafata totala a casei este de aproximativ 2 000 m2, se poate estima costul acesteia ca fiind 55 x 000 = 110.000 u.m.

Chiar daca modelul factorilor unitari este foarte util pentru estimari preliminare, in general se folosesc metode mai detaliate pentru obtinerea unor rezultate mai exacte ale estimarilor.

5.3 Model bazat pe factori globali

Tehnica factorilor globali este o extensie a tehnicii factorilor unitari.

C = costul care trebuie estimat [u.m.];

Cd = costul componentei selectate, d, care este estimata direct [u.m.];

cm = costul unitar al componentei m [u.m./unitate];

Um = numarul de unitati (m, kg etc) al componentei m.

Aplicatia 2-23

La proiectarea unei cladiri comerciale fiecare metru patrat trebuie valorificat la potentialul maxim. De asemenea, marimea si localizarea parcarii si a trotuarului pot oferi cateva surse suplimentare de venit. Sa se analizeze implicatiile potentiale ale proiectarii asupra venitului, in urmatoarele conditii:

  1. Spatiul trebuie proiectat pentru a servi doua destinatii: 60% pentru un restaurant si 40% pentru mici magazine de confectii;
  2. Exista o probabilitate mare ca intregul spatiu pentru birouri de la etajul doi sa fie inchiriat unui singur client.
  3. Se estimeaza ca 20 de locuri de parcare pot fi inchiriate pe termen lung catre doua firme existente in vecinatate. De asemenea,  un mic spatiu de pe trotuar poate fi inchiriat unei firme pentru construirea de panouri publicitare.

Chiria lunara perceputa pentru un loc de parcare este de 22 u.m./luna, iar pentru un panou publicitar, de 65 u.m./luna.

5.3 Estimarea costurilor asistata de calculator

5.4 Modele parametrice de estimare

Estimarea parametrica a costurilor consta in utilizarea datelor istorice si a modelelor statistice pentru a previziona costurile viitoare. Modelele statistice sunt utilizate pentru a stabili Relatii de Estimare a Costurilor (REC).

Se descompune costul sau pretul unei componente intr-una sau mai multe variabile carora le corespund niste entitati (elementare) purtatoare de cost (EPC). Acestea sunt variabile de lucru, stabilite inca din etapa de proiectare, care cuantifica o foarte mare parte din structura costului total.

Tehnica factorilor unitari este un exemplu simplu de estimare parametrica a costurilor.

  1. Modelul exponential

 Model bazat pe curbe de invatare

5.4.1 Modelul exponential

Modelele exponentiale sunt utilizate frecvent pentru estimarea costurilor unor uzine sau echipamente industriale.

REC dezvoltata porneste de la ipoteza ca variatia costurilor depinde de variatia capacitatii sau dimensiunii.


CA = costul pentru uzina A    

CB = costul pentru uzina B

SA = dimensiune caracteristica uzinei A       

SB = dimensiune caracteristica uzinei B

 X = factorul cost-capacitate care reflecta economiile de scara

X = 0,68 pentru o centrala nucleara

X = 0,79 pentru o centrala termica functionand cu combustibil fosil

X < 1 economii de scara descrescatoare (fiecare unitate aditionala de capacitate costa mai putin decat unitatea precedenta);

X > 1 economii de scara crescatoare (fiecare unitate suplimentara de capacitate costa mai mult decat cea anterioara);

X = 1 dependenta liniara a costului de dimensiune (capacitate).

Aplicatia 2-24

Se doreste estimarea preliminara a costului unui proiect de construire a unei centrale termice de 600-MW. Se stie ca o centrala de 200-MW a costat 100 mil. u.m. in urma cu 20 de ani, cand indicele corespunzator costului era de 400, iar acest indice are acum valoarea de 1200. Factorul cost-capacitate pentru o centrala termica este 0,79.

Aplicatia 2-24

Solutie:

Inaintea utilizarii modelului dimensionarii  pentru estimarea costului unei centrale de 600-MW (CA), trebuie actualizat costul unei centrale de 200-MW:


5.4.2 Model bazat pe curbe de invatare

Invatarea apare in cazul unui individ sau a unei organizatii, in stricta dependenta de numarul de bucati produse.

Intervalul de timp necesar pentru a realiza o anumita activitate sau pentru a produce o bucata dintr-un reper sau produs scade cu fiecare repetare a activitatii respective.

Timpul unitar va scadea cu o rata descrescatoare.

Curbele de invatare arata volumul de productie de la care timpul necesar fabricarii de unitati aditionale succesive incepe sa scada.

6.1 Definirea problemei

Dezvoltarea unei structuri de descompunere a produsului / lucrarilor (SDP/SDL) este o modalitate excelenta de descriere a elementelor problemei.

           

                                                                                                                                         

6.2 Colectarea si normalizarea datelor

Cea mai importanta etapa.

Se urmaresc structurile de descompunere.

Datele pot fi obtinute din surse externe sau interne.

Odata colectate, datele trebuie normalizate pentru a cuantifica diferentele de valoare datorate inflatiei, localizarii geografice, ratelor de ocupare (sau somajului) etc.

Tehnicile bazate pe utilizarea unor indecsi sau factori pot fi utilizate pentru normalizarea costurilor care apar la momente diferite in timp.

6.3 Dezvoltarea ecuatiei REC

Trebuie surprinsa corect relatia dintre entitatile purtatoare de cost selectate si costul proiectului.

O cale simpla, dar eficace de determinare a unei forme adecvate de ecuatii pentru REC este reprezentarea grafica a datelor.

6.3.1 Functii liniare

                                                                                                                                          y = a + b X

Sunt utilizare in prognoza si pot indica relatia dintre doi parametri cu influenta asupra costurilor, a doua componente de cost sau a unei componente de cost si a unui parametru de influenta. 

6.5 REC aplicate in fabricare

Aplicatia 2-29

Se presupune ca o uzina chimica detine un rezervor de capacitate 200 galoane, care a costat 9.500 USD in 1990. In anul 2000, ca urmare a cresterii cererii, firma doreste cumpararea unui echipament de 300 galoane. Se vor considera preturi in valuta (USD), indexul de crestere a pretului, exprimat in dolari, avand valorile de 180 in 1990 si de 235 in 2000.

Sa se determine costurile rezervorului de 300 galoane in anii 1990 si 2000.


7 Estimarea costurilor de la proiectare

Determinarea costului si pretului

•        abordarea “bottom-up”

•        abordarea “top-down”

Metode utilizate impreuna cu conceptele

•        cost-tinta (target cost),

•        proiectare pentru determinarea costului (design-to-cost)

•        ingineria valorii (value engineering),

Utile in procesul de proiectare a sistemelor si a produselor al caror pret este stabilit pe baze competitive.

7.1 Elementele costului de productie si estimarea „Bottom-Up”

Categorii de costuri:

•        costurile de proiectare a produsului si procesului,

•        costurile de dezvoltare,

•        costurile cu sculele si echipamentele,

•        costurile cu munca directa,

•        costurile cu materialele directe,

•        costurile cu supravegherea,

•        costurile cu asigurarea calitatii,

•        costurile privind testarea si omologarea,

•        costurile cu ambalarea,

•        costurile generale de fabrica (sectie),

•        costurile administrative,

•        costurile de distributie si marketing,

•        costurile de finantare,

•        costurile cu taxele si asigurarile.

•                                                                                                                                      - costurile cu sculele si echipamentele, provin din activitatile de intretinere si reparatii curente ale echipamentelor, la care se adauga costul oricaror noi scule sau echipamente;

•                                                                                                                                      - costurile cu munca directa (salariale directe), se determina pe baza tabelelor standardizate, a datelor istorice sau sunt stabilite de anumite departamente (departamentul contabilitate). Pentru determinarea acestora se utilizeaza adesea curbele de invatare;

•                                                                                                                                      - costurile directe cu materialele, pot fi obtinute din datele istorice, din datele primite de la furnizori sau din facturile de materiale;

•                                                                                                                                      - costurile cu supravegherea, care sunt fixe si se pot calcula pe baza salariilor personalului de supraveghere (maistri);

•                                                                                                                                      costurile generale de fabrica (sectie), includ utilitatile (consum de curent electric pentru iluminat, de gaze pentru incalzire etc.), intretinerea si reparatiile generale planificate.

•                                                                                                                                      Pot fi alocate  unui produs prin diferite metode:

•                                                                                                                                            1. proportional cu orele de munca directa efectuate de operator(i)

•                                                                                                                                             proportional cu cele de functionare a utilajelor tehnologice pe care se efectueaza prelucrarile;

•                                                                                                                                      - costurile generale si administrative, sunt uneori incluse in cele anterioare.

•                                                                                                                                      Exemplu:

•                                                                                                                                      Determinarea costului unui subansamblu-supapa de admisie

•                                                                                                                                      Costurile cu munca directa sunt estimate printr-o tehnica bazata pe utilizarea factorilor unitari. Pentru estimarea numarului total de ore de munca directa necesare unei bucati (produs prelucrat complet) este utilizat planul de operatii.

•                                                                                                                                      Costurile indirecte, precum cele privind asigurarea calitatii si cele cu munca de planificare sunt adesea alocate pe produs utilizand „estimarile prin factori”, adica obtinerea acestora prin exprimarea lor ca procent dintr-un alt cost.

•                                                                                                                                     

•                                                                                                                                      Elementele de cost pentru care pot fi facute estimari directe sunt localizate in Coloana D.

                                                                                                                                          Se utilizeaza curbele de invatare pentru determinarea numarului de ore de munca directa necesare realizarii subansamblelor determinate anterior.

Aplicatia 2-30

Se considera ca un lot de 50 de subansambluri de supape de admisie defineste „o unitate de iesire (UI)” si ca cele 36,48 de ore cu munca directa utilizate pentru estimarea costului unui ansamblu se bazeaza pe a saisprezecea unitate din cele 50.

Presupunand o curba de invatare de procent 90%, care este numarul de ore de munca directa necesare efectuarii primului lot a cate 50 de subansambluri ?

Sa se estimeze numarul de ore de munca directa necesare pentru a 64-a unitate si pentru unitatea cu numarul 100.

Aplicatia 2-30

Solutie:

Fie K numarul de ore de munca necesare realizarii primei UI (lot de 50)


Firmele americane sunt cele care determina o estimare initiala a pretului de vanzare a unui nou produs utilizand abordarea „de jos in sus”.

Pretul este obtinut prin insumarea costurilor fixe si variabile relevante si adaugarea ulterioara a unei marje de profit, de fapt un procent din costurile totale de prelucrare.

Procesul este intalnit si sub numele de proiectare pentru determinarea pretului (Design to price).

Firmele japoneze au initiat si aplica un concept numit cost-tinta (target cost), determinat printr-o abordare „Top-Down”.

Conceptul se concentreaza pe „cat ar trebui sa coste produsul”, in loc de „cat costa produsul”, obiectivul sau fiind proiectarea conceptuala a costurilor in mod independent, inainte ca produsele respective sa fie lansate in fabricare.

Costul este privit ca o data de intrare a procesului de proiectare si nu ca un rezultat al acestuia (in cazul „Bottom-Up”, pentru estimarea numarului total de ore de munca directa se utilizeaza planul de operatii, generat in etapa de proiectare a tehnologiei).

8 MODELE DE ESTIMARE A COSTURILOR DE PRODUCTIE

Conditii:

Sa fie corect identificate si alocate costurile cu materialele si cele cu munca.

Sa fie cunoscute modelele de repartizare a cheltuielilor de regie in functie de costurile cu munca si materialele.

8.1 Modele de repartizare a costurilor de regie

Fie o firma care produce pe baza de comenzi.

Scopul va fi determinarea costurilor pentru fiecare comanda.

Costul total pentru o comanda consta din cheltuielile materiale si salariale directe si costurile de regie.

Un element suplimentar poate fi costul de achizitie al unui echipament special pentru executarea comenzii respective.

In aceasta abordare, costul total nu detaliaza costurile de regie pe cheltuieli  de uzina, generale sau de marketing, in vederea simplificarii prezentarii.

Costurile de regie nu pot fi repartizate, ca si cheltuielile directe, pentru o singura comanda, ci ele trebuie repartizate asupra tuturor comenzilor pe baze rationale. Metodele de repartizare a acestor cheltuieli utilizate pe scara larga sunt:

a) Repartizarea bazata pe orele de munca directa;

b) Repartizarea bazata pe cheltuielile cu munca directa;

c) Repartizarea bazata pe costul muncii directe si al materialelor (costul primar);

Fiecare metoda presupune parcurgerea a patru etape.

8.1.1 Repartizarea bazata pe orele de munca directa

1. Determinarea (sau estimarea) valorilor costurilor de regie pentru un produs asemanator, pe o perioada anterioara.

 Calcularea ratei in raport cu orele de munca directa.

                                                                                                                                           

3. Determinarea (sau estimarea)  numarului de ore de munca directa necesare pentru o noua comanda, pentru care se estimeaza cheltuielile de regie.

4. Calculul costurilor de regie pe comanda.

8.1.3 Repartizarea pe baza cheltuielilor directe cu munca si cu materialele

8.1 Modele de repartizare a costurilor de regie

Aplicatia 2-33

Se considera ca, pentru o noua comanda, se vor consuma 40 de ore remunerate cu 12,5 u.m./ora. Costurile materiale directe sunt estimate la 850 u.m. Calcularea cheltuielilor de regie se bazeaza pe urmatoarele costuri din perioada anterioara, asociate unei comenzi similare.

                                                                                                                                          Nr. de ore lucrate                                                                                                                                48.000 ore

                                                                                                                                          Costurile muncii directe                                                                                                                                           480.000 u.m.

                                                                                                                                          Costurile materiale directe                                                                                                                                           600.000 u.m.

                                                                                                                                          Costurile de regie pe total                                                                                                                                            360.000 u.m.

 Sa se repartizeze cheltuielile de regie prin cele 3 metode.

                                                                                                                                         

Solutie:

a) Nr de ore lucrate.

1. Nr de ore lucrate in perioada anterioara:                                                                  48.000 ore

     Costuri de regie anterioare:                      360.000 u.m.

 ROMD: 360.000 / 48.000 = 7,5 u.m./ora

3. Nr. de ore estimate pentru comanda: 40 ore

4. Cheltuieli de regie estimate 7,5 x 40 = 300 u.m.

                                                                                                                                         

Solutie:

b) Costul muncii directe

1. Costul muncii directe in perioada anterioara: 480.000u.m.

    Costuri de regie anterioare:                              360.000 u.m.

 RCMD = 360.000 / 480.000 = 75 %

3. Costurile muncii directe estimate pt. comanda =

                                                                                                                                          = 40 x 12,5 = 500 u.m.

4. Costuri de regie  estimate 75 % x 500 = 375 u.m.                                                     

Solutie:

c) Costul  muncii si cheltuielile materiale directe

  1. Costurile muncii directe in perioada anterioara:                                             

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       480.000 u.m.

    Costurile materiale directe in perioada anterioara:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      600.000 u.m.

    Costurile de regie anterioare:                                                                                                                                                                                                                                           360.000 u.m.

 RMMD = 360.000 / (480.000 + 600.000 ) x 100 = 33,33 %

3. Costul primar pentru comanda  =

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               = 40 x 12,5 + 850 = 1.350 u.m.

4. Costuri de regie estimate  : 33,33 % x 1.350 = 450 u.m. .                                        

Aplicatia 2-34

Toate costurile de regie, cu exceptia amortizarii, sunt repartizate mai intai pe fiecare sectie functie de numarul de angajati din sectie, iar apoi se calculeaza o rata fata de  numarul de ore lucrate pentru fiecare compartiment.

8.1 Modele de repartizare a costurilor de regie

Ce suma va incasa firma (VT) pentru o noua comanda (CMD) in situatia in care costurile cu materia prima sunt estimate la 900 u.m., numarul orelor de munca necesare in sectiile  A si B este de 30 ore, respectiv 100 ore, iar profitul este calculat la 25% din pretul de  vanzare ?

Solutie:

Repartizarea costurilor de regie pentru sectia A:

Amortizarea anuala:                                                   25.000 u.m.

Costuri de regie de sectie:      (14/23) x 150.000 =   91.304 u.m.

Costuri de regie de generale: (14/23) x 350.000  = 213.043 u.m.

Costuri totale de regie:                                             329.347 u.m.

Rata cheltuielilor de regie fata de numarul de ore lucrate pentru compartimentul A este:

                                                                                                                                          ROMD = 329.347 u.m. / 25.200 ore = 13,07 u.m./ora

8.1 Modele de repartizare a costurilor de regie

                                                                                                                                           

                                                                                                                                          Repartizarea costurile de regie pentru sectia B:

 

Amortizarea anuala:                                                                                                                                                                                                                                                                     20.000 u.m.

Costuri de regie de sectie:     (9/23) x 150.000 =   58.696 u.m.

Costuri de regie generale:      (9/23) x 350.000 = 136.957 u.m.

Cheltuieli totale de regie:                                                                                                     215.653 u.m.

 

Rata cheltuielilor de regie fata de numarul de ore lucrate pentru compartimentul B este:

ROMD = 215.653 u.m. / 16.200 ore = 13,31 u.m./ora.

Costul total estimat pentru comanda CMD :

Costuri directe cu materiale =  900,00 u.m.

Costuri cu munca directa pentru sectia A

                                                                                                                                          (260000/25.200) x 30      =  309,52 u.m.

Costuri  de regie pentru sectia A

                                                                                                                                                                                                                                                                                          13,07 x 30         =  392,10 u.m.

Costuri cu munca directa pentru sectia B

                                                                                                                                          (140.000/16.200) x 100   =  864,20 u.m.

Cheltuieli  de regie pentru sectia B 13,31 x 100 = 1331,00 u.m.

Cost total                                                                                                                                           3796,82 u.m.

 Daca VT este venitul din vanzarea comenzii D, atunci

                                                                                                                                          VT = costul total + profit

                                                                                                                                             =3796,82 + (0,25)VT => VT = 5062,43 u.m.

Aplicatia 2-35

ProdPlast SRL este o firma care produce repere din materiale plastice. Firma are doua masini pentru injectie mase plastice si cateva birouri.

Costul terenului pe care este amplasata cladirea firmei este de 18.000 u.m., iar costul cladirii (inclusiv echipamentele) este de 90.000 u.m. Doua treimi din aceste costuri, respectiv 1000 u.m. si 60.000 u.m. sunt atribuite departamentului de productie. Costurile initiale ale masinilor X, respectiv, Y au fost de 36.000 u.m., respectiv, 60.000 u.m. In plus, firma a mai achizitionat mobilier in valoare de 8.000 u.m., scule si matrite de 8.800 u.m., materiale si materii prime de 1000 u.m.

Fig_rel_estimare5

Cheltuielile cu salariile in cazul anului curent (50 saptamani lucrate cu 40 ore/saptamana) sunt:

Maistru                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             24.000

Magazioner                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      11.000

Total costuri indirecte cu munca                                                                                                                                                                                                                                     35.000

Muncitor M1

  (opereaza masina X, 9 u.m./ora x 000 ore/an)                                                              18.000

Muncitor M2

(opereaza masina X, 7 u.m./ora x 000 ore/an)                                                                14.000

Total costuri directe cu munca                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  3000

Firma fabrica 3 tipuri de produse A, B si C. Volumul de productie, costul materialelor, orele de munca directa si duratele de ocupare a masinilor sunt indicate in Tabel.

   Cheltuieli indirecte cu cladirea si terenul:

Amortizare, asigurare si intretinere                                                                                                                                                                                                                                  8.800

Taxe si dobanzi la sume imprumutate                                                                                                                                                                                                                              10.400

Utilitati                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     3.700

Total:                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                2900

   Alte costuri indirecte

Amortizare, asigurare mobilier                                                                                                                                                                                                                                       060

Amortizare, asigurare scule                                                                                                                                                                                                                                                       710

Amortizare, asigurare inventar                                                                                                                                                                                                                                       1.750

Cheltuieli cu hrana angajatilor                                                                                                                                                                                                                                             1.600

Total:                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                6.120

   Costuri indirecte cu munca

Salarii angajati                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          35.000

Taxe si impozite aferente                                                                                                                                                                                                                                                         7.800

Total:                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                4800

   Costuri indirecte asociate masinii X

Amortizare, asigurare, intretinere                                                                                         6.100

Dobanzi platite la valoarea actuala                                                                                       800

Energie electrica                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                1.800

Total:                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                10.700

   Costuri indirecte asociate masinii Y

Amortizare, asigurare, intretinere                                                                                           9.400

Dobanzi platite la valoarea actuala                                                                                        4.300

Energie electrica                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                1.800

Total:                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                15.500

TOTAL GENERAL:                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           98.020


                                                                                                                                      

9 MODELE DE CALCULATIE A COSTURILOR

Metodologie de calculatie a costurilor = un ansamblu coerent de solutii fata de care trebuie sa se desfasoare toate actiunile necesare realizarii unui obiectiv fundamental: controlul conditiilor interne de productie prin intermediul costurilor de productie.

Calculatia costurilor = ansamblul operatiilor matematice folosite in conformitate cu prevederile metodologice in vigoare pentru determinarea costului unitar al unui produs, al unei lucrari sau al unui serviciu prestat, in conditiile organizatorice, tehnice si gospodaresti ale intreprinderii.

Scop: determinarea marimii costului de productie pe fiecare articol de calculatie, pe locuri generatoare de costuri si pe purtatori de costuri (EPC), in concordanta cu specificul ramurii economice din care face parte organizatia (firma, intreprinderea).

Obiectul calculatiei poate avea diferite forme:

    a. Consumurile de materiale si de munca, generate de procesul de productie;

    b. Calculul preliminar al unor componente de cost, cu rol in reflectarea unui cost cat mai real. In tara noastra se calculeaza si consumurile neproductive efective, precum si unele elemente care, prin reglementari economice, sunt incluse in costuri: amortizarea mijloacelor fixe etc.;

    c. Intreprinderea la toate nivelele organizatorice, atelierele, sectiile, sectoarele, compartimentele functionale etc., pana la produsul, lucrarea sau serviciul prestat considerat purtator de cost;

    d. Procesul tehnologic, atunci cand se urmareste costul pe faze succesive ale acestuia sau pe stadii de fabricatie;

                                                                                                                                       a) METODE CLASICE:

   o        metoda globala;

   o        metoda pe faze de fabricatie;

   o        metoda pe comenzi;

   o        Standard-Costing;

 

                                                                                                                                       b) METODE EVOLUATE (MODERNE):

   o        Activity-Based-Costing;

   o        Target Costing;

   o        THM;

9.1 Calculatia costurilor
prin metoda Standard Costing

Un sistem de calcul standard implica, anterior productiei

  1. stabilirea de rate standard pentru materiale, munca si cheltuieli de regie;
  2. aplicarea acestor rate la contabilitatea standard de materiale si munca necesare pentru comanda

Determinare costuri standard:

-        productie serie

-        productie pe comenzi

Valori masurate, rate standard, costuri standard.

Derogare de la costurile standard

    - variatia preturilor materiilor prime;

    - cantitatile actuale de materiale si munca utilizate in comparatie cu cantitatile standard;

Metoda costurilor standard a fost initiata in SUA si este prima metoda care are la baza costurile de productie anterior proiectate

Metoda costurilor standard se potriveste cel mai bine acelor activitati ce constau intr-o serie de operatii repetitive.

Metoda costurilor standard promoveaza ideea calculatiei cu anticipatie a costului de productie, absorbind costul planificat, cost avand la baza norme de consum de materii prime si materiale directe, norme de timp, manopera directa, precum si cheltuielile comune ale sectiei sau atelierului si cheltuielile generale ale intreprinderii.

Noutatea metodei consta in faptul ca inlatura post-calculul pe unitatea de produs prin introducerea costului planificat pe unitatea de produs.

Etapele aplicarii metodei :

- elaborarea calculatiilor standard pe produs;

- evidenta si calculul abaterilor standard pe produs;

- analiza abaterilor in vederea luarii unor masuri de ordin tehnic sau comercial;

- controlul costurilor.

9.1 Calculul costului standard pe produs

Se face pe baza costurilor directe denumite 'standarde' si a cheltuielilor indirecte denumite 'bugete de costuri' sau cheltuieli comune de uzina.

La intocmirea fisei de cost standard, se iau in calcul

+ consumurile normate de materiale ce urmeaza a fi prelucrate, pe sectii,

+ consumurile de semifabricate si de material de finisaj,

+ cheltuielile pentru aprovizionare si transport,

+ deseurile normate,

+ cheltuielile pentru manopera, pe faze si sectii, impozite si CAS,

+ cheltuielile comune ale sectiilor sau atelierelor,

+ costurile generale de regie ale intreprinderii.

9.1 Calculul costului standard pe produs

Categorii de standarde

   - standardele de materiale, calculate pentru fiecare material in parte, pe baza listei de materiale prevazute

   - standardele de manopera, care au la baza timpul standard exprimat in minute sau ore si prevazut in fisele tehnologice ale produsului sau lucrarii respective.
Calculul manoperei se face pe baza tarifelor de salarizare, stabilite in functie de calificarea muncitorilor, de salariile platite acestora in perioadele anterioare si de conditiile de munca si de viata estimate pentru viitor;

9.1 Calculul costului standard pe produs

Categorii de standarde

   - standardele de bugete de productie legate de capacitatea medie, practica de productie a utilajelor, exprimand in unitati fizice capacitatea efectiva probabila in perioada viitoare prevazuta.

   Avantajul reducerii volumului mare al evidentelor contabile.

9.1 Calculul costului standard pe produs

Categorii de standarde

   a)       standarde fizice sau naturale;

    b)       standarde valorice;

    c)       standarde curente;

    d)       standarde de baza;

    e)       standarde ideale;

    f)         standarde normale;

   g)      standarde reale.

9.1 Calculul costului standard pe produs

Categorii de standarde

   a) Standarde fizice sau naturale

  Se pot exprima cantitativ sub doua forme:

   1. in unitati specifice materialelor (greutate, lungime, suprafata, volum etc.)

    in timp de lucru necesar (secunde, minute, ore, zile, luni, ani).

   Standardele fizice se impart, la randul lor, in standarde naturale sau fizice de materiale si standarde de timp.

9.1 Calculul costului standard pe produs

Categorii de standarde

   b) Standarde valorice

   Standardele valorice au la baza consumurile diverselor elemente patrimoniale ale intreprinderii:

   + standardele de debitori, furnizori si creditori,

   + standardul pentru viteza de circulatie a mijloacelor circulante,

   + viteza standard a tuturor mijloacelor circulante,

   + procentul standard al rentabilitatii etc.

9.1 Calculul costului standard pe produs

Categorii de standarde

   c) Standarde curente

   Sunt caracterizate prin faptul ca au o stransa legatura cu conditiile si particularitatile procesului de productie existent, ceea ce face sa fie valabile numai pentru acestea.

   d) Standarde de baza

   Se caracterizeaza prin functia si rolul lor de obiective stabilite pe o perioada mai mare de timp (5 - 10 ani), spre care se tinde.

9.1 Calculul costului standard pe produs

   e) Standarde normale

    Sunt determinate pe baza unei activitati productive din mai multe perioade trecute, considerate normale.

   f) Standarde reale

    La baza stabilirii standardelor reale stau datele din trecut, precum si elemente previzionale, completate cu elemente stimulative posibil de realizat in viitor. Standardele reale sunt cele mai eficiente instrumente de conducere moderna a intreprinderii.

   g) Standardele ideale

   Se calculeaza pentru conditiile ideale de desfasurare a procesului de productie.

9.2 Evidenta abaterilor de la costurile standard   

Se urmaresc abaterile de la costurile standard de materiale atat valoric, ca diferenta intre pretul standard de aprovizionare si pretul efectiv de aprovizionare, cat si fizic, iar apoi in expresie valorica, ca diferenta intre consumul standard si consumul efectiv de materiale.

De asemenea, se determina abaterile de la costurile standard de manopera, sub forma abaterilor standard de salarii dupa munca.

9.3 Controlul costurilor

Garantia conducerii prin costuri consta in urmarirea si asigurarea lansarii in fabricatie a unor variante optime, pentru care materiile prime si materialele scoase din magazie sa fie in limita consumurilor normate, precum si a salarizarii nete normate.

Se controleaza bugetele costurilor comune si cele generale ale intreprinderii, precum si pierderile prin rebuturi, consumuri de scule, dispozitive si verificatoare si cheltuielile pentru service, avandu-se in vedere elementele cu pondere mare si frecventele care le compun.

2.9.2                                                                                                                                                                                                          Calculatia costurilor
prin metoda ABC

Schimbari in natura si caracteristicile costurilor de fabricatie.

Metoda  costurilor bazate pe activitate a fost conceputa pentru a face fata schimbarilor din structura costurilor in cadrul careia se asociaza costurile de productie cu  activitatile care le genereaza.

Trebuie identificate activitatile care genereaza categoriile  semnificative de costuri, care urmeaza a fi monitorizate si controlate prin metoda ABC.

Activitati generatoare de costuri: functionarea utilajelor pentru cheltuielile cu energia, manipularea materialelor sau transportul pentru cheltuielile de manipulare si volumul de productie sau utilajele in functiune pentru cheltuieli  de intretinere sau cu inventarul.

Rata preconizata (sau actuala) de activitate pentru fiecare dintre aceste activitati este utilizata pentru a previziona (sau  monitoriza) costurile fiecarei categorii.

Metoda poate  fi utilizata pentru eliminarea activitatilor cu costuri ridicate, in special daca ele genereaza  valoare adaugata redusa.

Reproiectarea  produselor si a productiei poate fi orientata chiar spre eliminarea acestor activitati.

Metoda ABC utilizeaza activitati; in loc sa fie necesar sa se cunoasca modul in care se aloca o cheltuiala a unui Departament, metoda ABC implica cunoasterea activitatilor consumatoare de resurse ale Departamentului.

Etapele necesare pentru implementarea metodei ABC:

    1. Definirea proceselor majore si a activitatilor cheie derulate in cadrul organizatiei (Planificarea Proceselor).

     Urmarirea costurilor de operare si a nevoilor de capital pentru activitatile cheie. Utilizarea datelor contabile si financiare ce includ cheltuielile legate de munca si echipamente si de orice alta resursa ce poate fi substituita sau eliminata. Unele rapoarte pot include: bugetul, registrul general, facturile furnizorilor.

    3. Urmarirea activitatilor din cadrul procesului si identificarea entitatilor purtatoare de cost (cost drivers). Vor fi angrenati activ angajatii. Acestia trebuie sa identifice de unde provin costurile si datele necesare de la acea sursa.

    4. Determinarea costului total pentru fiecare proces.

    5. Clasificarea noilor costuri.

  

Metoda ABC presupune utilizarea unor

     1. Liste cu activitati

Listele de activitati contin setul de activitati si costurile asociate fiecarui produs.

     Unitati conventionale de tranzactie (Transaction drivers)

Numara de cate ori o activitate este realizata, de exemplu, numarul de initializari, numarul de activitati de receptie, numarul de produse posibil de realizat.

    3. Unitati conventionale de durata  (Duration drivers)

Reprezinta durata necesara pentru realizarea unei activitati.

    4. Unitatile conventionale de intensitate (Intensity drivers)

Sunt folosite pentru a comanda resursele utilizate de fiecare data cand o activitate este realizata.

      5. Centre de activitati

      6. Obiecte ale calculatiei de cost 

      7. Resurse

Scopul unei sistem de implementare a calcului costurilor bazat pe activitati  este de a avea cea mai buna metoda de calcul al costurilor (nu neaparat cea mai exacta, ea ar putea pune in balanta costul erorilor generate de o masurare inexacta si costul acelei masurari).

Probleme de implementare a metodei ABC

     1.  Lipsa scopului afacerii.

       Lipsa unui angajament comun al conducerii

     3. Delegarea responsabilitatii realizarii proiectului catre consultanti

     4. Proiectare defectuoasa a modelului   

     5. Rezistenta individuala si colectiva la schimbare

Costurile fixe si variabile in sistemele ABC

Un sistem ABC aloca, cel mai adesea, costurile indirecte produselor, dar nu ia in considerare faptul ca aceste costuri variaza datorita schimbarilor pe termen scurt in volumul activitatii.

Scopul unei alocari prin sistemul ABC este de a ajuta managerii sa gestioneze aceasta categorie de costuri, atata timp cat ele pot influenta deciziile conducerii.

Cauze care determina transformarea costurilor inregistrate in costuri variabile:

    q  Cererea de resurse se modifica datorita schimbarilor la nivelul activitatii. Pentru cantitatile de resurse la nivel de lot si de produs, volumul activitatii se schimba datorita modificarilor de varietate si de complexitate (numarul de cicluri de productie sau numarul de produse diferite fabricate).

    q    Managerii iau decizii pentru a schimba, intern, oferta de resurse – in sus sau in jos – pentru a satisface cererea determinata de activitatile realizate cu aceste resurse.

Cheltuielile de marketing, distributie si vanzare

Importanta satisfactiei clientilor si a strategiilor orientate spre piata, au determinat in ultimii ani cresterea cheltuielilor de marketing, vanzare si distributie. Multe din aceste cheltuieli nu sunt legate de produsele individuale, ci mai degraba sunt asociate clientilor individuali, segmentelor de piata si canalelor de distributie.

Aplicatia 2-36

Fie cazul a doi clienti, Alfa si Beta ai firmei XYZ. Ambii clienti au venituri anuale din vanzari de aproximativ 640.000 mii lei. XYZ utilizeaza un sistem conventional de contabilizare a costurilor in care cheltuielile de marketing, vanzare, distributie si administrative sunt alocate clientilor. Aceste cheltuieli sunt aproximativ 35% din totalul vanzarilor. Ca urmare, veniturile aferente fiecarui client sunt virtual egale.

Aplicatia 2-36

Aplicatia 2-36

Ambii clienti sunt considerati foarte importanti si profitabili pentru companie.

Probleme: se cheltuieste foarte mult timp cu clientul Beta, pentru ca servirea acestuia necesita o mare cantitate de resurse tehnice, pe langa cele de marketing. De asemenea, Beta face un numar mare de comenzi de valoare mica pentru produse speciale, cere si expedierea acestora, are obiceiul de a intarzia platile, ceea ce a determinat cresterea cheltuielilor companiei XYZ cu procesarea comenzilor de livrare, facturare si de contabilitate. Alfa, de cealalta parte, comanda numai cateva produse, in cantitati mari, comenzile sunt predictibile cu mult timp dinainte si necesita putin suport tehnic.

Compania lanseaza un studiu de calcul al costurilor prin metoda ABC pentru determinarea costurilor de distributie, marketing, vanzare si administrative.

Sa se determine aceste costuri.

2.9.3                                                                                                                                                                                                          Calculul costurilor pe comenzi prin metoda ABC

Aplicatia 2-37

Service-ul auto, ServicePrompt SRL utilizeaza un sistem de calcul al costurilor pe comanda.

Dupa ce a fost inspectata masina clientului, mecanicul pregateste o lista cu piesele de inlocuit necesare.

Apoi, consulta lista de preturi a furnizorilor pentru a afla preturile pieselor necesare.

Totodata, consulta manualul de rate standard pentru a obtine ratele standard de ore-munca necesare pentru repararea masinii.

In continuare inmulteste orele standard cu cele de munca, cu costul activitatilor suport si rata profitului ajungand la 12400 u.m./ora.

Solutie

Sistemul actual de calcul al costurilor nu facea distinctie intre orele de munca calificata (expert) si cele de munca necalificata (obisnuita) si nu recunostea cateva din costurile activitatilor suport – 108.000.000 pentru amortizare si intretinere – rezultate din utilizarea uneltelor (sculelor) speciale si a masinilor.

In schimb costurile muncii calificate si ale celei necalificate, uneltele speciale, masinile erau grupate intr-o singura unitate de cost de 12400 u.m. pe ora de munca.

2.10                                                                                                                                                                                                           SISTEMUL DE PRETURI

    1. Preturile marfurilor si serviciilor:

        · preturile factorilor de productie

        · preturile bunurilor si serviciilor

     Preturile speciale

       · dobanda

       · salariul

       · pretul pamantului

Preturile marfurilor si serviciilor:

    a) in functie de sfera de aplicare:

      · preturi cu ridicata ale producatorilor

      · preturi de comercializare (en gross si en detail)

      · preturi de transfer

    b) in functie de formarea in mecanismul pietei:

      · preturi de oferta (preturi de catalog, de deviz etc.)

     · preturi efective (preturi de contract, de licitatie, de bursa, de consum).

Categorii de preturi

    1. Preturile cu ridicata ale produselor industriale –circula intre agentii economici, indiferent de forma de proprietate a acestora;

          Nivelul preturilor se stabileste prin negociere si contine, de regula, pe langa contravaloarea cheltuielilor de productie si un profit stimulativ.

     Preturile de contractare si preturile de achizitie - la  care se cumpara produsele agricole la fondul de stat de la producatorii agricoli, indiferent de forma de proprietate a acestora, menite sa asigure acoperirea cheltuielilor de productie si un profit stimulativ.

    3. Preturile de vanzare ale produselor agricole – se livreaza agentilor economici de la fondul de stat, determinate pe baza preturilor de cumparare, precum si a comisionului organizatiilor achizitoare.

Categorii de preturi

    4. Preturile marfurilor din import – formate pe baza preturilor externe in valuta, exprimate la cursul de schimb valutar in vigoare, la care se adauga, dupa caz, taxele vamale, acizele, TVA, comisionul cuvenit societatii de export – import sau marja importatorului.

    5. Preturile produselor destinate exportului – se stabilesc incluzand toate cheltuielile efectuate pentru producerea, pregatirea, transportul, comisionul societatii de import – export; pretul intern de productie este un pret negociabil, iar pretul real, stabilit prin contract, este dat de piata mondiala si se exprima in valuta.

    6. Preturile de deviz – sunt folosite pentru determinarea preturilor lucrarilor de constructii montaj si a celor pentru reparatiile in constructii in cadrul obiectivelor de investitii.

Categorii de preturi

    7. Preturile cu amanuntul – stabilite si aplicate la desfacerea produselor si executarea lucrarilor de constructii catre populatie, precum si livrarile prin reteaua comertului cu amanuntul catre agentii economici, indiferent de forma de proprietate; nivelul acestor preturi cuprinde:

                                                                                                                           ·       pretul cu ridicata negociat

                                                                                                                           ·       adaosul comercial

                                                                                                                           ·       taxa pe valoarea adaugata

    8. Tarifele pentru serviciile prestate agentilor economici si populatiei, sunt stabilite dupa regulile generale ale formarii preturilor.

Formarea preturilor cu ridicata

Pret cu ridicata = pret de vanzare practicat in tranzactiile comerciale dintre agentii economici.

1. La materiile prime de baza, combustibili, energie si principalele resurse naturale, preturile se stabilesc la nivelul preturilor mondiale;

   

PR = PM          in care:                                                                                     PM = pretul mondial

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   PR = pretul cu ridicata                                                                                             

     Materii prime, piese de schimb, ansambluri utilaje, instalatii complexe destinate productiei si investitiilor din import

    + transformarea in lei a pretului extern franco frontiera romana pe baza cursului valutar in vigoare,

    + adaugarea cheltuielilor de transport si asigurare pe parcurs extern, taxele vamale, comisionul cuvenit societatii de export-import;

    + TVA se calculeaza la facturare;

 PR FACTURAT  = [(PEFFR + CTA + CID) CV + TV +MI] + TVA

in care: PEFFR   = pretul extern franco frontiera romana

                                                                                                                                                                                                                                                      CTA        = cheltuieli de transport si asigurare externa

                                                                                                                                                                                                                                                      CID        = cheltuieli de incarcare – descarcare

                                                                                                                                    CV                                                                                                                                 = cursul valutar lei/$

                                                                                                                                    TV                                                                                                                                 = taxa vamala de import

                                                                                                                                    MI                                                                                                                                 = marja societatii comerciale de import – export

                                                                                                                                                                                                                                                      TVA        = taxa pe valoare adaugata

    3. Pentru toate categoriile de produse, lucrari si servicii pentru care furnizorii datoreaza statului TVA, preturile de facturare se formeaza prin includerea, alaturi de pretul care revine producatorilor, a impozitului respectiv:

 

                                                                                                                           PRfacturat = PP + TVA

    4. La produsele nominalizate de guvern la care se percep accize, in formarea preturilor si in baza de determinare a TVA sunt cuprinse si accizele:

                                                                                                                            

                                                                                                                           PRfacturat = PP + Acc + TVA

Formarea preturilor de comercializare

                                                                                                                           Preturile de comercializare sunt preturile de gros si de detaliu sau cu amanuntul.

PGfacturat = PR fara TVA  + ACG + TVA

                                                                                                                                                                                                                                                               in care: PG                                                                                                                      = pretul de comercializare de gros

                                                                                                                                                                                                                                                                         PR                                                                                                                      = pretul cu ridicata, fara TVA

                                                                                                                                                                                                                                                                         ACG                                                                                                                   = adaosul comercial al angrosistului

                                                                                                                                                                                                                                                                         TVA                                                                                                                    = TVA colectat

                                                                                                                           PA = PG fara TVA + ACA + TVA colectat

                                                                                                                                                                                                                                                               sau

                                                                                                                           PA = PR fara TVA + ACA + TVA colectat

                                                                                                                                                                                                                                                               in care: PA                                                                                                                      = pret cu amanuntul

                                                                                                                                                                                                                                                                         ACA                                                                                                                   = adaos comercial al detailistului

Interactiunea cu TVA

                                                                                                                           TVAcol = PV x cota TVA

                                                                                                                           TVAdat  = TVAcol - TVAded

                                                                                                                           TVAdat = VA x cota TVA/100

                                                                                                                           PV = PC + VA                 VA = PV – PC

                                                                                                                           PRfacturat = PV + TVAcol = PV + PV x cota TVA/100

                                                                                                                          

                                                                                                                           TVAcol                                                                                                                           = TVA colectat, aferent pretului de vanzare

                                                                                                                           TVAded                                                                                                                           = TVA platit la cumparare, prin pretul facturat

                                                                                                                           TVAdat                                                                                                                           = TVA datorat, ca diferenta intre TVA colectat si TVA deductibil

                                                                                                                           PV    = pretul de vanzare negociat, fara TVA

                                                                                                                           PC    = pretul de cumparare, fara TVA

                                                                                                                           VA    = valoare adaugata

                                                                                                                           PRfacturat                                                                                                                           = pretul cu ridicata, ca pret de facturare





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


PROIECT DE COMPETENTA PROFESIONALA Tehnician in activitati economice - MODELE DE PIETE ELECTRONICE
Criteriile Maastricht
Contabilitatea impozitelor si taxelor ca obligatii fiscale ale intreprinderii
Studierea stilului de viata a consumatorului
Piata de capital- notiuni generale
Industria metalelor radioactive (energetice) si rare
VALOAREA IN TIMP A BANILOR
Analiza indicatorilor valorici ai productiei

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.