FUNDAMENTAREA SI ACTUALIZAREA PRETURILOR DE OFERTA

1. Analiza costului de productie in vederea fundamentarii preturilor

Ncesitatea efectuarii analizei: functie de costul de fabricatie si pretul negociat cu cumparatorul, profitul va fi mai mare sau mai mic.

COSTURI  PRET NEGOCIAT (DE VANZARE)

PROFITUL

O crestere a costurilor peste nivelul de crestere al productivitatii muncii conduce la o crestere a preturilor cel putin in acelasi ritm de crestere a costurilor, in timp ce o scadere a costurilor si o crestere a productivitatii muncii determina o crestere a preturilor, dar intr-un ritm foarte lent.

Asupra stabilirii preturilor si asupra reducerii costurilor exercita o presiune puternica si concurenta, prin largirea segmentului de piata.

Principalele obiective ale analizei sunt:

1. eliminarea costurilor nereale, exagerate si risipitoare;

2. folosirea normelor de consum pentru materii prime, materiale care se revizuiesc periodic in concordanta cu gradul de prelucrare;

3. determinarea manoperei pe baza normeloe de munca;

4. cuprinderea costurilor este precedata de analiza posibilitatilor de valorificare maxima a rexervelor interne si oglindirea in costuri a cheltuielilor realmente necesare;

5. preturile de oferta trebuiesc fundamentate si corelate prin calcule economice detaliate in cadrul documentatiei de pret;

6. in perioada de criza, cand oferta este deficitara, iar preturile influienteaza mai mult inflatia sunt necesare reglementari juridice privitoare la:

controlul realitatii preturilor stabilite de producator;

respectarea cerintelor privind loialitatea concurentei;

utilizarea eficienta a resurselor materiale, financiare si umane;

asigurarea transparentei pietei.

Costul total pe produs se determina dupa relatia:

Ct = ( Mp - Mr ) + (Sb +C.A.S. + C.F.S. + A.S.) + CIFU + CCS +CGI + A.C unde:

-Ct = costul total pe unitate de produs;

-Mp = costul materiilor prime directe;

-Mr = materialele recuperabile din procesul de fabricatie;

-Sb = salarii brute directe;

-C.A.S.= contributia la asigurari sociale de stat;

-C.F.S. = contributia la fondul de sanatate;

-A.S. = ajutorul de somaj;

-CIFU = cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor;

-CCS = cheltuielile comune ale sectiei;

-CGI = cheltuieli generale ale intreprinderii;

-A.C = alte cheltuieli.

Asupra acestor componente ale cosului produselor pot influienta mai multi factori:

1. Modificarea preturilor materiilor prime, materialelor, energiei si combustibililor.

Mpia = Mpio x Ipi 1/o, unde:

Mpia = valoarea materiilor prime pe reperul i actualizat in functie de modificarea pretului;

Mpio = valoarea materiilor prime pentru reperul i inainte de actualizarea pretului (din documentatie);

Ipi 1/o = indice de modificare a pretului la materia prima a produsului i in perioada in care se face actualizarea fata de perioada anterioara.

2. Modificarea indicilor de utilizare a materiilor prime.

1

M pia = Mpia x iuo/ iua, unde:

1

M pia = valoarea materiilor prime actualizate, influientate de indicele de utilizare a materiilor prime;

Mpia = valoarea materiilor prime actualizate cu modificarea preturilor;

iuo = indicele de utilizare a materiilor prime inainte de actualizare;

iua = indicele de utilizare a materiilor prime in momentul actualizarii.

3. Modificarea salariilor brute Sba = Sbo + Δ Sb unde:

Sba = salariile brute actualizate;

Sbo = salariile brute directe inainte de actualizare;

Δ Sb = cresterea salariilor prin adaosuri, sporuri, majorari, etc.

4. Modificarea productivitatii muncii

1

S ba = Sba x (100 +/- iw) / 100, unde:

S ba = salariile brute directe actualizate cu influenta productivitatii muncii

iw = abaterea indicelui productivitatii muncii de la 100%

- daca indicele este mai mare decat 100% atunci iw se scade iw);

- daca indicele este mai mic decat 100% atunci iw se adauga iw);

- cand productivitatea muncii creste atunci salariul pe unitate de produs scade, si invers.

5. Modificarea cotelor de cheltuieli indirecte ( CIFU, CCS, CGI, A.C )

Cota de chelt indirecte = cheltuieli indirecte totale actualizate/ baza de repartizare totala actualizata

Astfel ca relatia de calcul a costului total actualizat(Cta) este:

Cta = Mpia -Mria+Sba +C.A.S.a+C.F.S.a +A.S.a+CIFUa+CCSa +CGIa+Aca

6. Actualizarea pretului de oferta Ppa = Cta + Π a unde;

Ppa = pretul producatorului actualizat;

Π a = profitul actualizat.

pretul cu ridicata actualizat (Pra) este egal cu costul total actualizat la care se adauga profitul actualizat si taxa pe valoare adaugata: Pra = Cta + Π a + TVA

proportia modificarii preturilor:

Ipp a/o = Ppa / Ppo x 100

Ipr a/o = Pra / Pro x 100

unde: 

Ipp a/o = indicele modificarii preturilor de oferta(negociabili);

Ipr a/o = indicele modificarii preturilor cu ridicata

Ppo = pretul producatorului negociat inainte de actualizare;

Ppa = pretul producatorului negociat dupa actualizare;

Pro = pretul cu ridicata inainte de actualizare;

Pra = pretul cu ridicata dupa actualizare.

2. Includerea profitului in pret

Structura completa a pretului definita de elementele componente care se individualizeaza atat ca mod de formare, cat si din punct de vedere al componentului specific al acestora, la incheierea circuitului cuprinde:

costul complet de productie;

profirul producatorului;

taxa pe valoare adaugata;

comisionul societatii de comert exterior si taxe vamale;

adaosul comercial al intreprinderilor de comercializare externa.

Profitul este o componenta importanta a pretului si reprezinta acumularile banesti obtinute peste costul de productie pe care intreprinzatorul le stabileste in functie de variatia pretului.

In acceptiunea generala, prin profit se intelege partea ramasa din venitul total ce revine intreprinzatorului dupa ce a scazut toate cheltuielile aferente venitului respectiv. Pentru inregistrarea de catre intreprindere a profitului nu este suficienta doar producerea marfurilor, inregistrarea de costuri, ci si vanzarea acestora prin stabilirea pretului de vanzare.

Profitul ce se afla in preturile produselor se determina pe baza ratei de rentabilitatea produsului, ca medie a grupei de produse sau a intreprinderii, calculata ca raport intre profitul total si costurile de productie totale ale intreprinderii.

Profitul este deci, diferenta intre venitul total si costul de productie care:

- stimuleaza initiativa si acceptarea riscului din partea celor care-l urmaresc drept scop al activitatii lor;

incita sporirea eforturilor productive;

cultiva spiritul de economie.

Dimensionarea acumularilor banesti in preturile negociabile incheie activitatea decizionala privind preturile de oferta. Intre acumularile banesti si pret se manifesta si se realizeaza in mod concret o legatura directa:

aceste doua marimi se presupun reciproc;

acumularile banesti fac parte din pret;

pretul unui produs se stabileste concomitent cu delimitarea impozitelor.

Dimensionarea profitului si a impozitului indirect o data cu pretul este de fapt rezultatul conjugarii intereselor individuale ale fiecarui agent economic cu cele generale ale societatii reprezentate prin stat ca autoritate publica si se stabileste pe baza relatiei:

o = CA x Ro / CA = pretul antecalculat pe produs;

Ro = rata rentabilitatii,

R = Π 1 / CA x 100;

R este diferit de Ro;

PP pretul de vanzare negociat de producator

Π 1 = profitul din pretul produsului in etapa de negociere

R1 = = rata rentabilitatii in etapa de negociere

unde: Cp = costul postcalculat pe produs;

R2 = Π 2 / Cp x 100 Ro = R1 = R2

= profitul din pretul produsului in etapa de vanzare

R2 = rata rentabilitatii in etapa de vanzare

Asemenea calcule de fundamentare si de determinare efectiva a acumularilor banesti obtinute prin preturi se efectueaza cu prilejul fiecarei negocieri,al incheierii de contracte si ale derularii tranzactiilor comerciale propriu-zise.

Pentru produsele noi, in general, pretul rezultat prin includerea acumularilor banesti trebuie sa asigure unitatilor producatoare un profit stimulativ. Determinarea profitului ce se va cuprinde in preturile noilor produse trebuie sa fie precedata de analiza productivitatii muncii si a rezultatelor financiare, la nivel de intreprindere si pe produse, prin imbunatatirea conditiilor de exploatare.

Marimea profitului ca marime relativa nu este uniforma fata de costul tuturor produselor si nici chiar in intervale diferite.

Factorii ce influenteaza nivelul profitului si a ratei rentabilitatii in pret sunt:

1. In cazul preturilor libere negociate direct intre agentii economici:

a)     nivelul si tendintele libere pe piata interna si externa sub influienta legitatilorspecifice economiei de piata;

b)     orientarea subiectiva a producatorului (vanzatorului) spre o diferentiere a profitului si a ratei rentabilitatii in functie de strategiile aplicate pentru produse diferite, piete diferite, intervale diferite de timp;

c)     prompvarea unor produse noi, stimularea productiei prin obtinerea de profit mare;

d)     recunoasterea nivelurilor diferentiate de rentabilitate in raport cu dimensiunea parametrilor tehnico-dimensionali si a parametrilor functionali;

e)     presiunea exercitata de impozite indirecte;

f)      gradul de integrare a activitatii de productie in unitati sau sectii proprii;

g)     posibilitatile reale de economisire a resurselor prin costuri de productie;

h)     posibilitatile reale de economisire a resurselor directe(impozit pe profit, salarii, etc).

2. In cazul preturilor stabilite prin negociere, dar analizate de Guvern prin Oficiul Concurentei, necesita o justificare a preturilor de oferta in cadrul careia se accepta aplicarea unei rate a rentabilitatii normale.

3. Inflatia- factor de influenta in fundamentarea nivelului si structurii preturilor

Ca fenomen monetar inflatia reprezinta exces de masa monetara in raport cu cantitatea de bunuri si servicii care ii asigura acoperirea. In timp ce masa monetara creste volumul de bunuri si servicii create ramane neschimbat sau creste mai lent. Acest raport este exprimat prin preturi.

Indicatorii care masoara inflatia sunt:

1. Indicele general al preturilor ca rezultat al cresterii rapide a preturilor.

2.Gradul de erodare a monedei nationale in raport cu valutele liber convertibile. Deteriorarea monedei nationale in raport cu circulatia baneasca internationala se reflecte in scaderea puterii leului in raport cu valutele liber convertibile, ceea ce duce la preturi inflationiste.

3.Raporttul dintre masa monetara si produsul intern brut.

La nivelul economiei nationale trebuie sa se realizeze urmatoarea egalitate:

Valoarea nationala a = Suma veniturilor obtinute si distribuite

bunurilor si serviciilor prin preturi si tarife

In analiza inflatiei se poate asista la o crestere a preturilor, veniturilor si cheltuielilor fara ca nivelul fizic al activitatii economice sa creasca si nici al cantitatilor cumparate.

De asemenea, la o crestere a preturilor si tarifelor bunurilor se majoreaza valoarea nationala a bunurilor si serviciilor si respectiv suma veniturilor care se formeaza la diferite categorii de persoane fizice si juridice, chiar daca cantitatile de bunuri si servicii obtinute intr-o anumita perioada raman neschimbate.

Aceasta inlantuire reciproca dintre preturi si venituri poarta denumirea de spirala inflationista. Se disting urmatoarele situatii semnificative privind:

o crestere a obligatiilor sociale sau fiscale asupra inflatiei determinand imediat o crestere a costurilor , ceea ce conduce la cresterea preturilor;

cresterea preturilor la materiile prime din import conduce de asemenea la cresterea costurilor, deci o crestere a preturilor, activand astfel spirala inflationista;

cresterea excesiva a deficitului bugetar, sau a excesului de credite in economie solicitate la cererea mare de bani exercita presiune asupra cresterii preturilor activand spirala inflationista.

Pentru oprirea inflatiei se folosesc urmatoarele patru strategii:

Blocarea preturilor:

prin aceasta se suprima cresterea preturilor si deci inflatia;

acesta nu poate fi un proces de lunga durata;

poate conduce la schimbarea preturilor prin innoirea sortimentala pentru asigurarea cresterii castigurilor.

Blocajul veniturilor si cheltuielilor, ceea ce presupune inghetarea salariilor si a preturilor;

Blocajul monedei;

Blocajul cheltuielilor publice prin blocajul impozitelor si contributiilor sociale.

Pentru analiza inflatiei se are in vedere productivitatea muncii:

nivelul preturilor depinde de raportul dintre salarii si productivitatea muncii;

o crestere a productivitatii muncii compenseaza cresterea salariilor ca element al costului.