Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » contabilitate

Contabilitatea cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar


Contabilitatea cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar


Societatea comerciala AUTO TRANS SA tine evidenta uzurii obiectelor de inventar inclusa pe cheltuieli, cu ajutorul contului 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” care este desfasurata in analitic astfel:

6031 „Cheltuieli privind obiectele de inventar calatori”

6032 „Cheltuieli privind obiectele de inventar marfa”

6033 „Cheltuieli privind obiectele de inventar scoala soferi”

6034 „Cheltuieli privind obiectele de inventar intretinere”

6036 „Cheltuieli privind obiectele de inventar in locatie”



6037 „Cheltuieli privind obiectele de inventar depozit”

6038 „Cheltuieli privind obiectele de inventar magazin”

60391 „Cheltuieli privind obiectele de inventar – flux 1”

60392 „Cheltuieli privind obiectele de inventar – flux 2”

Principalele obiecte de inventar detinute de societate sunt calculatoare mici de birou, scaune, birouri, echipamente de lucru. Obiectele de inventar intra mai intai in depozit si apoi sunt distribuite sectoarelor pe baza de bonuri de consum. In luna decembrie 2006 s-au inregistrat cheltuieli cu obiectele de inventar in suma de 5512 lei pentru sectorul 1 de activitate – calatori:

6031 „Cheltuieli privind obiectele de inventar” = 3031 „Materiale de natura obiectelor 5512

de inventar calatori”


Contabilitatea cheltuielilor privind materialele nestocate

Cheltuielile privind materialele nestocate fac obiectul contului 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”. Societatea inregistreaza in acest cont valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu facturi, de la furnizori, dar si valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu facturi, de la furnizori, in cazul cand acestea au fost considerate anterior cheltuieli anticipate.

Deci se inregistreaza toate materialele consumabile nestocate de intreprindere, care nu trec printr-un cont de gestiune (inventar).

In luna decembrie 2006 s-a inregistrat consumul de materiale nestocabile (materiale de intretinere, diverse formulare, rechizite de birou) si consumul de energie electrica, utilizandu-se facturile fiscale primite de la furnizori, dupa cum urmeaza:

% 4011 230249

60411 „Cheltuieli privind consumul de gaze calatori” „Furnizori” 9674

60412 „Cheltuieli privind consumul de gaze marfa” 50307

60413 „Cheltuieli privind consumul de gaze scoala soferi” 3869

60414 „Cheltuieli privind consumul de gaze intretinere” 58047

60416 „Cheltuieli privind consumul de gaze locatii gestiune” 38698

60418 „Cheltuieli privind consumul de gaze magazin” 1934

604191 „Cheltuieli privind consumul de gaze – flux 1”                                               19349

604192 „Cheltuieli privind consumul de gaze – flux 2”                                               11609

4426 „TVA deductibila 36762


% 4011 693976

60421 „Cheltuieli privind materialele nestocate calatori” „Furnizori” 119897

60422 „Cheltuieli privind materialele nestocate marfa” 226212

60423 „Cheltuieli privind materialele nestocate scoala soferi” 2635

60424 „Cheltuieli privind materialele nestocate intretinere” 26352

60425 „Cheltuieli privind materialele nestocate vanzari” 0

60426 „Cheltuieli privind materialele nestocate locatii” 176457

60427 „Cheltuieli privind materialele nestocate – diverse” 7905

60428 „Cheltuieli privind materialele nestocate magazin” 5270

604291 „Cheltuieli privind materialele nestocate – flux 1” 10540

604292 „Cheltuieli privind materialele nestocate – flux 2” 7905

4426 „TVA deductibila 110803


Contabilitatea cheltuielilor privind energia si apa

SC AUTO TRANS SA inregistreaza consumurile de energie si apa pe masura facturarii lor catre furnizori, in contul 605 „Cheltuieli privind energia si apa”. In luna decembrie acesteaq s-au inregistrat astfel:

% = 4011 = 175183

6051 „Cheltuieli privind energia si apa calatori” „Furnizori” 6768

6052 „Cheltuieli privind energia si apa marfa” 45701

6053 „Cheltuieli privind energia si apa scoala soferi” 1353

6054 „Cheltuieli privind energia si apa intretinere” 24213

6056 „Cheltuieli privind energia si apa locatii gestiune” 30240

6057 „Cheltuieli privind energia si apa –depozit” 2326

6058 „Cheltuieli privind energia si apa magazin” 1335

60591 „Cheltuieli privind energia si apa – flux 1” 27135

60592 „Cheltuieli privind energia si apa – flux 2” 8141

4426 „TVA deductibila 27977


Contabilitatea cheltuielilor privind marfurile

Societatea tine evidenta cheltuielilor privind marfurile cu ajutorul contului 607 „Cheltuieli privind marfurile”. Principalele marfuri comercializate de societate sunt piesele de schimb comercializate prin magazinul propriu de desfacere. Societatea tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, in care este inclus adaosul comercial si TVA neexigibila. Nota contabila este urmatoarea:

= 371”Marfuri” = 417339

6077 „Cheltuieli cu marfuri depozit materiale” 289016

378 „Diferente pret marfuri” 61689

4428 „TVA neexigibil”                    66634

Deasemenea, s-au inregistrat in luna decembrie si marfuri la pret de vanzare fara adaos comercial, adica piesele de schimb folosite pentru propriile masini, iar nota contabila este urmatoarea:

% = 3713 „Marfuri depozit” 466668

4428 „TVA neexigibila”                  74510

6077 „Cheltuieli cu marfuri depozit materiale” 392158

Datorita faptului ca societatea foloseste metoda inventarului permanent, cheltuielile privind marfurile din vanzari diverse, colectate in cursul exercitiului se inregistreaza astfel:

6072 „Cheltuieli privind = % 2879416

marfurile(din vanzari diverse)” 3021 „Materiale consumabile” 1554313

3023 „Ambalaje consumabile” 645

3024 „Piese de schimb” 1117962

3028 „Anvelope si camere auto” 206496

Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti

In structura serviciilor generale prestate de terti se cuprind acele lucrari si servicii care sunt nemijlocit ocazionate de desfasurarea activitatii de ansamblu a unui agent economic cum sunt: intretinere si reparatii, redeventele, locatiile de gestiune si chiriile, primele de asigurare, valoarea studiilor de cercetare efectuate de terti,

Contabilitatea cheltuielilor de intretinere si reparatii

Cheltuielie cu intretinerea si reparatiile efectuate de terti necesare vreunei desfasurari a activitatii societatii sunt reflectate in contul 611 „Cheltuieli de intretinere si reparatii”. In cursul lunii decembrie s-au inregistrat cheltuieli su reparatiile la 2 sectoare de activitate: marfa si flux, iar nota contabila este urmatoarea:

% = 4011 „Furnizori” 283535

6112 „Cheltuieli privind reparatiile marfa” 203793

6119 „Cheltuieli privind reparatiile flux” 34220

4426 „TVA deductibila”                 45522


Contabilitatea cheltuielilor cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

Redeventele reprezinta obligatii de plata datorate de o unitate economica care a reluat in concesiune imobilizari pentru a le exploata in scopuri productive. Locatiile de gestiune reprezinta o modalitate de preluare, pentru exploatare, de spatii productive pe o perioada limitata de timp, pe baza de contracte de locatie.

Chiriile reprezinta obligatii de plata datorate de o unitate economica pentru folosirea unor imobilizari ce sunt proprietatea altora si care sunt inchiriate pe timp determinat pentru a putea fi exploatate in diferite scopuri.

Cheltuielile cu chiriile sunt reflectate in contul 612 „Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile”,desfasurat in analitic astfel:

6121 „Cheltuieli cu chirii si locatii de gestiune”

6126 „Cheltuieli cu locatiile de gestiune”

In luna decembrie s-au inregistrat cheltuieli cu chirii si locati de gestiune astfel:

% = 4281„Alte datorii in legatura cu personalul” 223325

6121 „Cheltuieli cu chirii si locatie gestiune calatori” 16214

6126 „Cheltuieli cu locatiile de gestiune”                   207111


Contabilitatea cheltuielilor cu primele de asigurare

Primele de asigurare se datoreaza diverselor societati pentru asigurarea unor bunuri sle unitatii economice pe baza de contracte de asigurare.

Evidenta acestor cheltuieli se tine cu ajutorul contului 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare”. SC AUTO TRANS SA plateste prima de sigurare SC ASIROM sucursala cu care a incheiat contracte privind asigurarea mijloacelor de transport din dotare.

Societatea a inregistrat in decursul lunii decembrie 2006 cheltuieli cu primele de asigu lei rare in sum de 20971 lei, nota contabila fiind urmatoarea:

% = 4281 „Alte datorii in legatura cu personalul” 20971

6132 „Cheltuieli cu primele de asigurare marfa” 973

6136 „Cheltuieli cu primele de asigurare locatii gestiune” 19998


Contabilitatea cheltuielilor cu studiile si cercetarile

Se considera cheltuieli cu studiile si cercetarile acele actiuni care se fac pentru in teresul general al productiei si marketingului productiei fabricate si comercializate de catre terti. Acele cheltuieli care se refera la cercetari aplicative se considera imobilizari necorporale si se inregistreaza in contabilitate ca atare.

Societatea nu inregistreaza cheltuieli cu cercetarile si studiile in luna decembrie, dar in cursul anului s-au inregistrat cheltuieli cu studiile si cercetarile astfel:

% = 4011 „Furnizori” 44000

6146 „Cheltuieli cu studiul si cercetarile locatii gestiune” 20000

61491 „Cheltuieli cu studiile – flux „ 24000

Contabilitatea chetuielilor cu alte servicii executate de terti

In structura altor servicii prestate de terti se cuprind acele lucrari si servicii care sunt indirect legate de desfasurarea activitatii de ansamblu a unui agent economic. Toate cheltuielile generate de asemenea lucrari si servicii sunt reflectate in conturile din grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”.

Contabilitatea cheltuielilor cu colaboratorii

Cheltuielile cu colaboratorii sunt reprezentate de sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestarile efectuate. Ele fac obiectul contului 621 „Cheltuieli cu colaboratorii”.

Din remuneratiile datorate se retin: impozitul corespunzator, calculat ca impozitul pe salarii, care se inregistreaza ca o retinere din sumele brute calculate si contributia angajatului la fondul de sanatate.

In cursul lunii decembrie 2006 s-au inregistrat cheltuieli cu colaboratorii, iar nota contabila este urmatoarea:

% = 401.2 „Furnizori conventii civile” 63858

6211 „Cheltuieli cu colaboratorii calatori”                  9579

6212 „Cheltuieli cu colaboratorii marfa” 22351

6213 „Cheltuieli cu colaboratorii scoala soferi” 1277

6214 „Cheltuieli cu colaboratorii intretinere” 7663

6215 „Cheltuieli cu colaboratorii din vanzari” 6386

6216 „Cheltuieli cu colaboratorii locatii gestiune” 6386

6217 „Cheltuieli cu colaboratorii depozit”                  1277

6218 „Cheltuieli cu colaboratorii magazin”                638

62191 „Cheltuieli cu colaboratorii – flux 1”                5108

62192 „Cheltuieli cu colaboratorii – flux 2”                3193


Contabilitatea cheltuielilor de protocol,reclama si publicitate

Cheltuielilor de protocol,reclama si publicitate datorate sau achitate tertilor consemnate in facturi ale acestora,se inregistreaza in contul 623,,Cheltuieli de protocol,reclama si publicitate”.

Societatea isi face reclama si publicitate prin anunturi publicitare prin anunturi publicate in ziarele locale.

Reclama si publicitatea determina cele mai mari cheltuieli spre deosebire de protocol unde sunt mai mici.

In cursul lunii decembrie societatea nu a inregistrat cheltuieli de protocol,reclama si publicitate,dar in timpul anului s-au inregistrat cheltuieli astfel:

% = 4011,,Furnizori” 106200

623 „Cheltuieli de protocol reclama si publicitate” 89244

4426 „TVA deductibila” 16956

Contabilitatea cheltuielilor cu deplasari, detasari si transferari

Evidenta acestor cheltuieli se tine cu ajutorul contului 625 „Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari”. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele cheltuieli: deplasari in interes de serviciu (diurne, cazare, transport), detasari pe perioade limitate de timp in interes de serviciu care se platesc diurne, cazare transport.

Societatea evidentiaza in acest cont, in princial cheltuielile cu deplasarile pentru aprovizionarea cu materiale consumabile de la furnizori.

In luna decembrie 2006 s-au inregistrat cheltuieli de acest gen in suma de 3.195 lei in urma acordarii unui avans de 4.000.

Acordarea avansului de trezorerie:

542 „Avansuri de trezorerie”       = 5311 „Casa” 4000

625 „Cheltuieli cu deplasari detasari si tranferuri” = 542 „Avansuri de trezorerie” 3195

Depunerea numerarului:

5311 „Casa”                                      = 542 „Avansuri de trezorie” 805

Contabilitatea cheltuielilor postale si a taxelor de telecomunicatii

Sunt considerate cheltuieli postale de telecomunicatii acele cheltuieli de posta, telefon, radio, televizor care se fac in interesul general al societatii.

Toate aceste cheltuieli sunt inregistrate in contul 626 „Cheltuieli postale si taxe de comunicatii”.

SC AUTO TRANS SA are abonamente telefonice la Romtelecom si la Orange. In luna decembrie 2006 cheltuielile cu abonamentele telefonice pe baza de factura au fost inregistrate astfel:

% = 4011 „Furniozori” 79189

6261 „Cheltuieli postale si taxe telecom calatori” 9982

6262 „Cheltuieli postale si taxe telecom marfa” 25288

6263 „Cheltuieli postale si taxe telecom scoala soferi” 665

6264 „Cheltuieli postale si taxe telecom intretinere” 9982

6265 „Cheltuieli postale si taxe telecom vanzari” 3327

6266 „Cheltuieli postale si taxe telecom locatii gestiune” 665

6267 „Cheltuieli postale si taxe telecom depozit” 9982

62691 „Cheltuieli postale si taxe telecom – flux 1”  3327

62692 „Cheltuieli postale si taxe telecom – flux 2”  3327

4426 „TVA deductibila”                 12644

Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile bancare si asimilate

Se considera servicii bancare acele servicii prestate de banci, care nu au caracter de cheltuieli financiare, ca de exemplu, comisioanele bancare pentru efectuarea operatiilor de decontare din conturile curente, cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul bancilor, comisioane si cheltuieli pentru emisiuni de imprumut, pentru efecte de comert, alte cheltuieli si comisioane pentru prestari de servicii.

Aceste cheltuieli sunt colectate in contul 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”. Societatea a inregistrat retinerea din conturile curente de comisioane in suma de 25649 lei pentru efectuarea de plati si incasari in numerar:

% = 51211 „Cont curent la BCR in lei” 25649

6271 „Cheltuieli cu serviciile bancare calatori” 2565

6272 „Cheltuieli cu serviciile bancare marfa” 15647

6273 „Cheltuieli cu serviciile bancare scoala soferi” 256

6274 „Cheltuieli cu serviciile bancare intretinere” 1282

6277 „Cheltuieli cu serviciile bancare depozit” 2052

6278 „Cheltuieli cu serviciile bancare magazin” 2565


62791 „Cheltuieli cu serviciile bancare – flux 1” 1026

62792 „Cheltuieli cu serviciile bancare – flux 2” 256


Contabilitatea altor cheltuieli cu serviciile executate de terti

Se considera alte cheltuieli cu serviciile executate de terti acele servicii ce nu pot fi delimitate pe conturile 621 – 627 de mai sus si se inregistreaza in contul 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti”. In cadrul acestui cont se inregistreaza servicii precum: service calculatoare, alte reparatii, servicii sanitare.

In luna decembrie 2006 societatea a inregistrat o cheltuiala cu reparatii la un calculator Pentium 500 pe baza de factura, plata facandu-se pe loc. Valoarea inscrisa in factura este de 18627 lei, TVA 19%:

% = 5311 „Casa in lei” 22166

628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 18627

4426 „TVA deductibila”                 3539


Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele si varsaminte asimilate

Contabilitatea acestor cheltuieli este structurata pe feluri de impozite, taxe si varsaminte asimilate si se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 63 „Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate”, desfasurat in analitic pe fiecare sector de activitate, astfel:

6351 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite calatori”

6352 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite marfa”

6353 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite scoala soferi”

6354 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite intretinere”

6355 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite terti”

6356 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite locatii gestiune”

6357 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite depozit”

6358 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite magazin”

63591 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite flux 1”

63592 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite flux 2”

In acest cont societatea a inregistrat cheltuieli precum: prorata TVA deductibila devenita nedeductibila, TVA colectata pentru bunurile si serviciile folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit, impozite pe cladiri, terenuri, mijloace de transport, taxa de firma, contributia pentru risc si accidente (0.5%).

In luna decembrie 2006 SC AUTO TRANS SA a inregistrat cheltuieli pentru fondul de risc si accidente in suma de 29600 lei.

Nota contabila este urmatoarea:

% = 447 „Fonduri speciale” 29600

6351 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite calatori” 4440

6352 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite marfa” 10360

6353 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite scoala soferi” 592

6354 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite intretinere” 3552

6355 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite terti” 2960

6356 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite locatii gestiune” 2960

6357 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite depozit” 592

6358 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite magazin” 296

63591 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite flux 1” 2368


63592 „Cheltuieli cu alte taxe si impozite flux 2” 1480


Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Pentru munca prestata de catre personalul angajat societatea datoreaza acestuia salarii. Ele se negociaza si se prevad in contractele de munca incheiate cu salariatii. Pe langa salariile cuvenite se mai platesc salariatilor si prime sau sporuri de diferite feluri (spor de vechime, spor pentru ore suplimentare, spor conditii nocive, spor de noapte).

Toate datoriile catre personal se stabilesc lunar si reprezinta pentru societate cheltuieli ale exercitiului financiar in curs.

Pe langa salarii societatea acorda si concedii medicale a caror suma este suportata ee unitate pentru primele 10 zile, iar restul de zile de CAS, concedii de odihna in functie de vechimea in munca sa salariatului, ajutor de deces pe baza contractului colectiv de munca.

La fiecare trei luni, in functie de realizari, se acorda prime de stimulent la timpul efectiv lucrat, diminuate in functie de numarul de absente, concedii fara plata, penalizari.

Pe langa toate acestea societatea calculeaza si datoreaza statului si altor organisme sociale diferite impozite si taxe. Cheltuielile cu remuneratiile si alte drepturi de personal si cele privind asigurarile sociale aferente angajatilor cu contract de munca pe durata nedeterminata se reflecta in contabilitate utilizandu-se conturile existe in grupa 64 „Cheltuieli cu personalul”, si anume:

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” si 645 „Cheltuieli privind asigurarile sociale si protectia sociala”.


Contabilitatea cheltuielilor cu salariile personalului

Cheltuielile cu salariile personalului sunt formate din salariile si alte drepturi cuvenite salariatilor pentru munca prestata. Ele se inregistreaza in contabilitate lunar pe baza statelor de plata, la nivelul drepturilor salariale brute, cu ajutorul contului 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”.

In luna decembrie societatea a inregistrat un fond de salarii in suma de 1480067 lei. El se va inregistra in contabilitate pe baza statului de salarii:

% = 421 „Personal – remuneratii datorate” 1480067

6411 „Cheltuieli cu salariile personalului calatori” 22010

6412 „Cheltuieli cu salariile personalului marfa” 518025

6413 „Cheltuieli cu salariile personalului scoala soferi” 29601

6414 „Cheltuieli cu salariile personalului intretinere” 177608

6415 „Cheltuieli cu salariile personalului vanzari” 148007

6416 „Cheltuieli cu salariile personalului locatii” 148007

6417 „Cheltuieli cu salariile personalului general” 29601

6418 „Cheltuieli cu salariile personalului de la magazin” 14800

64191 „Cheltuieli cu salariile personalului – flux 1”  118405

64192 „Cheltuieli cu salariile personalului – flux 2”  74003

Societatea detaliaza acest cont pe sectoare de activitate si servicii auxiliare. Daca pentru drepturile de personal aferente exercitiului financiar incheiat nu s-au intocmit statele de plata, cheltuielile cu salariile se vor inregistra prin nota contabila:

641 „Cheltuieli cu remuneratiile personalului” = 4281 „Alte cheltuieli in legatura cu personalul”

La achitarea acestora, in exercitiul financiar urmator, contul 4281 „Alte datorii in legatura cu personalul” se va debita prin creditarea contului de trezorerie din care se face plata.


Contabilitatea cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala

Cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala fac parte din cheltuielile pe care societatea le calculeaza si le datoreaza statului sau altor organisme sociale. Ele fac obiectul contului 645 „Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”, care se desfasoara in analitic pe sectoare de activitate.

Contributia unitatii la asigurarile sociale se calculeaza in procente la salariile brute acordate personalului incadrat cu contract de munca. In luna decembrie a anului 2006, aceste cheltuieli au fost inregistrate astfel:

% = 4311 „Contributia unitatii la asigurarile sociale” 156427

64511 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale calatori” 22700

64512 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale marfa”              58341

64513 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale scoala soferi”               2877

64514 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale intretinere”                  19780

64515 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale vanzari” 14387

64516 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale locatii” 14387

64517 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale generale”                      2877

64518 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale magazin”                       1438

645191 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale – flux 1”                  12071

645192 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale – flux 2”                  7565

Contributia unitatii la constituirea fondului de somaj:

% = 4371 „Contributia unitatii la fondul de somaj” 75284

64521 „Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj calatori”                          11292

64522 „Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj marfa”                             26349

64523 „Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj scoala soferi”                1505

64524 „Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj intretinere” 9034

64525 „Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj vanzari” 7528

64526 „Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj locatii”                            7528

64527 „Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj generale”                       1505

64528 „Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj magazin” 752

645291 „Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj – flux 1” 6022

645292 „Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj – flux 2”                          3764


Contabilitatea altor cheltuieli din exploatare

Se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare” in care se inregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderile din creante suportate de societate, pierderile din lichidarea dobanzilor si creantelor.

Conturile din aceasta grupa sunt:

6581 „Despagubiri, amenzi si penalitati”

6582 „Donatii si subventii acordate”

6583 „Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”

SC AUTO TRANS SA a inregistrat in luna decembrie 2006 cheltuieli de acest gen, iar formula contabila este urmatoarea:

658 „Alte cheltuieli de exploatare – generale” = 346 „Produse reziduale” 61100


2.2.1.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare

Activitatea financiara a agentilor economici cuprinde derularea relatiilor financiare de capital, organizarea si asigurarea circuitului lichiditatilor si disponibilului in conturile bancare, emiterea, cumpararea, vanzarea si rascumpararea hartiilor de valoare, angajarea si plasarea imprumuturilor.

Aceasta activitate angajeaza diferite categorii de cheltuieli si genereaza venituri.

SC AUTO TRANS SA nu detine participatii la alte societati, titluri de plasament, lichiditati in devize si nu in creante si datorii in valuta. Prin urmare nu inregistreaza cheltuieli privind investitiile financiare cedate.

Cheltuielile privind dobanzile sunt efectuate pentru a evidentia dobanzile aferente imprumuturilor primite si datoriilor asimilate. Marimea acestor cheltuieli este determinata e felul dobanzii (simpla sau compusa), marimea creditelor si durata de rambursare.

Cheltuielile cu dobanzile sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul contului 666 „Cheltuieli privind dobanzile”. Aceste cheltuieli se pot inregistra mai intai ca obligatii si apoi plata lor sau direct plata prin conturile de diponibilitati. In general, se inregistreaza in categoria imprumuturilor pe termene medii si lungi dobanzile de platit, ca obligatii, deoarece reprezinta sume relativ mari, iar dobanzile pe termen scurt se inregistreaza direct ca plata.

In luna decembrie 2006 societatea a inregistrat cheltuieli cu dobanzile aferente conturilor la banci in suma de 2204 lei:

% = 5121 „Conturi la banci in lei” 2204

6661 „Cheltuieli privind dobanzile calatori”               220

6662 „Cheltuieli privind dobanzile marfa”                  1344

6663 „Cheltuieli privind dobanzile scoala soferi” 22

6664 „Cheltuieli privind dobanzile intretinere” 110

6667 „Cheltuieli privind dobanzile depozit”               176

6668 „Cheltuieli privind dobanzile magazin” 220

66691 „Cheltuieli privind dobanzile flux 1”                88

66692 „Cheltuieli privind dobanzile flux 2”                22


2.2.1.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

In sfera cheltuielilor extraordinare, conform Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV – a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/17.11.2006, se cuprind acele cheltuieli care prin continutul si natura lor economica au un caracter neobisnuit, extraordinar, care se intampla foarte rar, nu au un caracter frecvent, in raport cu activitatile curente de exploatare sau financiare.

Cheltuielile extraordinare se inregistreaza la contul din grupa 67 „Cheltuieli extraordinare”si fac obiectul contului 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”prin debitul caruia se inregistreaza valoarea pierderilor din calamitati si/sau exproprieri de active.


2.2.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele

SC AUTO TRANS SA prezinta doar cheltuieli de exploatare cu amortizarile, cheltuieli ocazionate de deprecierea activelor amortizabile. Societatea nu a constituit si nu constituie provizioane de nici un fel. Urmeaza ca in viitor acestea sa fie folosite datorita avantajelor pe care le prezinta.

Metoda de amortizare utilizata de societate este cea lineara. In luna decembrie societatea inregistreaza urmatoarele cheltuieli cu amortizarea:

% = 2812 „Amortizare constructii” 28187

6811 „Cheltuieli privind amortizarea calatori” 8456

6812 „Cheltuieli privind amortizarea marfa” 8456

6813 „Cheltuieli privind amortizarea scoala soferi” 563

6814 „Cheltuieli privind amortizarea intretinere” 4509

6815 „Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor de transport” 563

6816 „Cheltuieli privind amortizarea locatii gestiune” 5637

6817 „Cheltuieli privind amortizarea generala” 563

6818 „Cheltuieli privind amortizarea magazin” 281

68191 „Cheltuieli privind amortizarea – flux 1” 4791

68192 „Cheltuieli privind amortizarea – flux 2” 1973


% = 2813”Amortizarea instalatiilor, mijloacelor 8371

de transport, animalelor si plantatiilor”

6811 „Cheltuieli privind amortizarea calatori” 296

6812 „Cheltuieli privind amortizarea marfa” 2964

6813 „Cheltuieli privind amortizarea scoala soferi” 197

6814 „Cheltuieli privind amortizarea intretinere” 1581

6815 „Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor de transport” 197

6816 „Cheltuieli privind amortizarea locatii gestiune” 1976

6817 „Cheltuieli privind amortizarea generala” 197

6818 „Cheltuieli privind amortizarea magazin” 98

68191 „Cheltuieli privind amortizarea – flux 1” 168

68192 „Cheltuieli privind amortizarea – flux 2” 691

-amortizare aparate si instalatii de masura, control si reglare:

% = 2813 „Amortizare aparate si instalatii de 75917

masura, control si reglare”

6811 „Cheltuieli privind amortizarea calatori” 563

6812 „Cheltuieli privind amortizarea marfa” 5637

6813 „Cheltuieli privind amortizarea scoala soferi” ` 375

6814 „Cheltuieli privind amortizarea intretinere” 3006

6815 „Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor de transport” 375

6816 „Cheltuieli privind amortizarea locatii gestiune” 3758

6817 „Cheltuieli privind amortizarea generala” 375

6818 „Cheltuieli privind amortizarea magazin” 187

68191 „Cheltuieli privind amortizarea – flux 1” 681

68192 „Cheltuieli privind amortizarea – flux 2” 60954

Amortizarea mijloacelor de transport:

% = 2813 ”Amortizare aparate si instalatii 60587

de masura, control si reglare”

6811 „Cheltuieli privind amortizarea calatori” 0

6812 „Cheltuieli privind amortizarea marfa” 42191

6816 „Cheltuieli privind amortizarea locatii gestiune” 18395

Amortizare mobilier, birotica, echipamente si alte active corporale:

% = 2814 „Amortizare alte imobilizari corporale” 1982

6811 „Cheltuieli privind amortizarea calatori” 158

6812 „Cheltuieli privind amortizarea marfa” 594

6813 „Cheltuieli privind amortizarea scoala soferi” 39

6814 „Cheltuieli privind amortizarea intretinere” 515

6815 „Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor de transport”                                  39

6816 „Cheltuieli privind amortizarea locatii gestiune” 99

6817 „Cheltuieli privind amortizarea generala” 39

6818 „Cheltuieli privind amortizarea magazin” 19

68191 „Cheltuieli privind amortizarea – flux 1” 337

38192 „Cheltuieli privind amortizarea – flux 2” 138

2.2.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit

Impozitul pe profit reprezinta pentru orice agent economic o cheltuiala determinata cu remunerarea factorului „macroeconomic” ca participant la viata economico – sociala a acestuia.

Cheltuielile cu impozitul pe profit se inregistreaza in contul 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”prin urmatoarea nota contabila:

% = 441 „Impozitul pe profit” 17870

6911 „Cheltuieli impozitul pe profit” 5742

6912 „Cheltuieli impozitul pe profit”                           1226

6914 „Cheltuieli impozitul pe profit”                           7350

6916 „Cheltuieli impozitul pe profit”                           32278

6918 „Cheltuieli impozitul pe profit”                           3999

69191 „Cheltuieli impozitul pe profit” 6712

2.2.2. Contabilitatea veniturilor la SC AUTO TRANS SA

Veniturile, ca de altfel si cheltuielile, se delimiteaza dupa natura lor, in sensul naturii activitatii care le genereaza si anume: venituri din exploatare, venituri financiare si venituri extraordinare. In cadrul fiecareia dintre aceste categorii se face diferentierea pe feluri de venituri.

2.2.2.1. Contabilitatea veniturilor din exploatare

SC AUTO TRANS SA a inregistrat venituri din exploatarea in anul 2006 in urmatoarele conturi:

704 „Venituri din lucrari executate si servicii prestate”

706 „Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii”

707 „Venituri vanzarea marfurilor”

708 „Venituri din activitati diverse”

758 „Alte venituri din exploatare”

Contabilitatea veniturilor din lucrari executate si servicii prestate

Se realizeaza cu ajutorul contului 704 „Venituri din lucrarile executate si servicii prestate”, in cadrul caruia se inregistreaza tarifele lucrarilor executate si serviciilor prestate (exclusiv TVA) pentru care au fost intocmite facturi, tarifele lucrarilor si serviciilor prestate (exclusiv TVA) pentru care nu s-au emis facturi, tarifele lucrarilor si serviciilor prestate (exclusiv TVA) incasate numerar.

Societatea inregistreaza in acest cont veniturile din lucrari si servicii prestate la urmatoarele sectoare: calatori, marfa si scoala de soferi, fiind desfasurat in analitic pe axceste trei activitati.

In luna decembrie 2006 veniturile din lucrari executate si servicii prestate au fost inregistrate astfel:

41111 „Clienti transport calatori” = % 85910

7041 „Venituri din prestari servicii calatori” 72194

4427 „TVA colectata” 13716

41112 „Clienti transport marfa”                      = % 382048

7042 „Venituri din prestari servicii marfa” 321049

4427 „TVA colectata” 60999

41113 „Clienti transport soferi” = % 53417

7043 „Venituri din prestari servicii 44888

scoala soferi”

4427 „TVA colectata” 8528

Contabilitatea veniturilor din redevente, locatii de gestiune si chirii

In acest cont societatea inregistreaza sumele incasate reprezentand valoarea redeventelor datorate pentru concesiuni, a locatiilor de gestiune si a chiriilor astfel:

5311 „Casa in lei”        = % 112476

706 „Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii” 94518

4427 „TVA colectata” 17958

Contabilitatea veniturilor din vanzarea marfurilor

Se realizeaza cu ajutorul contului 707 „Venituri din vanzarea marfurilor”. In acest cont se evidentiaza pretul de vanzare al marfurilor, al produselor vandute prin magazinele proprii, in special piese de schimb.

In luna decembrie 2006 societatea a inregistrat urmatoarele venituri din vanzarea marfurilor (TVA 19%):

41111 „Clienti transport calatori” = % 632455

7071 „Venituri din vanzari magazin” 531475

4427 „TVA colectata” 100980

41112 „Clienti transport marfa”                      = % 130273

7072 „Venituri din vanzari diverse” 109473

4427 „TVA colectata” 20800

41117 „Clienti magazin Fieni” = % 16025

7073 „Venituri din vanzari magazin Fieni” 13466

4427 „TVA colectata” 2558

4118 „Clienti magazin”     = % 2191

7077 „Venituri din vanzari depozit materiale” 1841

4427 „TVA colectata” 349

Contabilitatea veniturilor din activitati diverse

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor realizate din activitati diverse cum sunt: comisioane, servicii prestate in interesul personalului, punerea la dispozitia tertilor a personalului unitatii, precum si alte venituri localizate din relatiile cu tertii, astfel:

5311 „Casa in lei” = % 1505108

7081 „Venituri din alte activitati” 143996

7082 „Venituri ITP-uri auto” 431698

7083 „Venituri din reparatii auto” 687260

7084 „Venituri din comisioane loc. gest.” 1841

4427 „TVA colectata” 240311

Contabilitatea altor venituri din exploatare

Se reflecta cu ajutorul contului 758 „Alte venituri din exploatare”, care inregistreaza sumele imputate salariatilor proprii, sumele datorate de diversi debitori in afara unitatii pentru pagube produse, sumele incasate reprezentand venituri din exploatarea curenta, precum si valoarea reparatiilor capitale efectuate cu forte proprii si constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiilor urmatoare.

In cursul lunii decembrie societatea nu a inregistrat astfel de venituri.

2.2.2.2. Contabilitatea veniturilor financiare

Avand in vedere ca SC AUTO TRANS SA absenteaza de pe piata de capital (nu detine titluri de participare sau de plasament negociabile pe piata), dar participa pe piata interbancara (prin operatiunile care implica conturile deschise la diferite banci), veniturile financiare ale societatii cuprind doar venituri din dobanzi. Pentru a tine evidenta acestora se foloseste contul 766 „Venituri din dobanzi”. In luna decembrie 2006, societatea nu inregistreaza venituri din dobanzi, dar in cursul anului acestea au fost in suma de 34000 lei, fiind inregistrate astfel:

5121 „Disponibil la banca in lei” = 766 „Venituri din dobanzi” 34000

De regula, veniturile financiare apar la sfarsitul exercitiului financiar, rezultand din operatii de regularizare obligatorii a se efectua pentru a reda in conturi o imagine fidela si reala a situatiei economico-financiare a societatii. Ele au o pondere redusa intr-o societate al carei obiectiv principal este transportul de marfa si calatori.

2.2.2.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare

Pentru evidenta se foloseste grupa 77 „Venituri extraordinare”, iar in cadrul ei se foloseste contul sintetic de gradul I si anume : 771 „Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si alte asimilate”.

2.3. Analiza contului de profit si pierdere la SC AUTO TRANS S.R.L.

Contul de profit si pierdere ofera informatiile necesare pentru intelegerea si explicarea profitului sau pierderii inregistrate de un agent economic.

Contul de profit si pierdere are rol dublu:

1)    Permite determinarea unui rezultat global si formularea unei aprecieri de ansamblu asupra performantelor economico-financiare ale perioadei;

2)    Permite recapitularea exhaustiva a elementelor de venituri si cheltuieli care au contribuit la realizarea lui si identificarea factorilor favorabili si nefavorabili care l-au influentat.


2.3.1. Analiza performantelor pe baza soldurilor intermediare de gestiune

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune contituie o sursa suplimentara de informatie pentru determinarea si analiza rezultatelor pe diferite trepte ale formarii lor. Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma de solduri ce pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului.

In realitate, tabloul soldurilor intermediare de gestiune nu constituie decat o alta varianta de prezentare a contului de rezultate, el propunand un alt mod de grupare a cheltuielilor si veniturilor, precum si evidentierea mecanismului de formare a principalilor indicatori de rezultate si performante.

Chiar normele metodologice romanesti nu fac referire la acese solduri si evidentele nu fac precizari privind determinarea lor, se considera utila determinarea lor.

Soldurile intermediare de gestiune contituie o prezentare economica a contului de rezultate, ele fiind indicatori sub forma de solduri, numite si marje, care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferent activitatii unei intreprinderi. Necesitatea utilizarii soldurilor de gestiune este impusa de doua cerinte:

Analiza economico – financiara a intreprinderii, plecand de la datele contabile;

Intocmirea conturilor nationale.

Modelul romanesc de cont de rezultate permite intocmirea soldurilor intermediare de gestiune:

Marja comerciala – primul sold de gestiune care se refera la intreprinderile de comercializare (distributie) sau la partea de activitate pur comerciala efectuata de intreprinderile producatoare, calculandu-se astfel:

Venituri din vanzarea marfurilor/Costul de cumparare al marfurilor vandute.

Pentru intreprinderile de distributie marja comerciala este un indicator esential si devine mai semnificativa ca informatie in activitatea de analiza si gestionare, cu cat ea este determinata mai detaliat, respectiv pe produse sau pe grupe de produse.

Productia exercitiului caracterizeaza activitate globala desfasurata de intreprinderile de productie sau/si de prestarile de servicii si se obtine prin insumarea unor elemente eterogene din punct de vedere al evaluarii:

Productia vanduta (produse, servicii, lucrari, activitati anexe), evaluate la pretul de vanzare (exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturii);

Productia stocata (stocaj sau destocaj, dupa caz), ca diferenta intre stocul initial, evaluata la cost de productie.

Productia imobilizata, respectiv productie de imobilizari destinate nevoilor proprii, evaluata la cost de productie.

Valoarea adaugata – constituie unul din elementele de legatura intre conceptele macroeconomiei si regulile ce guverneaza gestiunea unei intreprinderi, realizand o punte informationala directa intre contabilitatea de intreprindere si contabilitatea nationala. Ea exprima o creare de valoare sau cresterea de valoare pe care intreprinderea o aduce bunurilor si serviciilor provenind de la terti.

Excedentul brut din exploatare masoara eficacitatea capitalului economic, reprezentand resurse rezultate din exploatare si folosita pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului productiv al intreprinderii si remunerarea capitalurilor utilizate si a statului.

Rezultatul exploatarii – rezultatul degajat din activitatea de exploatare, normala si curenta a intreprinderii, constituind primul element de masura a rentabilitatii economice, independent de politica financiara a intreprinderii si incidenta elementelor exceptionale.

Rezultatul exploatarii reprezinta „venitul”degajat de activitatea de exploatare si pus la dispozitia aportorilor de capitaluri proprii si imprumutate, fiind deci utilizat in compararea performantelor intreprinderii care au politici financiare diferite.

Rezultatul curent este egal cu diferenta dintre rezultatul din exploatare si cheltuielile financiare nete.

Rezultatul net al exercitiului – ultimul sold de gestiune, care exprima rezultatul degajat de intreaga activitate a intreprinderii, in cursul unui exercitiu, reprezentand de fapt, variatia situatiei nete a intreprinderii intre deschiderea si inchiderea exercitiului ca urmare a activitatii economice.

Rezultatul net se obtina adaugand la rezultatul curent rezultatul extraordinar si diferenta dintre alte venituri si cheltuieli de exploatare rezultate din operatiuni care nu au caracter recurent, scazand impozitul pe profit.

Rezultatul net al exercitiului este rezultatul care urmeaza sa fie supus deciziei de repartizare de catre Adunarea Generala a Actionarilor sau Asociatilor, dupa caz.

Prezentarea concreta a tabloului soldurilor intermediare de gestiune la SC AUTO TRANS S.R.L. pe anul 2006 este prezentat in anexa.

  1. Analiza productiei exercitiului

Productia exercitiului reflecta volumul total de activitate al unei perioade.

ΔQe=Qe1-Qe0=1.685.564 lei

In cazul societatii analizate se observa ca in perioada curenta volumul activitatii a crescut, mai precis de la 3.561.467 lei la 5.247.051 lei adica cu 47.33%.

  1. Analiza valorii adaugate

Valoarea adaugata reprezinta plusul de valoare rezultat din activitatea de productie si de comercializare a societatii.

ΔVA=VA1-VA0=27.070lei

Se constata o crestere a valorii adaugate cu 27.070 lei , situatie favorabila pentru societatea analizata.

Pentru o caracterizare mai exacta a valorii adaugate realizata de catre societate se determina gradul de integrare pe vertical a activitatii societatii pe baza relatiei:


Valoarea adaugata / Cifra de afaceri x100



INDICATORI

2005

2006

VA

CA

1.188.913

3.561.487

1.215.983

5.247.051

Gradul de integrare pe verticala(%)

33.38

23.17



Diminuarea gradului de integrare pe verticala s-a inregistrat ca urmare a cresterii realizarii cu sprijinul tertilor a unor activitati complementare.

Aceasta diminuare are o influenta negativa asupra rentabilitatii pe termen scurt, dar poate reduce riscul din expolatare pe termen lung prin faptul ca antreneaza si o scadere a cheltuielilor fixe ale societatii ( ca urmare a diminuarii investitiilor necesare pentru realizarea acelor activitati).


  1. Analiza excedentului (deficitului) brut al exploatarii

Excedentul (deficitul) brut al exploatarii semnifica fluxul potential de disponibilitati degajat de ciclul de exploatare al societatii.

ΔEBE= lei

EBE a inregistrat o scadere de -119.755 lei. Aceasta situatie s-a datorat faptului ca valoarea adaugata a crescut intr-un ritm cu mult mai scazut decat cheltuielile cu personalul si cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate.

Scaderea EBE este o cauza principala a scaderii capacitatii de autofinantarea societatii. EBE trebuie sa asigure remunerarea capitalurilor investite, rambursarea imprumuturilor pe termen lung si mediu, inlocuirea activelor fixe si plata impozitelor.

2.3.2. Analiza rentabilitatii prin metoda ratelor

Notiunea de rentabilitate este legata in general de profit, reprezentand aptitudinea unei intreprinderi de a degaja un rezultat exprimat in unitati monetare. Rentabilitatea este expresia rezultatelor, un indicator de referinta in orientarea deciziilor. Pentru determinarea acestui indicator vom folosi diferite tipuri de relatii, calculand ratele de rentabilitate sub diferite forme, si anume:

2.3.2.1. Rata rentabilitatii comerciale ( Rc) – caracterizeaza eficienta politicii comerciale si mai ales a politicii de preturi practicate de societate:

Rc=RBE/CAx100

Unde:

RBE= rezultatul din exploatare

CA= cifra de afaceri

In cadrul societatii analizate se inregistreaza urmatoarele valori:

INDICATOR

2005

2006

Rata rentabilitatii(%)Rc=RBE/CA*100

17.51

9.60



Rata rentabilitatii comerciale a scazut de la 17.51% in anul 2005 la 9.60% in anul 2006.

2.3.2.2 Analiza rentabilitatii economice- masoara performantele activului total al societatii pornind de la un rezultat economic ( RBE, RE) si ansamblul mijloacelor utilizate :

RE=RE/Atx100

In cadrul societatii analizate rata rentabilitatii economice e inregistrat urmatoarele valori:

RE2005=RE 2005/At 2005x100= 482.995/2.353.306x100=20,52%

R E2006 = RE 2006/At 2006x100=198.547/2.848.209x100=6.97%

Rata rentabilitatii economice a scazut, de la 20,52% in anul 2005 la 6,97% in anul 2006 datorita influentei nefavorabile a ratei rentabilitatii comerciale.

2.3.2.3. Rata rentabilitatii financiare (RF) – este un indicator prin care posesorii de capital apreciaza eficienta investitiilor lor, sau mentinerea acestora. Este principalul indicator privind performantele societatii si depinde de rentabilitatea comerciala, rentabilitatea economica si politica financiara a acestora.

Se calculeaza:

Rentabilitatea financiara a capitalului propriu

Rf2005=Rnet2005/C Pr2005x100=482.995/1.022.057x100=47,26%

Rf2006=Rnet2006/C Pr2006x100=198.547/1.220.604x100=16,27%

Rentabilitatea financiara a capitalului permanent

Rf2005=Rnet2005/C P2005x100=482.995/2.281.191x100=21,17%

Rf2006=Rnet2006/C P2006x100=198.547/1.359.271x100=14,61%


2.3.2.4. Rata rotatiei globale a activului (rrga), se calculeaza folosind relatia:

rrga=CA/Atx100

rrga2005=3.562.487/2.353.306x100=151,35%

rrga2006=5.247.051/2.848.209x100=184,22%

Rata rotatiei globale a activului creste datorita cresterii cifrei de afaceri intr-un ritm mai mare decat cresterea activului total.

2.3.2.5 Rata rotatiei capitalului propriu (rrc)

rrc=CA/Cpr x 100

unde:

rrc2005=3.561.487/1.022.057 x 100=348,46%

rrc2005=5.247.051/1.220.604 x 100=429,87%

Se observa o crestere a rotatiei capitalului propriu, crestere datorata valorii capitalului propriu obtinut in 2006 mai mare decat in anul precedent, concomitent cu cresterea intr-o masura mai mare a cifrei de afaceri.

2.3.2.6. Perioada de recuperare a creantelor (Prc)

Prc=Creante/CA x 365

Prc2005=247.510/3.561.487 x 365=25,37 zile

Prc2006=73.216/5.247.051 x 365=5,09 zile

2.3.2.7. Perioada de rambursare a datoriilor (Pra)

Pra=Datorii/CA x 365

Pra2005=1.331.149/3.561.487 x 365=136,42 zile

Pra2006=1.627.605/5.247.051 x 365=113,22 zile

2.3.3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Problematica lichidarii si solvabilitatii firmei este foarte complexa. Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani. Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, de a-si onora platile la termenele scadente.

In cadrul studiilor de evaluare economica, se utilizeaza urmatorii indicatori:

Solvabilitatea generala = Active circulante/Datorii curente

Solvabilitatea imediata = Active circulante/Obligatii

Rata rapida de lichiditate = Active curente – Stocuri/Pasive curente

Solvabilitatea globala = active circulante + active fixe/ Datorii totale



INDICATORI

2005

2006

Solvabilitatea generala

10.26

0.54

Solvabilitatea imediata

0.56

0.49

Solvabilitatea globala

1.77

1.75


Indicatorul solvabilitate generala in 2005 a fost de 10.16 si in 2006 a fost de 0.54, si in ultima perioada nu se gaseste in intervalul de valoare admisa (1.2-1.8).

Solvabilitatea imediata nu se gaseste in intervalul in care poate fi caracterizata satisfacatoare (0.65-1).

Marimea si evolutia indicatorilor rata ca societatea, din punct de vedere al solvabilitatii, este sub limitele acceptabilitatii.

In perioada urmatoare trebuie sa se faca eforturim pentru asigurarea disponibilitatilor necesare onorarii obligatiilor pecuniare.




CONCLUZII SI PROPUNERI



Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatia despre pozitia financiara a sociatatii, rezultatele si modificarile situatiei sau pozitiei financiare ale societatii. Toate aceste informatii satisfac necesitatile commune ale majoritatii utilizatorilor.

Informatiile privind pozitia financiara sunt oferite, in primul rand, de bilant, cele privind rezultatul prin contul de profit si pierdere, iar informatiile privind modificarile pozitiei financiare prin intermediul unor situatii distincte.

Nu sunt incluse rapoartele directorilor, declaratiile presedintelui, discutiile si analizele conducerii si elementele similare care pot fi incluse intr-un raport financiar annual.

Situatiile financiare in formatia definite prin Cadrul contabil general IASB se aplica intreprinderilor comerciale si industriale din sectorul public sic el privat.. Conceptual, reprezinta intreprindere raportatoare acea entitate contabila pentru care exista utilizatori de informatii, iar situatiilor financiare consituie principala sursa de informatii financiare.

Directiva a IV-a a C.E.E defineste situatiile financiare prin apelatia de conturi anuale care cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere si anexa sau notele la conturile anuale. Aceste documente trebuie sa constituie un tot unitary.

Normalizatorii ramani au optat pentru o schema de bilant sub forma de lista.

Aceasta schema de bilant se bazeaza si da expresia ecuatiei fundamentale in structura:

ACTIV-DATORII= CAPITAL PROPRIU

Informatiile bilantiere se refera la doua exercitii consecutive: sfarsitul exercitiului precedentr si sfarsitul exercitiului recent incheiat, in privinta activului, elementele sunt prezentate la valoarea neta contabila, rezultata din valoarea bruta corectata cu deprecierile constatate pe parcursul exercitiului ( amortizarile care corecteaza valoarea activelor imobilizate si provizioanelor pentru depreciere care corecteaza, in general, valoarea tuturor celorlalte active care nu sunt supuse procesului de amortizare). Spre deosebire de varianta practicata in Romania, modelul francez de bilant conserva toate cele trei informatii( valoare bruta, depreciere si valoare neta) la nivelul exercitiului recent incheiat.

Structurarea informatiilor in contul de profit si pierdere pleaca de la natura economica a operatiilor economico-financiare desfasurate de un titular de patrimoniu, intr-o perioada de gestiune. Prezentarea contului de rezultate in forma de lista ofera avantajul ca permite delimitarea rezultatului current, de rezultatul exceptional, stiind ca acesta din urma este caracterizat printr-o variatie semnifiativa de la un an la altul si de la o intreprindere la alta.

Pentru o analiza financiara riguroasa, pe baza criteriilor lichiditate-exigibilitate, se impune reclasificarea pe termene, aspect realizat cu ajutorul anexei.

Potrivit normelor contabile romanesti, anexa este un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere si contine informatii cu privire la situatia patrimoniala si financiara, rezultatele aferente exercitiului incheiat cum sunt: activele imobilizate; stocurile si productia in curs; creantele si datoriile, provizioanele; determinarea rezultatului fiscal; repartizarea rezultatului exercitiului; informatii suplimentare cu privire la :metode de evaluare aplicate diferitelor posturi din bilant si contul de profit si pierdere; mentionarea si justificarea cazurilor de modificare a acestora; precum si metodele utilizate pentru calculul amotismentelor so provizoanelor; mentionarea motivelor pentru care unele posturi din bilant si contul de profit si pierdere nu sunt compatibile de la un exercitiu la altul; alte informatii pe care unitatea patrimoniala la considera semnificative, cu privire la aprecierea modului de intocmire a bilantului contabil pentru exercitiul inchis.





BIBLIOGRAFIE

FELEAGA, N.- “ Contabilitatea financiara: o abordare europeana si internationala, vol.1- Contabilitatea financiara funciara fundamentala: contabilitatea ca joc social”, Editura Infomega, Bucuresti, 2005;

FELEAGA, N.- “ Sisteme contabile comparate”, editia a II-a, vol I, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

FELEAGA, N. – “Politici si optiuni contabile”, Editura Economica, Bucuresti, 2002;

HENNIE, VAN GREUNING – “Standardele internationale de raportare financiara”, Editura Economica, Bucuresti, 2005;

ISFANESCU, A., BAICUSI, A. si C. STANESCU, C.- “ Analiza economico financiara”, Editura Economica, Bucuresti, 1996;

NICULESCU, M. – “ Diagnostic global strategic”, vol. I, Editura Economica, 2003;

RISTEA, M., DUMITRU, C. – “ Contabilitatea financiara a intreprinderii”, Editura Universitara, Bucuresti, 2004

VALCEANU, GHEORGHE, ROBU, VASILE, GEORGESCU, NICOLAE – “Analiza economico-financiara”, Editura Economica, Bucuresti, 2004

Ministerul Finantelor –Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborate de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internationale, 1999;

Ordinul Ministerului Finantelor nr.1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme u directivele europene;

Legea contabilitatii nr.82/1991 cu modificarile de rigoare



Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului

CONTABILITATEA DEPRECIERII IMIBILIZARILOR
STUDIU DE CAZ PRIVIND REFLECTAREA IN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERATII PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE LA S.C.ARNEI S.R.L.
ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR
EVIDENTA CONTABILA SI SITUATIILE FINANCIARE
Controlul privind constituirea veniturilor la Consiliul Local Giurgiu
Politici contabile si note explicative
Referat contabilitatea si administrarea afacerilor - alegerea schemelor de plata si a modalitatilor de decontare
Metoda costurilor standard (standard cost)
BAZELE CONTABILITATII
Organizarea evidentei contabile a veniturilor si cheltuielilor la S.C. DINA S.R.L.

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu