CAIET DE PRACTICA PEDAGOGICA

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" DIN BRASOV

DEPARTAMENTUL DE PREGATIRE A PERSONALULUI DIDACTIC

FACULTATEA

CAIET DE

PRACTICA PEDAGOGICA

STUDENT ..

Facultatea

Anul ..

Grupa ..

An universitar/semestru .

CUPRINS

I.        EXTRAS DIN REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A PRACTICII PEDAGOGICE

II.     FISA DE EVIDENTA A PRACTICII PEDAGOGICE

III.          PROGRAMA DISCIPLINEI/LOR LA CARE SE FACE PRACTICA PEDAGOGICA

IV.          PROIECTAREA ANUALA (PE UNITATI DE INVATARE) A DISCIPLINEI DE SPECIALITATE

V.     PROIECTAREA UNEI UNITATI DE INVATARE

VI.          PROIECTAREA UNEI LECTII

VII.       SFATURI PENTRU OBSERVATORI

VIII.     REPERE PENTRU STRUCTURA LECTIILOR

IX.          FISE DE OBSERVATIE/ASISTENTE LA ORE

X.     FISA PSIHOPEDAGOGICA

XI.          PROIECTE DE ACTIVITATI DIDACTICE (DE LECTIE) LA LECTIILE DE PROBA SI FINALE SUSTINUTE

XII.       PROIECTUL DE ACTIVITATE DIDACTICA LA ORA DE DIRIGENTIE (CONSILIERE SI ORIENTARE)

XIII.     FISA DE AUTOEVALUARE

XIV.    DOCUMENTE DE EVIDENTA/PROIECTARE/EVALUARE A ALTOR ACTIVITATI DIN SCOALA ( activitati metodice, sesiuni de comunicari a elevilor, manifestari culturale, sportive, de orientare scolara si profesionala etc.)

XV.       FEEDBACK PENTRU MENTORUL MEU

XVI.    EVALUAREA LECTIILOR SUSTINUTE DE STUDENT

XVII.  RAPORT FINAL DE EVALUARE A PRACTICII PEDAGOGICE (realizat de profesorul mentor din scoala si profesorul metodician din universitate).

XVIII.    BIBLIOGRAFIE

PRACTICA PEDAGOGICA

extras din Regulament - Cadru de organizare si functionare a Departamentului pentru Pregatirea personalului Didactic - proiect

Art. 10. - (1) Practica pedagogica a studentilor se organizeaza pe grupe si subgrupe in unitati de invatamant ppreuniversitar, prescolar, primar, gimnazial, liceal, vocational si, dupa caz, de invatamant special. Practica pedagogica se organizeaza in unitati pilot, stabilite de comun acord cu inspectoratele scolare, dintre unitatile de invatamant care pot oferi modele autentice de exercitare a profesiunii didactice sub aspectele pedagogic, stiintific, didactic si deontologic.

(2) Practica pedagogica a studentilor cuprinde urmatoarele tipuri de activitati:

a) activitati de observare si de familiarizare cu desfasurarea procesului

instructiv-educativ din unitatile de invatamant;

b) activitati de cunoastere si caracterizare psihopedagogica a elevilor;

c) activitati de planificare si proiectare a procesului de predare si invatare;

d) activitati didactice efective, constand in proiectarea, evaluarea si realizarea

lectiilor ( a unitatilor de invatare), finalizate prin sustinerea unei lectii de proba;

e) activitati de cunoastere a problemelor specifice ale managementului institutiilor

de invatamant.

(3) Practica pedagogica a studentilor este asigurata de cadre didactice din invatamantul preuniversitar care au statutul de mentori de practica pedagogica. Statutul de mentor de practica pedagogica se acorda de catre DPPD in colaborare cu Inspectoratul Scolar.

(4) Coordonarea practicii pedagogice pe specializari este asigurata de un cadru didactic universitar, avand cel putin functia didactica de lector. Acesta intocmeste tematica practicii, controleaza activitatea desfasurata de studenti, evalueaza prestatia studentilor si acorda notele la colocviul de practica. Activitatile de practica pedagogica sunt cuprinse in posturi didactice potrivit prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

(5) Studentii au obligatia de a respecta normele de conduita morala impuse de deontologia profesiunii didactice, precum si normele de conduita specifice impuse de institutia de invatamant in care se efectueaza practica. Abaterile se sanctioneaza cu pierderea calitatii de practicant si, prin consecinta, a calitatii de student a DPPD.

FISA DE EVIDENTA A PRACTICII PEDAGOGICE

Nume: . . . . . . . . . . . . . . ..

Prenume: . . . . . . . . . . . . . .

An: . . . . . . . . . . . . . . . ..

PROGRAMA DISCIPLINEI . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE

Produsele proiectarii didactice pot fi delimitate dupa cele doua niveluri ale sistemului educational:

la nivel macro:

planurile de invatamant;

programele pe discipline;

manualele scolare;

ghidurile metodologice

la nivel micro:

proiectarea activitatii anuale sau calendaristice;

proiectarea unitatilor de invatare;

proiectarea lectiilor specifice fiecarei unitati de invatare.

PROIECTAREA PE UNITATI DE INVATARE

Una din problemele nerezolvate ale reformei curriculare din tara noastra era cea referitoare la elementul generator al produselor proiectarii la nivel micro (cele realizate de cadrul didactic). Paradigma (modelul de gandire) ce a stat la baza solutionarii acestei probleme tine de conceptia curriculara care cere ca proiectarea sa porneasca de la obiectivele sugerate/continute de programa, care exprima capacitatile si subcapacitatile ce trebuie formate educatului si standardele de performanta - minimale - medii - maximale, dupa caz, unde trebuie sa se ajunga. Centrarea pe obiective presupunea si schimbarea dispozitivului proiectiv, de orientare spre orizontul prioritatilor didactice ale diferitelor secvente instructionale. Incepand din anul 2002 s-a gasit solutia acestei probleme, unitatea de invatare fiind considerata elementul generator al planificarii calendaristice. ( Ghidul metodologic . 2002 ).

Unitatea de invatare constituie o entitate supraordonata lectiei, cuprinzand un sistem de lectii structurate dupa un sistem de referinta corelativ, cel al obiectivelor cadru si al obiectivelor de referinta.

Caracteristicile proiectarii pe unitati de invatare :

este o modalitate de structurare, pe conceptie curriculara, a programei disciplinei;

este un cadru complementar de realizare a proiectarii, neinlocuind proiectul de lectie, dar care da o noua viziune si deschidere acestuia, lectia nemaifiind o veriga a unui continut segmentat, ci o secventa, o componenta operationala a unitatii de invatare; fiecare unitate de invatare se parcurge intr-un numar variabil de ore, care imbraca forma lectiilor, ce alcatuiesc sistemul/familia de lectii specifice unitatii de invatare;

acest tip de proiectare presupune o viziune integrativa, unitara asupra continuturilor, care urmeaza sa se edifice plenar in si prin actul de predare - invatare - evaluare;

reprezinta o matrice procedurala ce ingaduie intr-o masura mai mare, integrarea si corelarea unor ipostaze didactice moderne (Metode, forme de organizare, resurse, mijloace ( Cucos, C., 2002, p.325);

constituie o incitare pentru profesor, implicandu-l creativ in raportarea la elementele curriculare ( 2002, p.325)

Rolul cadrului didactic in proiectarea pe unitati de invatare

Faptul ca programele scolare centrate pe obiective nu mai asociaza univoc continuturilor o alocare temporala si o anumita succesiune, prescrise fara drept de apel, face sa creasca rolul cadrului didactic in proiectarea si organizarea demersului didactic ( M.E.C.T., 2003, p.71). Responsabilitatea sa fata de abilitatile create elevilor si nu fata de parcurgerea obligatorie intr-o anumita ordine a unui anumit continut sporeste in mod categoric.

In aceste conditii, este necesar ca dascalul sa aiba o imagine de ansamblu bine conturata asupra intregului curriculum alocat unui an de studiu. Pornind de la acesta, identificarea unor teme majore pe care le va structura in unitati de invatare, prin parcurgerea carora se acopera structural si functional, pe configuratii, capacitatile si subcapacitatile consemnate de programa, ofera o astfel de imagine intr-o maniera mult clara decat enumerarea unei succesiuni de lectii.

In fine, aceasta conceptie confera o anumita independenta cadrului didactic fata de un continut sau altul, existent intr-un manual sau altul, avand posibilitatea sa selecteze, iar daca este necesar, sa aduca continuturi noi, acestea ramanand ceea ce sunt, mijloace de educatie, responsabilitatea dascalului tinand nu in primul rand de ce continut s-a parcurs si in ce ordine, ci daca a construit in educat capacitatile si subcapacitatile cerute de programa la nivelul de standarde curriculare, de asemenea consemnate de programe.

Aceste argumente si considerente au stat la baza optiunii pentru organizarea procesului de invatamant in unitati de invatare.

Ce este o unitate de invatare si ce caracteristici are ea?

conceptul de unitate de invatare are rolul sa stimuleze abordarea tematica a continuturilor invatarii prin reconstructia lor din diverse perspective (conceptuala, metodologica, ipotetica);

o unitate de invatare reprezinta o structura didactica deschisa si flexibila;

o unitate de invatare este unitara din punct de vedere tematic;

are un numar de obiective de referinta din programa, din care se deduc obiectivele concrete si se operationalizeaza;

se desfasoara in mod sistematic si continuu pe o perioada de timp;

avand in vedere obiectivele vizate si complexitatea structurala, unitatea de invatare se parcurge intr-un numar de ore, care imbraca principala forma de organizare a activitatii didactice (nu exclusiv), care este lectia;

lectiile/activitatile corespunzatoare numarului de ore alocat unitatii de invatare formeaza sistemul de lectii al acesteia;

unitatea de invatare se finalizeaza prin evaluare

2.1. PROIECTAREA ANUALA SAU CALENDARISTICA

Conform noului curriculum, planificarea/proiectarea calendaristica/semestriala este un document administrativ, care asociaza intr-un mod personalizat elemente ale programei (obiective-cadru, obiective de referinta si continuturi, cu alocarea de timp considerata optima de catre cadrul didactic, pe parcursul unui an scolar (din disponibilitatile de timp alocate prin numarul de ore saptamanal cu care este prevazuta disciplina in planul de invatamant).

Etapele de parcurs in realizarea planificarii calendaristice/semestriale:

a) realizarea asocierilor intre obiectivele de referinta si continuturi in unitati de invatare;

b) stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de invatare;

c) alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de invatare in concordanta cu obiectivele de referinta/competentele vizate si continuturile delimitate

Scoala ----- ----- ---------  Cadru didactic . . . . . . ..

Disciplina . . . . . . . Clasa . . . . . . . .

Aria curriculara . . . . ..  Disciplina cu nr. ore pe saptamana

An scolar . . . . . . .

Precizari de completare:

- "unitatile de invatare" se indica prin titulri (teme) stabilite de cadrul didactic;

- in rubrica "obiective de referinta" se trec numerele acestora din programa disciplinei;

- "continuturile" selectate sunt cele extrase din lista de continuturi ale programei;

- "numarul de ore alocate" este stabilit de cadrul didactic in functie de obiectivele vizate, continuturile de parcurs si specificul clasei cu care se lucreaza, in limitele numarului de ore alocate prin planul de invatamant;

- rubrica "observatii" consemneaza, de-a lungul anului, modificari determinate de aplicarea efectiva a programei in scopul imbunatatirii demersului didactic.

PROIECTAREA SECVENTIALA, PE UNITATI DE INVATARE

Proiectarea unitatii de invatare X

Scoala ----- ----- ---------  Cadru didactic . . . . . . ..

Disciplina . . . . . . . Clasa . . . . . . . .

Unitatea de invatare . . . . Numar ore alocate . . . .

An scolar . . . . . . .

Precizari cu privire la completare:

- in rubrica "continuturi" apar detalieri de continut necesare in explicitarea anumitor parcursuri si in cuplarea lor la baza de cunoastere a elevilor ( 2, p.329);

- in rubrica "obiective de referinta" se trec numerele obiectivelor de referinta din planificarea anuala/programa scolara;

- in rubrica "obiective operationale" se trec cele deduse si operationalizate din fiecare obiectiv de referinta;

- la rubrica "activitati de invatare" pot fi trecute cele din programa disciplinei, completate, modificate sau chiar inlocuite cu altele, pe care cadrul didactic le considera cele mai indicate pentru atingerea obiectivelor propuse;

- in rubrica " resurse", conform detalierii, se vor trece cele procedurale (metode, procedee didactice), materiale (mijloace de invatamant) si de timp;

- in rubrica "evaluare" se mentioneaza instrumentele aplicate la clasa;

- in rubrica "observatii" se vor consemna eventualele modificari determinate de nevoi de optimizare.

Finalul fiecarei unitati de invatare presupune evaluarea sumativa, pentru a masura si aprecia ce s-a realizat in raport de ceea ce s-a propus.

PROIECT DE LECTIE

Date de identificare:

• Data
• Clasa
• Scoala
• Cadrul didactic/studentul

Constructia:

• Disciplina de invatamant
• Tema
• Tipul lectiei
• Obiective operationale
• Strategii didactice
• Bibliografie

Tabel de specificare a corespondentelor

SFATURI PRACTICE PENTRU OBSERVATORI

• Reflectati asupra importantei profesiei.
• Incercati sa va reamintiti sau sa revedeti partea teoretica la care face referire fisa de observare.
• Respectati munca altora.
• Emiteti judecati asupra activitatii si mai putin asupra personei cadrului didactic.
• Nu fiti foarte aspri in a judeca activitatea celuilat.
• Gasiti cat mai multe alternative pentru comportamentele observate.
• "Subliniati" aspectele pozitive ale lectiei/activitatii.
• Gasiti in activitatea asistata elemente pe care le-ati putea aplica in activitatea dumneavoastra viitoare.
• Inregistrati obiectiv mai degraba decat sa emiteti judecati asupra a ceea ce observati.
• Intelegeti observarea prin prisma contextului educational.
• Observati "in cunostinta de cauza", adica cititi fisa si materialele adiacente.
• Transpuneti-va in situatia cadrului didactic si incercati sa-i intelegeti comportamentul.
• Constientizati factorii perturbatori interni si externi ai evaluarii.
• Argumentati enunturile proprii cu fapte concrete observate.
• Fiecare cadru didactic este in felul lui un model de la care puteti invata.
• Reflectati la ceea ce va constitui propriul dumneavoastra stil de predare.
• Pastrati-va simtul umorului.
• Nu folositi ironia distructiva.
• Apropiati-va cu grija, cu dragoste dar si cu respect fata de elevi.
• Folositi perioada de practica pedagogica pentru a acumula cat mai multe abilitati.

REPERE PENTRU STRUCTURAREA LECTIILOR

MODUL DE UTILIZARE A MIJLOACELOR DE INVATAMANT

Numele observatorului: . . . . . . . . . . . . . ..

Data si durata observatiei: . . . . . . . . . . . . ..

Profesorul / studentul observat:

Subiectul lectiei: ..

Obiectivul observatiei - examinarea modului de utilizare a mijloacelor de invatamant in lectia de

Obiectivul lectiei / secventei observate ..

Instructiuni pentru observator: incercati sa raspundeti cat mai obiectiv la intrebarile formulate. Acolo unde nu se indica raspunsurile din care se aleg cele corecte, raspundeti liber (itemii 2. si 12.). Interpretati datele corect, grupandu-le in "pozitive, favorizante" pentru atingerea obiectivului propus si "negative, blocante".

2. .

.

.

3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Etc.

12..

COMENTARII PERSONALE

COMPORTAMENT MANAGERIAL

In timpul activitatilor de pre-predare, observati comportamentul managerial al unui coleg, folosind urmatoarea lista de control.

Numele observatorului: . . . . . . . . . . . Data si durata observatiei . . . . . . . .

Profesorul - student observat . . . . . . . . Subiectul lectiei . . . . . . . . . . .

Obiectivul observatiei: Examinarea comportamentelor manageriale autoritariste

Instructiuni pentru observator: Inainte de a efectua observatie, cititi enunturile in italic (ele corespund comportamentului autoritarist) si bifati variantele observate din lista. Dupa terminarea activitatii de observare, clasificati comportamentele in autoritariste si ne autoritariste si numarati enunturile pentru fiecare categorie.

1. Elevii inteleg asteptarile profesorului si faptele corespunzatoare acestora.
2. Elevii prezinta rezultatele muncii si studierea comportamentelor.
3. Elevii inteleg regulile scolii / ale clasei si adera la ele.
4. Elevii isi prezinta sentimentele si meritele personale.
5. elevii se simt liberi pentru a se exprima pe ei insisi fata de profesor sau fata de alte persoane.
6. Elevii aplica precis procedurile stabilite.
7. Elevii arata respect pentru persoane si proprietate.
8. Elevii comunica deschis si onest.
9. Elevii stabilesc relatii interpersonale pozitive.
10. Elevii se simt raspunzatori pentru propriile comportamente.
11. Elevii, demonstreaza, prin comportamentele lor coeziunea grupului.
12. Elevii inteleg si accepta consecintele propriilor lor fapte.
13. Elevii simt ca negociaza corect, just.
14. Elevii demonstreaza cooperare si isi impartasesc opiniile.
15. Elevii stabilesc, norme productive de grup.
16. Elevii se reintorc repede la lucru dupa o intrerupere.
17. Elevii urmeaza directiile impuse.
18. Elevii sunt pregatiti pentru sarcinile propuse.
19. Elevii functioneaza la un nivel constant in toate sarcinile.
20. Elevii participa activ la sarcinile de invatare.
21. Elevii demonstreaza sentimente pozitive fata de ceea ce se intampla in clasa.
22. Elevii manifesta abilitati de adaptare la schimbarea situatiei.
23. Elevii demonstreaza autodisciplina si autocontrol.
24. Elevii se simt confortabil si protejati.
25. Elevii demonstreaza initiativa si creativitate.
26. Elevii se ajuta intre ei cu diverse materiale, resurse.
27. Elevii trec de la o sarcina la alta in mod ordonat.
28. Elevii accepta si accepta autoritatea.
29. Elevii se accepta si se incurajeaza unii pe altii.
30. Elevii rasplatesc atentia profesorului sau a altor persoane.
31. Elevii sunt sensibili fata de rugamintile si nevoile materiale ale altora.
32. Elevilor le place sa primeasca persoane noi in grup.
33. Elevii simt ca profesorul ii intelege.

TIPURI DE INTREBARI

Observati tehnicile de verificare orala sau scrisa, utilizate de studentii care predau colegilor, folosind urmatoarea fisa:

Numele observatorului: . . . . . . . . . . . Data si durata observatiei . . . . . . . .

Profesorul / studentul observat: . . . . . . . . Subiectul lectiei . . . . . . . . . . . ..

Obiectul observatiei: Examinarea nivelului intrebarilor folosite in verificare

Instructiuni pentru observator: Marcati printr-o bara, in caseta adecvata, intrebarile adresate de profesorul - studentul observat. La final, stabiliti frecventa pentru fiecare tip de intrebari si procentajul acestora. Realizati o ierarhie a tipurilor de intrebari si comentati datele obtinute.

Comentarii personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

FISA DE EVALUARE A LECTIEI

Folositi fisa de mai jos pentru a observa activitatea de predare realizata cu tehnica unul-la grup-mic.

Clasa: . . . . . . . . Scoala: . . . . . . . . . . Disciplina . . . . . . . . . . ..

Tema: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Obiective: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

	PROFESOR

Alte observatii:

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Calificativ: . . . . . . . . . . . . . . . .

Fisa de evaluare a lectiei observate

Recomandari: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Nota acordata

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

Semnatura evaluatorului

. . . . . . . . . . . . . . . . ..

. . . . . . . . . . . . . . . . .

UTILIZAREA TIMPULUI DIDACTIC

Numele observatorului: . . . . . . . . . . . Data si durata observatiei . . . . . . . .

Profesorul - student observat: . . . . . . . . Subiectul lectiei . . . . . . . . . . .

Obiectivele lectiei:

Obiectivul observatiei: Examinarea comportamentelor de management al timpului

Instructiuni pentru observator: Inregistrati evenimentele lectiei folosind modelul R. Gagne, si masurati timpul utilizat la fiecare. Apreciati modul de distribuire al timpului in corelatiei cu obiectivele urmarite si apreciati adecvarea lor, folosind o scala cu trei trepte.

Aprecierea globala si argumentarea ei

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

INTERACTIUNI PROFESOR-ELEV IN TIMPUL LECTIEI

Utilizati fisa de mai jos pentru a observa activitatea de predare in grup mic a unui coleg

Numele observatorului: . . . . . . . . . . . Data si ora observatiei . . . . . . . . . .

Durata observatiei . . . . . . . . . . . . . Profesor / student observat . . . . . . . ..

Elemente observate: Interactiuni profesor elev

Subiectul lectiei: . . . . . . . . . . . . . . Clasa: . . . . . . . . . . . . . . . ..

Obiectivul observatiei: inregistrarea interactiunilor directe sau indirecte ale profesorului cu elevii si modul in care elevii intervin in timpul lectiei

Instructiuni pentru cel care observa: pentru fiecare categorie de interactiuni se inregistreaza frecventa aparitiei, acesteia se insumeaza la finalul perioadei si apoi se calculeaza procentele, si dupa compararea lor de decide care este tipul de influenta predominant.

Comentarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

DIFICULTATI IN UTILIZAREA MIJLOACELOR TEHNICE

Consemn

Evaluati procesul de predare-invatare, subliniind dificultatile intampinate in utilizarea mijloacelor tehnice de instruire selectate. In acest scop utilizati criteriile de mai jos, realizand aprecieri pe o scala cu cinci trepte.

Numele observatorului: . . . . . . . . . . . . . Data si ora observatiei: . . . . . . .

Durata observatiei: . . . . . . . . . . . Profesor / student observat: . . . . . . . . . .

Elemente observate: Dificultatile intampinate in utilizarea mijloacelor tehnice de instruire

Subiectul lectiei: . . . . . . . . . . . Clasa: . . . . . . . . . . . . . . . . .

Obiectivul observatiei: Inregistrarea dificultatile intampinate in utilizarea mijloacelor tehnice de instruire si modul in care aceasta influenteaza lectia si relatia profesor - elev

Instructiuni pentru observator: Pentru fiecare criteriu inregistrati aprecierea dumneavoastra si apoi transformati-o in nota. In rubrica comentarii personale, argumentati alegerea treptei de apreciere.

Comentarii personale:

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recomandari pentru colegul dumneavoastra: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

FISA DE OBSERVATIE A ACTIVITATII DIDACTICE

1. Unitatea de invatamant ..

Clasa ora data . Evaluarea resurselor umane (clasa) . si materiale ..

Numele si prenumele cadrului didactic la care se asista .

Specialitatea .. Vechimea in invatamant .

Gradul didactic Vechimea in unitatea de invatamant

2. Disciplina .

Subiectul activitatii didactice/lectiei

Unitatea de invatare din care face parte ..

Tipul activitatii didactice/lectiei .

3. Observatii privind desfasurarea activitatii didactice

ANALIZA - SINTEZA A ACTIVITATII ASISTATE

Student,

FISA PSIHOPEDAGOGICA

I. DATE DE IDENTIFICARE

Numele si prenumele elevului

Unitatea scolara   Clasa ..

Data si locul nasterii .. Domiciliul mparintilor

. Domiciliul elevului

II. DATE ASUPRA MEDIULUI FAMILIAL

1. Familia - tabel sintetic:

2. Tipul de familie:

- normala

- tata (mama) decedat

- parinti despartiti

- concubinaj

- parinti vitregi (unul sau amandoi)

- alte situatii (care anume)

3. Atmosfera si climatul educativ din familie:

4. Conditii de munca in familie a elevului:.

III. DATE MEDICALE DESPRE ELEV

1. Antecedente ereditare ..

2. Antecedente personale: ..

3. Mentiuni medicale pentru procesul de invatamant: .

4. Concluziile examenului medical de bilant efectuat la sfarsitul clasei a IV/VIII/XII-a (cu indicatii medicale in vederea orientarii scolare/profesionale a elevului): .

IV REZULTATELE ACTIVITATII ELEVULUI

1. Situatia scolara

2. Participarea la cercuri pe materii, concursuri scolare, olimpiade si consemnarea rezultatelor obtinute

3. Preocupari si manifestari in timpul liber:

• lectura: in ce domeniu
• rezolva probleme de: ..
• lucreaza pe calculator (ce si cat pe saptamana):
• alte preocupari: arte plastice, literatura, muzica, sport etc. .

V. CONDUITA LA LECTII SI IN COLECTIVUL SCOLAR

1. Conduita la lectii

a) Interesul, participarea la lectii:

- intervine cu completari, participa activ, isi aduce contributia la activitatea did

- manifesta interes inegal, fluctuant;

- se lasa greu antrenat, participa numai cand este solictat;

- obisnuit inactiv;

- alte situatii (care anume)

b) Atitudinea elevului fata de munca scolara si succesul la invatatura:

b) Stilul de munca al elevului:

c) Disciplina la lectii:

- se incadreaza in cerintele lectiei, este receptiv la observatii si indrumari;

- disciplinat numai in conditii de supraveghere directa sau la constrangeri;

- indiciplinat, turbulent, chiar atrage si pe altii in alt gen de activitati;

- fuge de la ore, are atitudini de bravare;

- alte situatii (care anume)

d. Conduita generala a elevului, nota la purtare:

- cu abateri disciplinare mai grave;

- cu abateri disciplinare minore, dar mai frecvente;

- conduita corecta, cuviincioasa;

- este un exemplu de conduita;

2. Activitatea si conduita elevului in colectivul clasei

a) Participare la viata colectivului:

- autoritar, un bun organizator, animator la colectivului;

- se incadreaza in colectiv, este bun executant, dar fara initiativa;

- face strictul necesar dar fara initiativa;

- se sustrage de la munca sociala, lucreaza mai mult din obligatie;

- mai mult retras, izolat, nu se intereseaza de problemele colectivului;

b) Cum este apreciat de colegi:

- bun coleg, sensibil la greutatile si problemele celorlalti;

- pretuit mai mult pentru rezultatele la invatatura;

- apreciat pentru pozitia din colectivul clasei;

- pretuit pentru performante extrascolare

- alte situatii (care anume)

VI. TRASATURI DE PERSONALITATE

1. Particularitatile proceselor intelectuale ale elevului:

2. Interesele si aptitudinile elevului

3. Date privind trasaturile de temperament ale elevului:

4. Date privind trasaturile de caracter ale elvului:

a) nivelul de dezvoltare al constiintei elevului:

• conceptia generala despre lume si viata: .

• convingerile elevului:
• traducerea in viata a convigerilor proprii: ..

b) atitudinile caracteriale ale elvului:

VII. CONCLUZII PSIHOPEDAGOGICE

a)     trasaturile dominante de personalitate ale elevului: ..

b)     posibilitati de compensare ale insusirilor negative: .

c)     posibilitati de dezvoltare si valorificare a trasaturilor pozitive:

d)masuri educative ce trebuie intreprinse: .

d)     masuri de orientare scolara si profesionala a elevului: .

e) Cine a completat fisa:

Student,

PROIECTE DE LECTII DE PROBA

PROIECTE DE LECTII FINALE

PROIECT DE LECTIE DE CONSILIERE SI ORIENTARE

FISA DE AUTOEVALUARE A ACTIVITATII DIDACTICE

FISA DE ASISTENTA - ACTIVITATI EXTRACURRICULARE

Data . Nivel de virsta .

Institutia organizatoare

Responsabil de activitate ..

Parteneri .

Tipul activitatii (excursie, vizita, cerc pe discipline, cenaclu literar, sesiune de comunicari

stiintifice a elevilor, activitate in biblioteca, intalnire cu specialisti, "ziua

portilor deschise", vizionare spectacole, organizare spectacole (ziua

scolii, "8 Martie", Sarbatorile Craciunului, carnavalul elevilor etc.)

Obiective .

.

..

Resurse umane .

.

Resurse materiale

..

Rezultate/produse ..

..

Modalitati de evaluare ..

Planul de desfasurare a activitatii ..

.

.

.

.

Observatii psihopedagogice ..

.

.

.

.

Aprecieri finale

.

.

Numele si prenumele studentului

Cadru didactic mentor .

FEEDBACK PENTRU MENTORUL MEU

Acest chestionar da studentului posibilitatea de a reflecta asupra perioadei de practica pedagogica si de a face o evaluare a sprijinului pe care l-a primit din partea mentorului sau. De asemenea, el ofera mentorului un feedback concret asupra muncii de cooperare cu studentul.

Te rog sa incercuiesti opinia ta pe o scala de la 1 la 5 , unde 5 este nota cea mai mare

Numele si prenumele studentului practicant: ..

Numele si prenumele mentorului: .

EVALUAREA LECTIILOR STUDENTULUI PRACTICANT

Acest formular completat va fi inclus in portofoliul studentului si al mentorului

Data: Semnatura mentorului:

RAPORT FINAL

ASUPRA PERIOADEI DE PRACTICA PEDAGOGICA

Universitatea

Student:

Facultatea .

Specializarea ..

Anul: ..

Mentor:

Scoala

Nota: .

Urmatorul raport va prezenta competentele studentului dupa efectuarea practicii si va sugera potentialul sau ca viitor profesor.

Semnatura mentorului Semnatura coordonatorului de practica din Universitate

Data ..  Data .

Semnificatia notelor:

10 - o foarte buna prestatie didactica

9 - o buna prestatie

8 - o prestatie destul de buna

7 - o prestatie satisfacatoare

4 - o prestatie nesatisfacatoare

BIBLIOGRAFIE GENERALA

• *** CURRICULUM NATIONAL, MEN - CNC, Bucuresti, 1998
• *** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor pentru invatamantul preuniversitar, CNC, Bucuresti, 2003
• Banea, H. (1998), Metodica predarii matematicii, Paralela 45, Pitesti
• Budau, G., Voinea, M., Damian. (2006), Didactica specialitatii in industria lemnului, Editura Universitatii "Transilvania" din Brasov
• Cristea, S., (2000), Dictionar de pedagogie, Grup editorial Litera-Litera

International, Chisinau-Bucuresti.

• Gagné, R.M., Briggs, L. J., (1977), Principii de design al instruirii, EDP,

Bucuresti.

• Gliga, L.(coord.), (2002), Standarde profesionale pentru profesia didactica,

Bucuresti.

• Panturu, S. (2006), Proiectarea didactica, in Teoria si metodologia instruirii si Teoria si metodologia evaluarii, Universitatea "Transilvania" din Brasov
• Panturu, S., Niculescu, R., Voinea, M., Honcz, C. (2006) Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculum-ului. Asdpecte de management al curriculum-ului, Universitatea "Transilvania" din Brasov