Mijloacele de invatamant

Mijloacele de invatamant

Mijloacele de invatamant sunt instrumente sau complexe instrumentale menite a facilita transmiterea unor cunostinte, formarea unor priceperi si deprinderi, evaluarea unor achizitii, realizarea unor aplicatii practice in cadrul procesului instructiv-educativ.

Ele sunt utilizate eficient in urmatoarele scopuri:

• Sensibilizarea elevilor in vederea desfasurarii activitatii didactice
• Sprijinirea perceperii noului de catre elevi
• Comunicarea, transmiterea, demonstrarea/ilustrarea noului
• Intelegerea noului de catre elevi
• Aplicarea si exersarea noilor cunostinte teoretice si practice
• Fixarea si consolidarea noilor cunostinte si competente
• Verificarea si evaluarea cunostintelor si abilitatilor elevilor

I. CLASIFICARE:

Mijloacele de invatamant se pot grupa in doua mari categorii:

A). Mijloacele de invatamant ce cuprind mesaj didactic:

• Obiecte naturale, originale
• Obiecte substitutive, functionale si actionale (machete, mulaje, modele etc.)
• Suporturi figurative si grafice (harti, planse iconice, albume fotografice, panouri etc.)
• Mijloace simbolico-rationale (tabele cu formule, planse, scheme structurale sau functionale etc.)
• Mijloace tehnice audiovizuale

B). Mijloacele de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor didactice:

• Instrumente, aparate si instalatii de laborator
• Echipamente tehnice pentru ateliere
• Masini de instruit si calculatoare electronice
• Jocuri didactice (obiectuale, electrotehnice, electronice)
• Simulatoare didactice etc.

Mijloacele tehnice de instruire pretind respectarea unor norme tehnice de utilizare speciale.

II. FUNCTII ALE MIJLOACELOR DE INVATAMANT:

Selectarea si utilizarea corecta a mijloacelor de invatamant sunt conditionate de cunoasterea functiilor lor pedagogice, dintre care amintim:

1. Functia de instruire

Mijloacele de invatamant au valoare de instrumente pedagogice de comunicare rapida si eficienta a informatiilor, instrumente ce se interpun intre logica stiintei si logica elevului si care inlesnesc comunicarea educationala profesor -elev. Aceste mijloace le dezvolta capacitatea de a intelege realitatea si de a actiona asupra ei. Posibilitatile de codificarea a informatiilor continute in mesaje sunt diverse (imagini, simboluri, sunete etc.), ceea ce contribuie la esentializarea continuturilor stiintifice, uneori dificile si abstracte, in modalitati accesibile si chiar placute.

2. Functia de motivare a invatarii si de orientare a intereselor profesionale ale elevilor

Este legata de incarcatura emotionala a imaginii audio-vizuale, care se adreseaza direct sensibilitatii elevului. Mesajele vizuale si auditive stimuleaza la elevi curiozitatea, interesul, dorinta de cunoastere si de actiune; totodata, creeaza momente de buna-dispozitie, contribuind la mobilizarea efortului in procesul de invatare. De asemenea, gratie mijloacelor tehnice, elevii se pot informa mai repede, mai bine si mai mult despre diverse profesii, activitati, preocupari etc., ceea ce contribuie la orientarea lor scolara si profesionala.

3. Functia demonstrativa

Aceasta functie este valorificata in situatiile educative in care exista constrangeri legate de structurarea si transmiterea mesajului educational, datorate caracteristicilor obiectelor, proceselor si fenomenelor studiate: dimensiuni foarte mici sau foarte mari, ritm lent sau alert, dinamica etc. Aceste caracteristici fac imposibila studierea lor nemijlocita, de aceea se recurge la substitute ale obiectelor, proceselor si fenomenelor reale.

4. Functia formativa si estetica

Comunicarea audio-vizuala se caracterizeaza printr-o organizare cronospatiala impusa, care il obliga pe profesor la un plus de rigurozitate in sistematizarea informatiei, cu efecte benefice asupra formarii si dezvoltarii structurii cognitive ale elevilor. Acestea se exerseaza in realizarea de analize, comparatii, in surprinderea notelor esentiale etc., ceea ce are drept efect sporirea capacitatilor de operare a procesului gandirii.

Pe langa valentele cognitive pe care le comporta, angajeaza elevii in acte de percepere si evaluare a esteticului si le cultiva capacitatea de intelegere si apreciere a frumosului.

5. Functia de scolarizare substitutiva sau de realizare a invatamantului la/de la distanta

Intervin aici, cu predilectie, televiziunea, precum si retelele computerizate nationale si internationale. Invatamantul la distanta reprezinta o alternativa ce raspunde unor cerinte multiple de instruire si educare: insusirea unei limbi straine, educatia ecologica, educatia pentru pace, educatia continua pentru diferite categorii socio-profesionale, inclusiv a personalului didactic etc.

6. Functia de evaluare a randamentului scolar

Inca din deceniile 6-7, din timpul invatamantului programat se utilizeaza dispozitive mecanice de evaluarea a rezultatelor scolare ale elevilor; in timp, lor li s-a adaugat cele electrice si cele electronice. Contributia tuturor acestor dispozitive la optimizarea operatiei de evaluare a progresului scolar poate fi evidentiata din cel putin doua puncte de vedere:

s-au eliminat factorii perturbatori de natura subiectiva care intervin in verificare si notare (efectul "halo", efectul de ordine si contrast etc.)

s-au amplificat calitatile diagnostice si prognostice ale notarii

III. EXIGENTE PSIHOPEDAGOGICE IN UTILIZAREA MIJLOACELOR DE INVATAMANT:

Gratie exercitarii functiei de instruire, fiecare categorie de mijloace de invatamant poate fi considerata o modalitate de transmitere a cunostintelor. De aceea, se impune ca, in alegerea mijloacelor de inv sa se aiba in vedere eficienta lor in transmiterea unor informatii noi, precum si in formarea unor priceperi si deprinderi intelectuale, care se vor transforma in instrumente utile in asimilarea de noi informatii.

Profesorul este acela care proiecteaza si creeaza situatii didactice in care se utilizeaza mijloace de invatamant, organizeaza si indruma activitatea elevului, ajutandu-l sa invete. Procesul invatarii nu are la baza simpla perceptie, ci el presupune activitatea intelectuala efectiva a elevului. Prin urmare, soft-urile prezentate o data cu utilizarea mijloacelor de invatamant, nu sunt simple materiale intuitive care sa fie observate de elevi; ele isi indeplinesc functia didactica numai daca sunt utilizate efectiv de acestia. Altfel spus, eficienta oricarui mijloc de invatamant presupune asigurarea caracterului complementar al predarii-invatarii.

Utilizarea unui singur mijloc de invatamant, indiferent din ce categorie face parte si indiferent cat de bine conceput si realizat ar fi el, nu poate da maximul de eficienta. Mijloacele de invatamant trebuie selectate, utilizate si imbinate in functie de contextul pedagogic concret, respectiv de celelalte elemente constitutive ale strategiilor didactice: sistemul de metode didactice, formele de organizare a activitatii didactice etc. Un mijloc de invatamant nu este eficient in sine, ci numai ca element component al unui sistem de mijloace de invatamant, care se sprijina reciproc si care se integreaza intr-o strategie de instruire sau autoinstruire coerenta.

Eficienta mijloacelor tehnice de instruire depinde, in mare masura de pregatirea profesorului, de nivelul la care el stapaneste materialul ce urmeaza a fi utilizat, de masura in care este familiarizat cu aparatele etc., in acelasi timp fiind necesara si pregatirea elevilor pentru a utiliza in activitatea lor suporturile audio-video.

Indiferent de mijloacele tehnice utilizate, procesul instructiv-educativ presupune si momente de conversatie profesor-elevi si elevi-elevi, discutii de grup, jocuri de simulare, adica asigurarea unor conditii interactive intre elevi, profesor si mijlocul tehnic folosit. Pentru ca strategia didactica bazata pe utilizarea unui mijloc tehnic de instruire sa fie eficienta, este necesar ca informatiile transmise cu ajutorul mijloacelor tehnice, sa fie supuse unor prelucrari, interpretari, restructurari, sa se realizeze verbalizari, corelatii etc., iar noile cunostinte sa fie integrate in sistemul cognitiv al elevilor.