Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » asistenta sociala
IMPLICATII SOCIALE ALE CONSUMULUI DE DROGURI

IMPLICATII SOCIALE ALE CONSUMULUI DE DROGURI



IMPLICATII SOCIALE ALE CONSUMULUI DE DROGURI

Abstract

Producing convincing explanation for the extent and structure of drug use phenomenon in Romania is essential and it cannot be dealed  with within one scientific field. Therefore it is necessary to have a multidisciplinary approach, considering that drug use involves medical, psychological, sociological and antropological issues.

A special importance is hold by the explicative patterns focused on society, analysing the drug use from the external influences point of view, with accent on the environment. Thus, substance abuse represents an aquired behaviour, on the basis of  social, cultural or family factors or structures.

It is to be noticed that not only the environment influences the life of the drug user but the user, by his/her behaviour under the effects of the drugs endangers the physical and psychic safety of the members of the community. Nevertheless, confinement / prison is not the solution, but alternative penalties.


These are the conclusion of a focus group study, realised with the involvement of specialists whose activity is related to drug users (judges, public prosecuttors, police officers, prison officers, probation counsellors, psychologists, doctors, social workers).

The results of the study reffer to the features of the drug use phenomenon from a causative point of view, means of diminishing the drug use phenomenon by increasing the protective factors, the offences committed under the effects of the drugs, evaluation of the punishment system in the drug related field and evaluation of the alternative penalties system compared to imprisonment.

Putini sunt cei care, atunci cand rostesc cuvantul «drog» se gandesc la substanta in sine. Majoritatea se gandesc la tanarul care isi distruge in mod latent viitorul, drogurile schimbandu-i total viata, caci ele aduc singuratate, o viata lipsita de sens si, implicit, lipsita de fericire.

La inceput, drogurile sunt consumate pentru a creea o senzatie de placere, insa, treptat, ea se estompeaza, lasand locul unei senzatii de lipsa. Aceasta placere este simtita doar la inceput, deoarece, in final, viata consumatorului devine un cosmar, reducandu-se la procurarea dozei zilnice.

Conform studiilor realizate, ritmul accelerat de crestere a criminalitatii in legatura cu fenomenul drogurilor este evident dupa anii ’90 si din ce in ce mai ingrijorator dupa anul 2001. Astfel, anul 2003 se caracterizeaza printr-o crestere cu 13,2% a infractiunilor constatate fata de anul 2002 si cu 118% fata de anul 2001.

Avand in vedere aspectele mentionate mai sus, exista membri ai societatii care considera consumatorii de droguri ca fiind victime, avand o atitudine de toleranta fata de acestia . Exista insa si persoane care ii stigmatizeaza, ii marginalizeaza, considerandu-i infractori.

Pentru a avea o imagine de ansamblu cu privire la statutul consumatorului de droguri (victima sau infractor), a fost initiat un interviu de grup (focus-grup) care sa evidentieze perceptia pe care o au asupra unei asemenea persoane specialistii care isi desfasoara activitatea in domeniul reducerii cererii si ofertei de droguri.

In cadrul cercetarii, a fost utilizata metoda focus-grup-ului, intrucat presupune interactiunea participantilor, schimbul de replici, de opinii si idei, pe marginea unor intrebari adresate, surprinzad astfel aspecte importante referitoare la modul in care consumatorul de droguri este perceput de catre diferite categorii de profesionisti cu care intra in contact.

Locul de desfasurare a fost sediul Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Timis, iar perioada de desfasurare a fost de 90 de minute.

Grupul a fost compus din 9 persoane (judecator, procuror, ofiter de politie, ofiter de penitenciar, consilier de probatiune, psiholog, medic, asistent social, inspector scolar).

In cadrul focus-grup-ului, au fost formulate, in cadrul unui ghid de interviu, o serie de intrebari cu privire la urmatoarele teme:

-                        caracteristicile fenomenului consumului de droguri d.p.d.v. al factorilor de risc;

-                        modalitati de reducere a dimensiunilor fenomenului consumului de droguri, prin intarirea factorilor de protectie;

-                        savarsirea unor infractiuni ca urmare a consumului de droguri;

-                        evaluarea sistemului sanctionator aplicabil in cazul savarsirii infractiunilor la regimul drogurilor;

-                        aprecierea avantajelor si dezavantajelor sistemului de sanctiuni alternative in raport cu pedeapsa prin privarea de libertate.

In ceea ce priveste caracteristicile fenomenului consumului de droguri d.p.d.v. al factorilor de risc, toti participantii si-au exprimat ingrijorarea cu privire la varsta scazuta de debut in consumul de droguri (16 ani). S-au remarcat, insa, pe parcursul derularii focus-grup-ului, conceptii diferite intre specialistii care isi desfasoara activitatea in domeniul reducerii cererii de droguri (psiholog, medic, asistent social, inspector scolar) si cei care isi desfasoara activitatea in domeniul reducerii ofertei de droguri (judecator, procuror, ofiter de politie, ofiter de penitenciar, consilier de probatiune) referitoare la cauzele consumului.

Astfel, specialistii din prima categorie enuntata, au pus un mare accent pe factorii psihosociali: viata stresanta, anxietate, depresie, dificultati in relatiile interpersonale, autocontrol scazut, stima de sine scazuta, atitudine favorabila fata de consumul de substante, cautarea de senzatii noi, credinte ambigue referitoare la consecintele consumului de droguri. In schimb, specialistii din cea de-a doua categorie au insistat asupra implicatiilor generate de disponibilitatea drogurilor pe piata.

Factorii de risc, enuntati de catre specialisti, pot fi clasificati astfel:

Ø     Factori genetici, asupra carora a insistat in special medicul. A fost evidentiata legatura existenta intre apartenenta la entitati familiale unde cel putin unul dintre parinti este consumator de droguri si dezvoltarea la copiii acestora a unor probleme de dependenta de substante;

Ø     Factorii psihologici, evidentiati in special de catre psiholog, dar fata de care procurorul, ofiterul de politie si ofiterul de penitenciar au fost sceptici. Dintre acesti factori, au fost precizati: labilitate emotionala, incapacitate de control al emotiilor, prag scazut de toleranta la durere, stima de sine scazuta, anxietate, depresie;

Ø     Factori familiali, evidentiati in special de catre asistentul social si inspectoral scolar, dar acceptati de catre toti participantii, inclusiv de catre cei care fac parte din categoria celor care au atributii in domeniul reducerii ofertei de droguri. Astfel, au fost formulati factori de risc precum lipsa unor legaturi afective familiale, datorate incapacitatii parintilor de a oferi suport emotional pozitiv copiilor lor. De asemenea, au fost subliniate expectativele scazute ale parintilor fata de copii sau fata de reusita acestora, precum si divortul sau separarea parintilor. Strategiile neadecvate de gestionare familiala, care includ lipsa unor expectative comportamentale ale parintilor fata de proprii lor copii, esecul parintilor in exercitarea controlului fata de copii sau pedepsirea excesiv de severa creste riscul de abuz de droguri;

Ø     Factori scolari, asupra carora a insistat inspectorul scolar, dar cu privire la care au fost de acord toti participantii. Astfel, au fost precizate: rezultatele slabe la invatatura, absenteismul sau abandonul scolar, nerespectarea regulamentului scolar;

Ø     Factori cu privire la influenta anturajului, evidentiati de catre toti participantii. A fost subliniata relatia de cauzalitate intre debutul consumului de droguri si existenta unor atitudini si credinte pozitive referitoare la consumul de droguri, in randul grupului de egali. In situatia in care adolescentul se integreaza intr-un grup care se caracterizeaza printr-un comportament de consum, este foarte probabil ca si acesta sa adopte un asemenea comportament;

Ø     Factori referitori la disponibilitatea drogurilor, asupra carora au insistat specialistii care au atributii in domeniul reducerii ofertei de droguri (judecator, procuror, ofiter de politie, ofiter de penitenciar, consilier de probatiune). Disponibilitatea se refera la existenta traficantilor de droguri, la existenta unor locuri publice de consum. Cu cat drogurile sunt mai disponibile in comunitate, cu atat mai mare este riscul ca tinerii sa consume abuziv asemenea substante in acea comunitate. Specialistii care isi desfasoara activitatea in domeniul de aplicare a legii au precizat ca, in situatia in care adolescentii traiesc in medii sociale disfunctionale, cu un inalt grad de criminalitate, acestia au putine sanse de evolutie sociala si este mult mai probabil sa adopte comportamente antisociale si sa aiba probleme legate de consumul ilicit de droguri. Multe dintre problemele legate de droguri apar in cartiere in care locuitorii au un angajament scazut fata de comunitate, unde indicatorii de criminalitate sunt mari si unde exista o vigilenta scazuta privind activitatea in locurile publice.

De asemenea, a fost mentionat faptul ca reglementarile legale si normele sociale favorabile intereselor economice care mentin diferite afaceri relationate cu abuzul de droguri reprezinta factori favorabili consumului. Totodata, acesti specialisti au subliniat ca o inalta toleranta sociala fata de consumatorii de droguri cotribuie la cresterea numarului acestora;



Ø     Factori de extrema deprivare sociala, asupra carora a insistat asistentul social: saracia, aglomerarile umane, conditiile de viata precare, absenta unor retele sociale de sprijin. Cu privire la acesti factori, au existat discutii in contradictoriu, majoritatea participantilor la focus-grup subliniind faptul ca drogurile nu fac diferentieri in functie de statutul social sau material al consumatorilor. Acestia au mentionat ca, in activitatea lor zilnica, au intrat in contact si cu persoane consumatoare de droguri cu o educatie superioara, un loc de munca bun, cu mari posibilitati materiale.

Referitor la modalitatile de reducere a dimensiunilor fenomenului consumului de droguri, prin intarirea factorilor de protectie, se remarca, din nou, conceptii diferite intre specialistii care isi desfasoara activitatea in domeniul reducerii cererii de droguri si cei care isi desfasoara activitatea in domeniul reduceriiofertei de droguri.

Astfel, judecatorul, procurorul, ofiterul de politie, ofiterul de penitenciar si consilierul de probatiune au subliniat importanta deosebita a campaniilor de prevenire axate pe informarea elevilor cu privire la efectele consumului ilicit de droguri, insuflandu-se un sentiment de teama. Acesti specialisti au optat pentru asemenea modalitati preventive, intrucat ei considera luarea deciziilor de catre adolescenti ca fiind un rezulatat al unui proces rational influentat doar de informatia primita.

In schimb, specialistii care isi desfasoara activitatea in domeniul reducerii cererii de droguri, si-au exprimat convingerea potrivit careia, in cadrul campaniilor de prevenire, informarea este necesara, insa nu este suficienta. Acestia au subliniat necesitatea de a se insista asupra cauzelor care genereaza consumul de droguri, si nu asupra efectelor acestora. Astfel, au mentionat faptul ca, potrivit experientei lor, vechea modalitate in care profesorul, stand la catedra, le transmite elevilor cum este bine si cum nu este bine sa actioneze, avand o atitudine moralizatoare, nu este eficienta. Se impune a fi derulate activitati interactive de prevenire a consumului de droguri, adaptate caracteristicilor grupului cu care se lucreaza, si care presupun incurajarea initiativei, a interactiunii si a exprimarii propriilor convingeri. Numai in urma unor asemenea activitati, in cadrul carora sunt dezvoltate abilitati care constituie factori de protectie ai consumului de droguri, elevii vor fi capabile a lua decizii corecte.

De asemenea, a fost subliniat faptul ca traim intr-o societate in care parintii au din ce in ce mai putin timp pentru copiii lor. Intr-un asemenea context, acestia raman nesupravegheati, motiv pentru care recurg la conduite ilegale, precum consumul ilicit de droguri. Din aceste considerente, a fost evidentiata importanta deosebita a oferirii unor alternative sanatoase de petrecere a timpului liber, implicandu-i pe elevi in activitati extrascolare (sportive, artistice).

Participantii la focus-grup au evidentiat factorii de protectie ai consumului de droguri, care pot fi sintetizati astfel:

Ø     Factori de protectie scolara: derularea, in cadrul orele de dirigintie, a unor activitati interactive care au ca scop dobandirea unor abilitati, precum:

§       cresterea stimei de sine;

§       rezistenta la presiunea grupului;

§       dezvoltarea autocunoasterii;

§       managementul stresului;

§       dezvoltarea de strategii eficace de comunicare;

§       clarificarea valorilor.

De asemenea, a fost subliniata necesitatea transmiterii unor informatii veridice, prin canalele de difuzare considerate credibile pentru elevi (de ex. folosirea metodei “peer to peer”). Nu este de neglijat nici corectarea perceptiilor eronate sau mitice referitoare la droguri, mituri care sunt de multe ori populare printre destinatarii informatiei transmise;

Ø     Factori de protectie familiala, dintre care au fost precizati:

§       implicarea semnificativa a parintilor in viata propriilor copii;

§       parintii sa constituie un model pozitiv pentru copiii lor;

§       existenta unor norme familiale clare si stabile;

§       instituirea, in sanul familiei, a unui sistem de norme, limite, sanctiuni si recompense;

§       comportamentul copiilor sa fie supravegheat de catre parinti;

§       sprijinirea, de catre parinti, a participarii copiilor la activitatile de socializare;

§       cresterea coeziunii familiale, prin dezvoltarea unor modalitati eficiente de comunicare intre membrii familiei.

Ø     Factorii de protectie comunitara:

§       Promovarea participarii comunitatii la dezvoltarea abilitatilor sociale si a atitudinilor prosociale;

§       mentinerea unor valori prosociale in comunitate;

§       crearea unor alternative sanatoase de petrecere a timpului liber;

§       reducerea presiunii sociale in adoptarea unui comportament delincvent;

§       reducerea ofertei de droguri, prin arestarea traficantilor, cresterea preturilor substantelor, supravegherea zonelor cunoscute ca fiind zone de risc in ceea ce priveste uzul si abuzul de droguri.

Referitor la savarsirea unor infractiuni ca urmare a consumului de droguri, cele mai multe informatii au fost furnizate de catre specialistii care isi desfasoara activitatea in domeniul reducerii ofertei de droguri (judecator, procuror, ofiter de politie, ofiter de penitenciar, consilier de probatiune).

Acestia au precizat ca relatia dintre consumul de droguri si infractionalitate este una complexa.

Astfel, a fost evidentiat faptul ca drogurile pot genera violenta atat asupra consumatorului insusi (sinucidere), cat si impotriva celor din jur.



Cel mai importat aspect, surprins de catre toti participantii la focus-grup, a fost acela ca drogurile sunt scumpe. Din aceste considerente, consumatorii savarsesc fapte interzise prin lege, in vederea procurarii dozelor zilnice. Dintre faptele ilegale, au fost mentionate furturile (mai intai cele savarsite impotriva membrilor familiei, apoi cele impotriva celorlalti membrii ai comunitatii), talhariile, prostitutia etc. De asemenea, a fost evidentiat faptul ca ajung sa savarsesca infractiuni la regimul drogurilor, precum infractiunea de trafic. Astfel, in practica, se intalneste deseori situatia in care consumatorul primeste de la dealer un anumit numar de doze, dintre care este nevoit sa vanda celor din anturajul sau o parte, pentru a primi gratuit cantitatea necesara propriului consum. Sub influenta drogurilor, consumatorul savarseste si alte fapte stigmatizate de membrii societatii: reactii impulsive, explozii nejustificate de suparare, discutii banale care vireza spre tragic, agresivitate fizica.

Prin consumul de substante, sunt infranate inhibitiile, temerile care, in conditii de nonconsum, il impiedica pe individ sa se manifeste agresiv. Cu alte cuvinte, unele droguri au efecte dezinhibitorii, prin consumul acestora individul dobandind curajul necesar pentru savarsirea unor fapte antisociale.

Psihologul participant la focus-grup a subliniat faptul ca, din cauza consumului, individul percepe realitatea in mod deformat, avand halucinatii vizuale, auditive, olfactive, care isi pun amprenta asupra comportamentului sau. Intr-un asemenea context, consumatorul de droguri este uneori agresiv cu cei din jur, periclitand integritatea fizica sau psihica a acestora.

Fenomenul infractional care apare din cauza consumului de droguri nu se reduce doar la infractiunile savarsite cu violenta fizica sau verbala. Ofiterul de politie a suliniat faptul ca abuzul de substante poate genera si accidente de circulatie. Consumul genereaza reducerea capacitatii de conducere a autovehiculelor. Drogurile genereaza o stare de excitatie, conducatorul auto devenind impulsiv, ceea ce conduce la cresterea riscului de accidente.

Un aspect important a fost subliniat de catre judecator, care a precizat posibilitatea producerii, sub influenta drogurilor, a accidentelor de munca, incalcandu-se normele de protectie a muncii. De asemenea, nu sunt putine cazurile in care o persoana dependenta de droguri se face vinovata de savarsirea unor infractiuni contra familiei, precum abandonul de familie, rele tratamente aplicate minorului si alte asemenea fapte ilicite.

Procurorul participant la focus-grup a reliefat necesitatea realizarii unei diferentieri intre doua grupuri de persoane dependente de droguri care comit infractiuni:

-                        cei care savarsesc infractiuni minore, infractiuni care reprezinta consecinte ale starii de dependenta;

-                        cei care se confrunta cu probleme legate de activitatea infractionala anterior dependentei si care comit infractiuni mai grave.

Toti specialistii care au participat la acest focus-grup au admis faptul ca dimensiunile distructive ale consumului de droguri sunt imense, atat in plan juridic, cat si in plan psihosocial.

Referitor la evaluarea sistemului sanctionator aplicabil in cazul savarsirii infractiunilor la regimul drogurilor, cele mai multe date au fost furnizate de catre specialistii care au atributii de punere in aplicare a legii, respectiv judecator, procuror, ofiter de politie, ofiter de penitenciar, consilier de probatiune. Acestia au evidentiat care sunt fazele administrarii justitiei penale in cazul infractiunilor la regimul drogurilor:

-                        urmarirea penala, a carei instrumentare intra in competenta procurorului. In vederea strangerii de probe pentru probarea activitatii infractionale, procurorii pot numi ofiterii de politie sa efectueze activitati specifice care sa conduca la obtinerea de probe;

-                        judecata, care reprezinta principala activitate a procesului penal, in cadrul careia rolul primordial revine judecatorului;

-                        executarea pedepsei, etapa in cadrul careia un rol important are ofiterul de penitenciar.

De asemenea, supravegherea persoanelor carora li s-au aplicat pedepse neprivative de libertate reprezinta o componenta importanta, pusa in aplicare de catre consilierul de probatiune.

Stabilirea unei pedepse alternative este posibila in urmatoarele situatii:

-                        consumatorul sa nu prezinte un grad ridicat de periculozitate;

-                        infractiunile conexe la regimul drogurilor sa nu fie savarsite cu violenta;

-                        consumatorul sa manifeste interes pentru tratament, recuperare si reabilitare;

-                        gradul de dependenta, conform referatului de evaluare;

-                        statutul de angajat al dependentului si resursele sale financiare;

-                        sanatatea fizica si mentala a acestuia;

-                        relationarea cu familia si gradul de implicare a acesteia in obtinerea reusitei reintegrarii sociale;

-                        riscul de recidiva.

In situatia in care a fost aplicata o astfel de pedeapsa, consilierul de probatiune realizeaza urmatoarele demersuri:

-                        colaborarea cu organizatiile guvernamentale si neguvernamentale, in vederea initierii si derularii unor programe de resocializare. Programele mentionate se vor implementa in scopul insusirii unor norme si valori acceptate social, a unor abilitati sociale necesare rezolvarii problemelor legate de droguri;

-                        realizarea vizitelor la domiciliu;

-                        mentinerea unei legaturi permanente cu persoanele capabile a rezolva anumite nevoi: identificarea locurilor de munca disponibile, a cursurilor scolare, a celor de calificare sau recalificare profesionala.



Procesul de supraveghere presupune monitorizarea si evaluarea permanenta a cazului, urmarindu-se modul in care persoana condamnata respecta masurile si obligatiile care i-au fost impuse, comportamentul sau, modificarile intervenite in situatia sa, masura in care schimbarile survenite influenteaza riscul de a comite noi infractiuni si perspectivele sale de reintegrare.

In ultima etapa a focus-grup-ului, cand a fost abordata tema avantajelor si dezavantajelor sistemului de sanctiuni alternative in raport cu pedeapsa prin privarea de libertate, rolul cel mai activ a revenit ofiterului de penitenciar. Acesta a sustinut avantajele deosebite ale pedepselor alternative, comparativ cu cele privative de libertate. Punctual de vedere al acestuia a fost sustinut si de ceilalti participanti, intr-o masura mai mare sau mai mica. De remarcat este faptul ca specialistii care au atributii in domeniul asistentei consumatorului de droguri sustin cu vehementa pozitia ofiterului de penitenciar, in timp ce specialistii care desfasoara activitati de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri sunt, in general,  sustinatori ai pedepselor privative de libertate.

Totusi, cele mai multe argumente au fost in favoarea pedepselor alternative. Astfel, a fost subliniat faptul ca o persoana consumatoare de droguri pastreaza cu dificultate relatiile interpersonale, precum si locul de munca, iar adoptarea de catre aceasta a unor stiluri de viata diferite este greu de realizat. In cazul executarii unei pedepse privative de libertate, aceste probleme se adancesc dupa punerea in libertate.

Pornind de la ideea ca majoritatea consumatorilor de droguri sunt tineri, psihologul a evidentiat si alte dezavantaje ale pedepsei privative de libertate:

-                        penitenciarul nu reprezinta un mediu propice in care personalitatea consumatorului sa se dezvolte armonios;

-                        desi programe educative si psihoterapeutice sunt derulate si in penitenciar, totusi posibilitatile de reintegrare sociala ale consumatorilor sunt reduse;

-                        aflati intr-un mediu compus din infractori, consumatorii nu au modele pozitive;

-                        faptul ca executa o pedeapsa privativa de libertate poate constitui o noua trauma care se adauga celorlalte, acumulate in viata.

Argumentele enuntate conduc la ideea ca inchisoarea nu reprezinta o solutie aplicabila in cazul consumatorilor de droguri.

Avantajele pedepselor alternative sunt evidente. Acestea au fost evidentiate si de catre participanti la focus-grup:

-                        faptul ca evaluarea consumatorului se realizeaza astfel incat sa fie identificate nevoile relationate cu savarsirea infractiunii, factorii de risc infractional si factorii protectivi;

-                        faptul ca sunt stabilite obiective care au ca finalitate acoperirea nevoilor criminogene;

-                        faptul ca sunt stabilite activitatile care trebuie urmate pentru atingerea obiectivelor propuse;

-                        sunt stabilite institutiile si organizatiile neguvernamentale care urmeaza a avea atributii in acordarea serviciilor de asistenta specifice consumatorilor de droguri.

Toate aceste demersuri nu pot fi realizate in cazul in care consumatorul de droguri executa o pedeapsa privativa de libertate. Un argument puternic in favoarea acestei afirmatii il reprezinta numarul redus al specialistilor care isi desfasoara activitatea in penitenciar, raportat la numarul mare al detinutilor.

Concluzii

Din dezbaterile derulate in cadrul fogus-grup-ului, se poate observa ca modul in care consumatorul de droguri este perceput de catre diferiti specialisti care isi desfasoara activitatea in domeniul reducerii cererii si ofertei de droguri este influentat de specificul muncii acestora.

Astfel, cea mai mare parte a celor care isi desfasoara activitatea in domeniul reducerii cererii de droguri (prevenirea consumului si asistenta acoradata consumatorului), il percep ca fiind o victima. In formularea acestei conceptii, stau la baza factorii de risc care declanseaza consumul. Specialistii din categoria mentionata si-au exprimat aceasta convingere, pornind de la ideea potrivit careia consumatorul este o victima a unor factori individuali sau contextuali. Intr-o asemenea situatie, se impune derularea unor activitati specifice de reducere a factorilor de risc si de dezvoltare a factorilor de protectie. In ceea ce priveste regimul sanctionator, specialistii din aceasta categorie opteaza pentru pedepsele altenative.

In antiteza cu acestia, specialistii care deruleaza activitati specifice de punere in aplicare a legii, respectiv de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri, percep consumatorul ca fiind un infractor. In sustinerea acestei idei, invoca argumente referitoare la infractiunile savarsite sub influenta drogurilor. In consecinta, ei considera, in general, a fi mai eficienta aplicarea asupra acestora, a pedepsei privative de libertate.

Intr-un astfel de context, se impune dezvoltarea unor programe de informare si constientizare a intregii populatii pentru dobandirea unei atitudini de toleranta in scopul diminuarii marginalizarii si stigmatizarii consumatorilor de droguri, precum si a unei atitudini de responsabilitate in prevenirea consumului.

BIBLIOGRAFIE

1.     Abraham, P. (2004), Prevenire si consiliere antidrog, Bucuresti, Editura Ministerului Administratiei si Internelor;

2.     Chopra, D. (2003), Comportamente dependente, Bucuresti, Editura Curtea Veche;

3.     Mihailescu I. (2003), Sociologie generala. Concepte fundamentale si studii de caz, Bucuresti, Editura Polirom;

4.     Necualau A. (2004), Manual de psihologie sociala, Bucuresti, Editura Polirom,;

5.     Radulescu M., Banciu D. (1996), Sociologia crimei si criminalitatii, Bucuresti, Casa de Editura si Presa Sansa SRL








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




ASPECTE CLINICE ALE ADOPTIEI
Plasamentul la asistentul maternal
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
CENTRUL DE INGRIJIRE SI ASISTENTA A VARSTNICULUI
METODE SI TEHNICI SPECIFICE ASISTENTEI SOCIALE
EVIDENTE ALE STUDIILOR REFERITOARE LA PREVENIREA SI CONTROLUL COMPORTAMENTULUI INFRACTIONAL
Standarde in ocrotirea persoanelor virstnice
Cauze pentru aparitia familiei monoparentale


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu