Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
ANESTEZIA LOCO-REGIONALA

ANESTEZIA LOCO-REGIONALA





ANESTEZIA LOCO-REGIONALA

Depozitarea unui anestezic local in imediata vecinatate a unui trunchi nervos, a radacinilor nervoase, in jurul componentelor unui ganglion sau in lichidul cefalorahidian, reprezinta practica anesteziei loco-regionale.

Anestezicele locale sunt substante care blocheaza generarea si propagarea impulsurilor in tesuturile excitabile.

FIZIOLOGIA FIBREI NERVOASE

Celula nervoasa poseda doua proprietati importante:

excitabilitatea

# proprietatea de a raspunde la aplicarea unui stimul prin modificari fizico-chimice, care pot altera PR si pot declansa PA.

conductibilitatea

# proprietatea de a conduce impulsul nervos ( PA) de-lungul membranei celulare.

La nivelul axolemei, exista un potential de repaus (PR) care este generat de diferentele de concentratie ionica dintre cele doua medii : intra- si extracelular. Aceasta diferenta de concentratie se caracterizeaza printr-un exces de sarcini negative in interiorul celulei, astfel incat, in repaus fata interna va fi incarcata negativ, in timp ce fata externa va fi incarcata pozitiv, intre cele doua fete ale membranei existand o diferenta de potential de -70 ÷ - 90 mV.

Aplicarea unui stimul cu intensitate slaba nu determina aparitia potentialului de actiune ci doar un raspuns local ce se manifesta ca o depolarizare limitata la o portiune a membranei. Pe masura ce intensitatea stimulului creste, depolarizarea se accentueaza.Cand stimulul atinge valoarea prag se declanseaza un potential de actiune (PA) care se propaga de-a lungul fibrei nervoase. Orice crestere ulterioara a stimulului nu determina cresteri ale raspunsului (legea”tot sau nimic”). Axonii mielinizati si cu diametrul mai mare au viteza de conducere mai mare decat axonii nemielinizati cu diametrul mic, pentru ca in axonii mielinizati conducerea este saltatorie, impulsul sarind de la un nod Ranvier la altul, in timp ce in axonii nemielinizati conducerea este cotinuua.

Senzatia de durere este declansata de stimularea nociceptorilor – terminatii nervoase libere – activati de o gama variata de stimuli (mecanici, chimici, termici, electrici). De la receptori, stimulul este transmis de-a lungul axonilor neuronilor senzitivi (din ganglionul spinal – primul neuron al caii) la coarnele posterioare ale maduvei spinarii unde face sinapsa cu al doilea neuron al caii; axonii acestuia traverseaza linia mediana si urca la talamus, constituind tractul spinotalamic lateral. Neuronul de ordinul al treilea din talamus isi trimite axonul in cortexul senzitiv, responsabil pentru perceperea constienta a durerii. In afara caii spino – talamo – corticale, informatii depre stimulii durerosi sunt transmise si la alte parti ale creierului:

·       centrii din bulb – care regleaza functiile circulatorie si respiratorie

·       hipotalamus – care regleaza functiile autonome si endocrine si este implicat in raspunsul de stress la durere.

·       sistemul limbic – responsabil pentru starile emotionale legate de durere.

Informatiile asupra durerii viscerale sunt transmise prin fibre simpatice la lantul ganglionar simpatic paravertebral, de acolo la radacinile posterioare si mai departe pe caile spino – talamo – corticale.


CLASIFICAREA IUNE AL ANESTEZICELOR LOCALE

Anestezicul local (AL) realizeaza o intrerupere a conducerii stimulului nociceptiv pe traiectul nervului periferic, de la receptori pana la maduva.

Mecanismul de actiune consta in impiedicarea depolarizarii membranei, prin blocarea canalelor pentru sodiu. Receptorul pentru anestezic local se afla in intriorul canalului de sodiu.

AL este injectat sub forma hidrofila (XH^); inainte de a actiona AL trebuie sa difuzeze prin mai multe paturi tisulare; forma neionizata (bazica, lipofila), penetreaza usor aceste bariere; deci anestezicul , odata injectat disociaza :

XH^ à X ^ H^

Totusi responsabila de actiunea anestezicului local este forma ionizata, hidrofila a AL; asadar, odata ce forma liposolubila a ajuns in interiorul nervului, ionizeaza din nou, dand nastere formei ionizate care patrunde dinspre interior in canalul de sodiu si actionand asupra receptorului impiedica depolarizarea membranei.

Viteza de instalare a blocului anestezic este proportionala cu procentul de forma neionizata (liposolubila) care poate trece prin membrana, dependent de constanta de disociere a acestuia (pKa # pH – ul la care procentul formei ionizate este egal cu cel al formei neionizate).

Cu alte cuvinte, lipofilia conditioneaza viteza de instalare a blocului; de gradul de lipofilie depinde si potenta anestezicului local.

Principala determinanta a duratei de actiune este legarea de anestezicului local de proteine. Cele cu durata de actiune lunga sunt mai strans legate de proteinele plasmatice. Durata blocului anestezic nu depinde numai de proprietatile anestezicului local. Circulatia sanguina din zona de injectare are o mare importanta. Cresterea fluxului sanguin grabeste indepartarea drogului din tesuturile din jurul nervului astfel incat scade cantitatea de drog disponibila actiunii. Adaugarea unei mici cantitati de substanta vasoconstrictoare (ex. epinefrina) la solutia de anestezic local scade absorbtia vasculara, scazand durata si gradul blocului (valabil mai ales pentru anestezicele care produc vasodilatatie, cum ar fi xilina).

BLOCUL ANESTEZIC DIFEREN}IAL

Efectul anestezic obtinut variaza cu natura fibrelor nervoase interceptate. Fibrele nervoase care intra in componenta nervilor sunt de trei categorii:

A – mielinizate, groase, # 1 – 20 

B – mielinizate, subtiri,  # 1 – 3 

C – nemielinizate,  < 1 

- fibre motorii

A - fibre care conduc sensibilitatea tactila

A - fibre care conduc sensibilitatea proprioceptiva

A - fibre care conduc sensibilitatea dureroasa si termica

B – fibre simpatice preganglionare

C – sensibilitatea dureroasa

A- conduc durerea localizata, ascutita

C – conduc durerea surda, difuza

Sensibilitatea este blocata in ordinea:

-        durere

-        rece

-        cald

-        tact

-        presiune

Recuperarea se face in ordine inversa.

Primul care se instaleaza este blocul simpatic, apoi blocul senzitiv si la urma blocul motor. Explicatia este data de faptul ca in nerv fibrele groase se dispun in centru, cele subtiri la periferie, iar anestezicul local actioneaza de la periferie spre interior, deci primele interceptate vor fi fibrele subtiri. Cele mai sensibile sunt fibrele B mielinizate (simpatice preganglionare).

In cadrul anesteziei loco-regionale pot sa apara urmatoarele tipuri de complicatii:

a.)   legate de drogul utilizat

b.)   legate de tehnica folosita

c.)   reactia pacientului (reactii alergice; rare, mai frecvente la esteri)

TOXICITATEA SISTEMICA

Apare in caz de supradozare sau dupa injectare intravasculara accidentala.

Primele simptome sunt nervoase (datorate excitatiei SNC): vertij, somnolenta, tulburari de vedere, tulburari auditive, logoree, tremuraturi ale mainilor, convulsii generalizate si ulterior coma, stop cardio-respirator si in final decesul.

Efectele toxice apar si la nivelul aparatului cardiovascular, dar se manifesta mai tarziu, la concentratii plasmatice mai mari decat cele care provoaca simptomele nervoase (exc. Bupivacaina, care la doze reduse produce aritmii greu de tratat).

Efectele toxice sunt date de AL liber , nelegat de proteinele plasmatice. De aceea, pacientii cu hipoproteinemie sunt mai predispusi sa dezvolte reactii toxice la AL.


TEHNICI DE ANESTEZIE LOCO-REGIONALA

Anestezia regionala blocheaza perceptia dureroasa in zona supusa interventiei chirurgicale, pacientul ramanand treaz.

Preferata la pacientii:

·       cu afectiuni cardiovasculare

·       varstnici

·       cu afectiuni ale cailor respiratorii

·       cu stomac plin

·       la care intubatia traheala este dificila.

 Tehnici de anestezie loco-regionala:

1.     topica (de suprafata) – analgezia mucoasei orofaringiene, arborelui traheo-bronsic, tractului genito-urinar; (util pentru laringoscopie, esofagoscopie, bronhoscopie, citoscopie)

2.     prin infiltratie: locala, de nerv periferic, de plexuri nervoase;

3.     intravenoasa

4.     spinala, epidurala, caudala.

ANESTEZIA SUBARAHNOIDIANA

Introducerea AL in spatiul subarahnoidian in contact direct cu radacina nervilor rahidieni produce anestezie spinala.

Se intrerupe inervatia aferenta si eferenta a structurilor somatice si viscerale.

Obiectivele clasice ale blocarii centrale sunt : prevenirea durerii si relaxarea musculaturii scheletice.

Efecte viscerale:

Cardiovasculare:

Hipotensiune ( datorita scaderii DC  ^ venodilatatia periferica cu scaderea returului venos).

Tratament:

Ridicarea membrului inferior

Pozitia Trendelenburg

Administrarea de fluide( daca nu exista contraindicatii)

Administrare de vasopresoare

Bradicardie , cand:

Blocul depaseste T1 – T4 (blocarea nervilor cardioacceleratori); tratament: administrare de atropina

Reflex Bainbridge ( scaderea presiunii venoase in AD à scadere reflexa a FC); tratament: administrare de fluide isotone pentru a creste presarcina.

Pulmonar

-        muschiul diafragm – rar afectat ( nervul frenic are originea in C3 – C5)

-        cauza cea mai frecventa de apnee in cursul rahianesteziei este ischemia strcturilor centrale prin hTA severa;

Gastro-intestinal – acelerarea peristaltismului, relaxare sfincteriana

Endocrin

       suprarenala este inervata de simpatic (T11 – L2); secretia normala de catecolamine se mentine, dar scade capacitatea de adaptare la nevoile crescute de catecolamine


Renal

-        cu exceptia hTA severe, fluxul sanguin renal se mentine prin autoreglare;

-        tonusul muscular al vezicii urinare scade à retentie de urina

SNC

-        hipoirigatia SNC in conditii de hTA severa determina furtuna rahianestezica, care consta in greturi, varsaturi, confuzie, anxietate, sete de aer, tahicardie

Indicatii

1.     chirurgie urologica

2.     chirurgie rectala

3.     chirurgia membrelor inferioare

4.     ginecologie-obstetrica

5.     chirurgia abdomenului inferior

Contraindicatii

absolute

1.     refuzul pacientulu

2.     infectii cutanate locale

3.     bacteriemie

4.     hipovolemie severa

5.     coagulopatie

6.     presiune intracraniana crescuta

7.     tratament cronic cu anticoagulante

8.     alergie la anestezicele locale

9.     migrene severe

10.  afectiuni neurologice centrale in evolutie

relative

1.     neuropatii preexistente

2.     chirurgie pe coloana preexistente

3.     dureri dorsale

4.     consum de aspirina preoperator

5.     minidoze de heparina subcutanat preoperator

6.     pacient necooperant

7.     tratament cu IMAO

Tehnica

·       asigurarea conditiilor de asepsie

·       pozitia pacientului – sezut / decubit lateral

·       cai de abord ; mediana / paramediana

·       ac subtire, lung, cu bizou scurt cu mandren

·       se repereaza spatiul intervertebral, se palpeaza apofiza spinoasa inferioara si se introduce acul cu mandren deasupra apofizei, pe marginea superioara a acesteia (piele, tesut celular subcutanat, ligament supraspinos, interspinos, galben, spatiul epidural, dura mater, spatiul subdural virtual, arahnoida, spatiul subarahnoidian unde exista LCR)

·       incidente la punctie; parestezii, (atingerea unei radacini nervoase), scurgerea de lichid sanguinolent, punctie dificila.

·       Punctia se poate face in spatiile L2 – L3 ; L3 – L4 L4 – L5  L5 – S1


Durata

·       in medie 1h – 1 ½ h

·       depinde de :

-        proprietatile intrinseci ale AL

-        concentratia initiala

-        asocierea de vasoconstrictor

Complicatii:

1)     hTA (cand TA scade cu peste 30% fata de TA din perioada preoperatorie)

profilaxie:administrarea de solutii cristaloide 15 ml/kg cu 15 minute inainte ;

tratament: pozitie Trendelenburg, administrare de fluide, vasopresoare

2)     cefaleea postrahie (cauza-tractiunea caudala a vaselor meningiene datori scaderii presiunii LCR prin pierdere de LCR prin orificiul dural)

-        apare la 24 – 48 h dupa punctie

-        se agraveaza in ortostatism

-        asociaza greturi si varsaturi

-        mai frecvent la tineri si femei

profilaxie:

ace fine, bizoul acului introdus pararel cu fibrele durei, repaus la pat 24-48 ore, hidratare (2,5 – 3 l /zi)

tratament: hidratare, dieta usoara, analgezice orale

3)     greturi, varsaturi – tratament: O2, atropina, prevenirea hTA

4)     retentie de urina - sondaj vezical

5)     dorsalgii, lombalgii – analgezice

6)     complicatii neurologice – tratament specific

ANESTEZIA PERIDURALA

Anestezie de conducere obtinuta prin injectarea unei solutii de anestezic local in spatiul peridural (contact cu trunchirile nervilor spinali)

Poate realiza analgezie cu bloc motor minim pana la anestezie cu bloc motor complet (in functie de drogul ales, concentratie, dozaj)

Indicatii:

1.     anestezie chirurgicala:

-        urologie

-        ortopedie

-        chirurgie  digestiva submezocolica

-        chirurgie vertebrala

-        obstetrica - ginecologie

-        chirurgie vasculara

2.     analgezie postoperatorie / posttraumatica

3.     terapia durerii (in clinici specializate de terapie a durerii): sdr. Raynaud, membrul fantoma, dureri postzosteriene.

Contraindicatii (idem rahianestezia)

Efectele anesteziei peridurale pe organe si sisteme

1.     neurologice – bloc simpatic, senzitiv si motor prin blocarea fibrelor nervoase B, C, A

2.     cardiovasculare

-        sunt datorate blocajului simpatic

-        stabilitatea cardiovasculara este mai buna ca in rahianestezie

-        in peridurala, blocul simpatic atinge aproape acelasi nivel metameric ca si analgezia, in timp ce in rahianestezie, blocul simpatic depaseste nivelul blocului senzitiv; in plus blocul simpatic se instaleaza mai lent in peridurala, permitand mecanismelor compensatorii din teritoriile neatinse de bloc sa actioneze si sa limiteze hTA.

3.     respiratorii

-        scade eficacitatea ventilatiei daca sunt interceptati muschii respiratori

-        rar, in peridurala cervicala, poate fi afectat nervul frenic

-        apneea este determinata mai frecvent de hipovascularizatie cerebrala prin DC scazut

-        postoperator, analgezia peridurala cu AL / opiacee determina ameliorarea capacitatii vitale si VEMS – ului.

4.     tub digestiv

-        favorizeaza reluarea tranzitului dupa chirurgiea digestiva

-        poate masca simptomatologia unei complicatii intraabdominale postpoeratorii

5.     renal – atonie vezicala tranzitorie

6.     frisonul si termoreglarea – vasodilatatia favorizzeaza pierderea de caldura

7.     efecte endocrine si metabolice

-        scade stress – ul chirurgical prin denervare simpatica

-        scade secretia de catecolamine

-        scade secretia de renina.

Tehnica

-        spatiul peridural (/ epidural) sse gaseste in cavitatea osoasa a canalului vertebral, in afara durei mater pe care o inconjoara, fiind limitat anterior de corpurile vertebrale si ligamentul longitudinal posterior, si posterior si lateral, de arcurile vertebrale si o serie de formatiuni ligamentare (ligamentul supraspinos, interspinos, galben)

-        in partea superioara, spatuil peridural este inchis prin aderenta durei mater la periostul “foramen magnum”, iar inferior de catre ligamentul sacro – coccigian care inchide hiatul sacrat

-        spatuil peridural contine pe langa trunchiurile nervoase si grasime, plexuri venoase foarte bogate, arterele destinate maduvei, limfatice.

Material necesar

-        pentru asepsie

-        trusa special confectionata: seringi, ace, ac Tuohy, cateter cu 4 repere la capat, prevazut cu un filtru antibacterian, comprese sterile, manusi, fiole cu anestezic, adrenalina, etc.

Pozitionarea bolnavului

-        sezand / decubit lateral

-        inainte de punctionarea spatiului peridural, este obligatorie asigurarea accesului venos si montarea unei perfuzii;

-        riscul de complicatii severe (rahianestezia totala) impune asigurarea unui echipament de resuscitare adecvat.

Tehnica punctionarii

-        preferata tehnica “pierderii de rezistenta” la injectare de aer sau lichid ; exista si tehnica “aspirarii picaturii” (deceleaza presiunea negativa din spatiul peridural”)

-        preferat abordul median celui paramedian sau lateral

-        se stabileste sediul punctiei

-        buton intradermic de anestezie locala ( 1 – 2 ml de AL) la locul punctiei

-        se introduce acul Tuohy perpendicular pe tegument, pe o distanta de aproximativ 2 cm

-        se inainteaza progresiv, dupa scoaterea mandrenului si atasarea unei seringi de 5 – 10 cm3 cu ser fiziologic

-        la trecerea prin ligamentul interspinos vom simti senzatia de rezistenta elastica, la trecerea prin ligamentul galben, rezistenta lemnoasa, iar in spatiul peridural senzatia de pierdere a rezistentei

-        se injecteaza doza test de 2 – 3 ml AL, cu aspirare (sange, LCR si se asteapta 5 minute; se urmareste instalarea unei eventuale rahianestezii.

-        Daca testul a fost negativ, dupa controlul TA si al FC si realizarea contactului verbal cu pacientul se injecteaza lent anestezicul.

-        Pentru realizarea unei analgezii peridurale de durata se poate introduce un cateter in spatiul peridural, in sens cranial.

Complicatii

-generale:

-        hTA (de obicei scade cu 10 – 20 mmHg)

-        frison (dupa bupivacaina)

-        toxicitate sistemica

-        methemoblobinemie

-        injectare subarahnoidiana accidentala - cea mai grava complicatie – rahianestezia totala

·       punctia recunoscuta a durei mater à fara consecinte grave; eventual cefalee;cefalee

·       punctia nerecunoscuta, cu injectarea unei cantitati mari de AL in spatiul subarahnoidian:

- colaps cardio-circulator

- bradicardie

- hipoventilatie –pana la apnee

- pierderea starii de constienta

- stop cardio- circulator

tratament:

- resuscitare cardio-respiratorie in stop cardio-respirator

- IOT, umplere volemica, vaso-constrictoare;

-        injectare subdurala, asemanatoare cu rahianestezia totala, dar timpul pana la instalare este prelungit

-        bloc peridural extins cu complicatii respiratorii

-        cefalee

-        dificultati de mictionare

-        lombalgii

-locale

-        esecul anesteziei peridurale

-        analgezie in pete (cateter in spatiul peridural anterior)

-        analgezie unilaterala

-        complicatii neurologice




loading...
loading...


.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Retinopatia prematuritații
Actinomicoza - tratament naturist
NEFRIX - HYDROCHLOROTIAZIDUM
PATOLOGIA GLOMERULARA
AFECTIUNILE VENELOR - BOALA VARICOASA, FLEBITELE
ABCESUL CRONIC. ABCESUL RECE. ACTINOMOCOZA. ADENITA TBC. SIDA
Refractia oculara
COLIR CU SULFAT DE ATROPINA 1%




loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu