Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila", Bucuresti

Facultatea de Farmacie

CONTRIBUTII LA STUDIUL FARMACOGNOSTIC AL CEAIULUI MEDICINAL HEMORLAX LAXATIV

INTRODUCERE:

Fitoterapia - utilizarea plantelor medicinale in scop terapeutic - are o vechime de mii de ani si o eficienta deja dovedita . Ea foloseste plantele sub forma de extracte totale, spre deosebire de medicina alopata care recomanda doar substante extrase din plante .
        Printre avantajele ei se numara accesibilitatea (plantele sunt usor de procurat si ieftine), actiunea blanda si lipsa efectelor adverse (cand se respecta dozele adecvate), tratarea bolnavului ca intreg (plantele au efecte fizice si psiho-emotionale si echilibreaza organismul la toate nivelele) . Plantele medicinale se pot folosi in paralel cu medicamentele alopate (cu cateva mici exceptii, la care trebuie sa se tina seama de antagonismul dintre unele medicamente - de exemplu anticoagulantele - si unele plante) .
Fitoterapia moderna studiaza compozitia chimica a plantelor in laboratoarele farmaceutice si argumenteaza stiintific utilizarile traditionale ale unor plante .
        Tratamentul cu plante medicinale da rezultate foarte bune in afectiunile usoare, functionale sau in stadiile incipiente ale bolilor . In bolile cronice, in care a aparut deja afectarea organica, fitoterapia are un rol adjuvant si poate contribui la o partiala reversibilitate a simptomelor sau leziunilor .
        Aceste afirmatii se aplica la modul general, deoarece se constata in practica medicala ca important este pacientul si nu boala (diagnosticul), caci adeseori dorinta bolnavului de a se vindeca poate face adevarate minuni, in pofida statisticilor nefavorabile ale bolii de care acesta sufera . De asemenea, exista practicieni ai medicinei naturale care au demonstrat, prin studii efectuate in clinici, ca bolile grave pot fi vindecate .

Medicina alopata, in ciuda progreselor ei uluitoare prin introducerea tehnicilor de varf in explorarea diagnostica si in tratament, este pusa din ce in ce mai des in dificultate in fata bolilor tot mai grave cu care se confrunta . Apar virusuri noi, tot mai greu de contracarat, scade imunitatea corpului omenesc, creste numarul persoanelor care sufera de boli degenerative si de cancer, antibioticele (chiar cele din ultimele generatii) isi fac efectul o anumita perioada, apoi microbii devin rezistenti la ele si trebuie descoperite noi medicamente, toate acestea se produc pe fondul poluarii tot mai accentuate a mediului inconjurator, a stresului, a alimentatiei care nu ne mai asigura toate substantele indispensabile pentru buna functionare a organismului si a modului nociv modern de hranire .

     Putem spune ca bioterapia are o valoare inestimabila, pentru ca folosesc metode verificate de-a lungul sutelor sau chiar miilor de ani . Se alimenteaza de la izvoarele medicinei populare de pe intregul glob si sunt validate (o data in plus) in laboratoarele de cercetare de astazi . Ceea ce stramosii nostri foloseau cu succes in terapie, noi redescoperim si aplicam astazi pentru a fi sanatosi .

Efectele plantelor se instaleaza in timp si necesita o administrare prelungita - de la 2-3 saptamani la cateva luni, in functie de gravitatea si vechimea bolii, reactivitatea organismului si perseverenta bolnavului in a urma tratamentul . In cazul bolilor foarte grave, tratamentul poate dura si 2-3 ani, urmand o schema terapeutica indicata de medic . Nu se apeleaza la fitoterapie in situatiile urgentelor medicale (cu foarte mici exceptii) sau chirurgicale si nici in cazul bolilor infectioase grave (ex . septicemii, meningite etc . ) .

CONSTIPATIA

Constipatia este definita ca eliminarea mult prea lenta a scaunului (defecatie cu dificultate sau cantitati sistematic insuficiente) .
Pentru majoritatea populatiei, imposibilitatea de a elimina scaunul pentru mai mult de 24 de ore, este considerata constipatie . Cantitati mici de scaun, duritate si uscaciune excesiva si de asemenea senzatie de eliminare incompleta a bolului, sunt elemente tipice ale constipatiei .
Toate aceste simptome sunt prezente la majoritatea pacientilor care sufera de constipatie . Totusi, uneori lipsesc unele simptome . Prezenta unui singur simptom este o dovada a constipatiei . Modificari ale obiceiurilor proprii fiecarei persoane (privind frecventa si ritmul eliminarii bolului fecal) constituie de asemenea o dovada a constipatiei .

Constipatia este una dintre cele mai frecvente tulburari, care apare la un numar mare de pacienti, in special la varstnici . In Franta, aproximativ 10 milioane de persoane sufera de constipatie, iar in Germania aproximativ 30% din populatie . In ultimii ani, medicii au raportat o crestere a numarului persoanelor suferind de constipatie . Convingerea ca este necesara eliminarea scaunului in fiecare zi este inradacinata in mintea oamenilor inca din antichitate . Din aceasta cauza, unele persoane complet sanatoase, incep tratamente pentru constipatie si abuzeaza de laxative deoarece nu au o eliminare zilnica a bolului fecal . Totusi frecventa scaunelor la pacientii sanatosi poate fi foarte variata . O eliminare zilnica a bolului fecal nu este obligatoriu o dovada a bunei functionari a intestinului . In prezent este larg acceptat ca frecventa normala a defecatiei variaza de la de 3 ori/zi la de 3 ori/ saptamana .

Cauzele constipatiei

In conditii normale, o medie de 1-2 litrii/zi de continut lichid intra in prima parte a intestinului gros (cecum si colon ascendent) unde este amestecat pentru a se asigura contactul optim intre continutul intestinal si suprafata mucoasei intestinale . Astfel, excesul de apa si anumite substante chimice (saruri anorganice) poate fi reabsorbit . Colonul este in principal un container in care scaunul este stocat, format si eventual eliminat, si prin absorbtia excesului de apa din scaun previne pierderea acesteia prin tractul gastrointestinal .
Intestinul, antrenat cu stimuli electrici, executa miscari periodice .
Se observa doua tipuri principale de miscari: segmentare si peristaltice . Miscarile segmentare (segmentarea) sunt contractii intermitente ale segmentelor invecinate ale intestinului, care contribuie la o mai buna amestecare a continutului intestinal, permite absorbtia apei, care duce la formarea scaunului .
Peristaltismul reprezinta contractiile segmentelor consecutive adiacente ale intestinului care deplaseaza continutul intestinal in directia rectului si apoi in afara organismului .
Necesitatea defecatiei apare cand fecalele intra in rect, intinzand peretii acestora si stimuland receptorii (terminatiile nervoase) ale mucoasei . Odata cu varsta, sensibilitatea acestor receptori scade si este necesara o contributie mai mare a muschilor din peretele abdominal, pentru eliminarea scaunului .
Defecatia este o functie care partial nu este dependenta de vointa, dar totusi, partial, poate fi constient controlata . In general, dimineata, in momentul trecerii la pozitia ortostatica, fecalele acumulate in timpul noptii incep sa preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la necesitatea defecatiei . Acesta este cel mai fiziologic ritm al miscarilor intestinale .

Tulburarile in motilitatea intestinului, care duc la constipatie, pot avea la randul lor mai multe cauze . Cea mai comuna include: dieta, stilul de viata si diferiti factori de stres .
Acestia tulbura asa numitul sistem nervos vegetativ, responsabil pentru functionarea organelor interne . Acest lucru este influentat de mai multe situatii psihologice dificile: conflicte, depresii, anxietate, orar neregulat de munca si odihna, dieta nesanatoasa si altele .
Reflexele cu origine in diferite organe (stomacul si sistemul biliar) sunt printre factorii care contribuie la dezvoltarea constipatiei bazata pe mecanism nervos .
Tulburarile endocrine (cele care intereseaza glanda tiroida, suprarenalele si altele), care pot fie slabi, fie stimula influenta hormonilor asupra intestinului, duc de asemenea la constipatie . Tulburarile fluxului sanguin, in vasele intestinale, datorate aterosclerozei si altor tulburari vasculare, afecteaza, de asemenea peristaltismul intestinal si pot duce la constipatie .
Activitatea fizica redusa inhiba motilitatea intestinala si cauzeaza constipatie, in special la varstnici .
Medicamentele administrate pacientilor sunt un factor independent, de mare influenta asupra miscarilor intestinale: unele pot cauza constipatie, in special administrate pe termen lung . Aceasta se refera in special la atropina si la medicamentele cu activitate similara, diferite narcotice, unele spasmolitice, bicarbonatul de sodiu . Medicamentele psihotrope (tranchilizantele, diureticele, componentele de fier si hidroxidul de aluminiu, pot de asemenea determina constipatie .
Trezirea tarziu, graba dimineata, activitatea in ture neregulate, modificari in stilul de viata si munca obisnuita, pot contribui de asemenea la constipatie .
Necesitatea defecatiei este inhibata de conditiile neigienice din toalete si uneori de rusine si altele .
Constipatia poate fi, de asemenea tulburata de tulburari organice ale intestinului, care duc la ingustarea lumenului .

Complicatii

Pe termen lung, constipatia poate duce la complicatii variate: inflamatii ale intestinului gros; scaunele foarte tari, cu consistenta pietroasa, pot exercita presiune si ulceratii la nivelul intestinului, sau, in cazuri extreme, obstructii intestinale complete, care necesita interventii chirurgicale .
Constipatia indelungata poate duce la diferite afectiuni ale anusului si rectului . Cele mai frecvente sunt hemoroizii si fisurile anale .
Relatia dintre obstructia cronica si cancerul de colon este inca neclara . O teorie sugereaza ca acumularea de fecale in intestin ar duce la cresterea concentratiilor substantelor toxice cu originea in intestin . Efectul pe termen lung al acestor substante asupra peretelui intestinal ar putea determina aparitia cancerului . Simptomele alarmante, care sugereaza sau indica dezvoltarea unui cancer, sunt: slabiciune generala, pierderea in greutate, aparitia de sange in fecale, eliminarea de fecale in forma de creion ascutit (scaune cu forma efilata, foarte subtiri, amintind de varful unui creion) .

Profilaxia constipatiei

Prevenirea transformarii unei constipatii acute in constipatie cronica este foarte importanta . Constipatia acuta apare in timpul bolilor infectioase . Pacientii cu obiceiuri alimentare nesanatoase (care nu mananca suficiente substante organice), cu somn neregulat sau expunere la substante toxice produse de bacterii pot dezvolta mai usor constipatie acuta . Prevenirea constipatiei in timpul infectiilor acute se poate face prin ingestia de cantitati suficiente de apa, fructe, legume, compoturi, sucuri de fructe sau produse lactate fermentate .
Constipatia acuta apare frecvent la pacientii cu afectiuni cardiovasculare severe, la pacientii imobilizati la pat . Statul in pat cat mai putin timp posibil reduce riscul aparitiei constipatiei si riscul transformarii in constipatie cronica .
Constipatia, ca urmare a pierderii reflexelor naturale de defecatie, apare uneori, mai ales in copilarie . Educarea copiilor sa incerce sa elimine scaunul la timpul fixat este foarte importanta pentru a preveni constipatia obisnuita, cauzata de lipsa stimulilor . Obiceiul de a merge la toaleta la aceeasi ora in timpul unei zile previne dezvoltarea constipatiei si la adult .
Pauzele lungi intre mese pot cauza perturbari ale ritmului normal al miscarilor intestinale . Scurtarea pauzelor dintre mese si dieta bogata in substante organice sunt elemente importante in profilaxia constipatiei .
Activitatea fizica, exercitiile de dimineata, mersul pe jos, sporturile de apa sunt de asemenea factori importanti in prevenirea constipatiei, mai ales pentru cei care lucreaza la birou .

HEMOROIZII

Hemoroizii reprezinta dilatatia venelor de la nivelul canalului anal si a rectului inferior . Aceste dilatatii venoase se pot grupa in asa numitele pachete hemoroidale, ce pot ajunge la dimensiuni foarte mari, pot iesi prin anus si se pot complica cu sangerari, fisuri sau tromboze .
Din punctul de vedere al localizarii acestora, hemoroizii pot fi in interiorul canalului anal, asa numitii hemoroizi interni sau pot iesi in afara anusului-hemoroizii externi .

Cauze favorizante ale apartiei hemoroizilor:

• sarcina si nasterea
• constipatia cronica (eforturi repetate)
• diareea cronica (duce la iritatia locala)
• alimentatia (foarte condimentata, alcool, exces de alimente uscate)
• bolile de ficat, hipertensiunea portala
• tumori ale rectului ce determina presiune la nivelul venelor si dilatarea acestora (de aceea trebuie sa mergeti la medic pentru a stabili cauza exacta) .
• viata sedentara sau anumite sporturi precum ciclismul si motociclismul

Simptome

Hemoroizii au manifestari diferite, precum durerea sau jena locala, senzatia de mancarime si mai ales sangerari la nivelul anusului, cu sange proaspat, care apare de obicei la sfarsitul defecatiei .
De asemenea acesta boala se poate manifesta prin complicatiile sale precum: fisurile anale, ce provoaca dureri insuportabile si sangerari importante, abcese anale (adevarate colectii de puroi situate in regiunea anusului), fistule perianale (acestea reprezinta niste comunicari anormale intre rect sau anus si zona invecinata) .

O complicatie frecventa a hemoroizilor este proccidenta lor, adica iesirea hemoroizilor interni la exterior, urmata de inflamarea acestora si trecerea foarte dificila inapoi, ducand la aparitia disconfortului si a durerii . De asemenea hemoroizii se pot complica cu trombozare si inflamare

In mod eronat, multi oameni trateaza acesta afectiune cu jena si rusine si se feresc sa o mentioneze atunci cand se prezinta in fata medicului de familie sau specialist pentru diferite probleme de sanatate . Bonavul de hemoroizi nu trebuie sa se neglijeze pentru ca boala poate trada afectiuni mult mai grave sau se poate complica .

Netratati, hemoroizii pot creste foarte mult in dimensiuni, ramanand ca singura atitudine terapeutica interventia chirurgicala, cunoscuta pentru inconvenientele majore peostoperatorii . De retinut este faptul ca hemoroizii nu se vindeca de la sine, tratamentul medical si masurile igieno-dietetice avand doar un rol de ameliorare

CAP I . DATE GENERALE PRIVIND SPECIA PRODUCATOARE

a)      COMPOZITIE SI DISTRIBUIRE

Coada soricelului - Millefolii herba

Scorta Crusin - Frangulae cortex

Flori de soc -Sambucci flos

Urzica - Urticae herba

Distribuit de Laboratoarele Fares

Laboratoarele FARES Bio Vital produc: ceaiuri medicinale, siropuri naturale, uleiuri esentiale pentru aromaterapie, unguente, capsule si comprimate . Plantele medicinale folosite la fabricarea produselor fitoterapeutice sunt cultivate sau sunt recoltate din zone nepoluate .

Laboratoarele FARES Bio Vital

str . Plantelor 50
335700 Orastie, jud . Hunedoara
Romania

fax: 0254 . 241 . 942
tel . : 0254 . 247 . 570

Informatii suplimentare:
info@frs . ro
tel . : 0254 . 247 . 574

b) RASPANDIRE

Coada soricelului . Planta erbacee, perena, hemicriptofita, ssp . millefolium este mezofila, la temperatura si pH amfitoleranta, ssp suedica : xermezofita spre mezofita, microtema, acid neutrofila, ambele specii indicatoare de zirconiu .

Este intalnita de la campie pana in regiunea subalpina, prin fanete, poieni, margini de padure, margini de drum si cai ferate, pe soluri nisipoase relativ umede, insorite sau umbrite . Se mai numeste alunel, bradatel, ciuresica, coada-hartului, iarba-oilor, prisnel,etc . Denumirea populara a fost sugerata de forma frunzelor . Raspandita in Europa si Asia .

Crusin: arbust calcifug, creste pe soluri silicioase, sarace, aluvionare de lunci, pseudogleice de pe terase si piemonuri, italnit in paduri de lunca, zavoaie, pe malul lacurilor, mlastini, comun la campie si dealuri, sporadic in regiunile montane . Se mai numeste crasici, lemn cainesc, crusei, pasachina . Este un arbust exigent fata de umiditatea solului . Raspandit in Europa si Asia .

Soc: Arbust sau arboras indigen, mezofit, mezoterm, acid neutrofil, subheliofil, intalnit pe soluri fertile afanate, revene, bogate in humus . Se intalneste in subarboretele padurilor de deal si campie, in luminisuri sau margini de padure, pe langa garduri, de la campie pana in partea inferioara a muntilor . Se mai numeste haler, hoz, iboz, scorpat, soace .

Fitocenologic, e incadrat in Prunetalia, Epilobietea . E cultivat in S . U . A . , Federatia Rusa, Norvegia, Suedia, Marea Britanie, etc . In Romania in anul 1975 s-a organizat prima cultura de concurs pentru obtinerea de biotipuri . In cadrul CAP Baiculesti se cultiva biotipuri valoroase pe o suprafata de 10 ha . Raspandit in Europa si Asia

Urzica: Planta erbacee, perena, hemicriptofita, geofita, cosmopolita, mezofita, mezoterma . E intalnita pe langa garduri, ziduri, drumuri, daramaturi, taieturi de padure, pe langa case, grajduri, stane, malul apelor de la campie pana la in zona alpina . Nu are cerinte specifice fata de lumina, prefera locuri cu lumina mai ridicata . Se mai numeste oisea, U creata, U de padure, etc . Raspandita pe tot globul cu exceptia regiunii arctice, centrul si sudul Africii .

c) DESCRIEREA SPECIEI

Coada soricelului

Rizom lignificat, multicapitat, repent, oblic sau orizontal, cu stoloni subterani . Tulpina erecta glabra sau usor paroasa, striata simpla sau ramificata in partea superioara, inalta pana la 80 cm . Frunze alterne de 2-3 ori penat-sectate cu lacinii foarte inguste, usor paroase . Flori dispuse in catalidii ovoide, iar acestea grupate in corimburi (unele au peste 100 de catalidii) . Florile marginale sunt albe, uneori nuantate cenusiu, mai rar roz, ligulate, : cele centrale sunt tubuloase, hermafrodite . Fructele sunt achene mici .

Crusin: Arbust cu tulpina inalta de pana la 5m,cu scoarta neteda, lucioasa, cenusie . Lujerii bruni sau bruni cenusii, cu numeroase lenticele alungite, albicioase sau galbui . Frunze lat-eliptice, scortoase, lucioase, cu marginea intreaga, acute, pubescente pe nervuri . Flori mici, albi verzui, hermafrodite grupate pana la 10 in cime axilare . Fructele sunt drupe sferice, verzi la inceput, iar apoi rosii si violet negricioase cand ajung la maturitate deplina . Contin 2-3 seminte comprimate . Lastareste si drajoneaza .

Produsul este constituit din scoartele recoltate de pe trunchiurile arbustilor, in varsta de 3-4 ani, Este un produs relativ recent introdus in terapeutica, necunoscut in Antichitate .

Se prezinta sub forma unor fragmente plate sau rasucite in tuburi sau jgheaburi, suprafata externa fiind acoperita de crapaturi neregulate si lenticele albicioase, alungite transversal . Fata interna este fin striata longitudinal . In ruptura este mai neteda catre exterior si fibroasa catre interior . De obicei prezinta lungimi de 15-30 cm, grosimea scoartelor fiind de max 2 mm . Culoarea la exterior este brun cenusie, adesea cu pete albe datorate lichenilor, pe cand fata interna este portocalie sau brun galbuie . Daca se zgaraie fata externa, apare imediat in profunzime un strat de culoare rosie

Soc : Tulpina inalta, de 4-5 m, neregulat ramificata, cu ramificatii direct de la baza, lungi si drepte, scoarta cenusie cu ritidom crapat . Lemnul galbui este uniform . Coroana globuloasa, destul de deasa . Lujerii grosi, verzui-cenusii, cu lenticele proeminente si maduva spongioasa, alb-galbuie . Mugurii opusi, mari, ovoid-ascutitit . Frunzele sunt imperipenat compuse cu 5-7 foliole eliptice sau ovat eliptice, acute, pe margini neregulat-ascutit-serate, pe fata inferioara dispers-paroase in lungul nervurilor, miros neplacut .

Flori albe, dispuse in cime umbeliforme, plane, mari, cu diametrul de 12-20 cm, placut si puternic mirositoare . Sunt scurt pedunculate, sau sesile, glabre, cu un diametru de 5-6mm, sunt alcatuite pe tipul 5 . Caliciul verde, gamosepal, este terminat cu dinti mai scurti decat petalele . Corola gamopetale, rotacee, este alcatuita din 5 lobi rotunjiti la varf . Androceul este format din stamine cu antere galbene, biloculare, concrescute pe tubul corolei . Gineceul inferioar, tricarpelat se continua cu un stigmat trilobat . Mirosul este specific aromat iar gustul mai intai dulceag, mucilaginos iar mai apoi iute amarui . Fructe bace negre, lucioase, sferice, cu gust dulceag-acrisor, cu 3-5 samburi .

Urzica: Radacini subtiri pasloase . Rizom cilindric, subtire, brun deschis, repent, lung si ramificat . Tulpina cu patru muchii evidente, simpla, erecta, acoperita cu peri urticati, setacei, inalta pana la 1,30m . Frunze opuse, ovat-lanceolate, la varf ascutite, la baza cordate sau rotunjite, dintate pe margini, pe ambele fete cu peri setacei, urticati, petiolate . Florile sunt unisexuat dioice, dispuse in panicule la axila frunzelor superioare . Fructele sunt nucule ovale, verzi, cu perigonul persistent .

d) COMPOZITIE CHIMICA

Coada soricelului: Planta contine ulei eteric, acizii achilenic, formic, acetic, aconitic, ascorbic, folic, probionic, valerianic, palmitic, stearic, miristic, oleic, linoleic, succinic, urme de acid salicilic, cafeic, alcooli etilic si metilic, flavone, maltoza, zaharoza, glucoza, arabinoza, galactoza, dextrine, aminoacizi, proteine, taninuri, principii amare . Substantele anorganice intalnite sunt : Fe, Mn, Zn, Cu, Cd, Ni, Si, Ca .

Substantele sunt concentrate mai ales in influorescente, apoi in frunze, mai putin in radacina sau tulpina . Inflorescentele contin pana la 0,50% ulei volatil . Din unele zone ale tarii s-au recoltat probe de inflorescente care uscate in conditii naturale, la aer, au avut un continut de pana la 0,80% ulei volatil bogat in camazulen . Uleiul volatil contine 8 - 10 % compusi triterpenici monociclici, precum si triterpene biciclice ca : alfa-pinen, 1-borneol, triona, carifilen, alte sesquiterpene si alcooli sescviterpenici, acid salicilic, formic, acetic, izovalerianic si camazulen . Continutul in camazulen variaza intre 0,01 si 0,10 % in inflorescenta . Continutul in camazulena difera in functie de specie, momentul infloririi, caracterul individual, modul de uscare, depozitare etc .

Acidul ascorbic

Acid salicilic

acid oleic

acid miristic

Acid cafeic

Crusin: Scoartele de crusin contin drept principii active 2-6% antracenozide si agliconii corespunzatori . Acestia se gasesc in cantitate mai mare in scoartele varstnice, recoltate de pe trunchiul arbustilor, cantitatea maxima acumulandu-se la inceputul perioadei de vegetatie (primavara) .

Actiunea farmacodinamica este imprimata indeosebi de patru glicozide : glucofrangulozidele A si B si frangulozidele A si B . In scoarta proaspata nu exista forme antrachinonice, extractul apos nedand din acest motiv reactia Bortrager decat dupa oxidarea sa cu apa oxigenata . Se pare ca in scorta proaspata exista o diantrona care in timpul uscarii este oxidata la antrachinona, aceasta fiind bis-glucoramnozida-frangula-emodol-dihidro-diantronei .

Inafara acestora , in scorta de crusin se mai gasesc beta-glucozida crizofantolului, 1 sau 8-monoglucozida emodolului, beta-glucoida fiscionei precum si o heterodiantrona, monoramnozida palmidinei C . Importanta din punct de vedere biogenetic deoarece furnizeaza data privitore la biosinteza in planta a acestor substanta este 1,8-dihidroxi-2-acetil-naftalina . In plus, in scoarta se mai gasesc si principii amare, mucilag, o saponina b-sitosterol, flavonozide, precum si urme de doi alcaloizi peptidici denumiti frangulina si franganina .

Soc: Florile contin ulei volatil 0,03%, rutozid 3%, etil, izobutil si izoamil-amine . De asemenea mai contin beta-D -glicozizi ai acizilor cafeic si ferulic, zaharuri, mucilagii, vitamina C, etc . Frunzele contin sambunigrina, aldehide glicolice, oxalati, vitamina C si saruri minerale .

Fructele contin zaharuri 9,1%, proteine 2,5%, potasiu 300mg%, vitamine C,A si B .

Scoarta contine colina, zaharuri, tanin, etc . Mirosul gretos al florilor este conferit de o serie de amine alifatice si anume: etilamina, n-propilamina, izopropilamina, izobutilamina, glicolaldehida . Flavonele sunt reprezentate prin rutozida, care poate ajunge pana la 1,5% din produs, alaturi de hiperozida si izocvercitrozida

Sambunigrozida este o glicozida cianogenetica, ce prin hidroliza cu acizi diluati se descompuni in benzaldehida si acid cianhidric,iar cu acizii concentrati conduce la sarea de amoniu a acidului fenil-glicolic:

rutozida

acidul cafeic

glicolaldehida

hiperozida

sitosterol

Urzica: Contine substante proteice cu un mare numar de aminoacizi, glucide, amine (histamina, acetilcolina, serotonina), steroli, cetone, (acetofenone), ulei volatil, substante grase, sitosterol, acizi acetic, formic, pantoteic, folic, complex vitaminic( A, B2, C, K, acid folic, acid pantoteic), ODP-uri (acid cafeic si clorogenic), acizi organici: acetic, butiric, formic, sinapic, clorofila, protoporfirina, coproporfirina, beta-caroten, saruri de Ca, Mg, Fe, K etc . In peri se afla o substanta vezicanat pt piele constituita din acid formic, o enzima si o toxalbumina (UDA)

vitamina B2

acid folic

Vitamina K

e) ACTIUNE FARMACOLOGICA

Coada soricelului: Planta are importanta terapeutica in medicina umana si in cea veterinara . E cunoscuta de mult in medicina empirica . In farmacopei se gaseste monografia utilizarii intregii plante .

Uleiul volatil ii confera proprietari stomahice, astringente, antiinflamatoare, calmante, usor antiseptice si tonic-amare .

Intern actioneaza ca - antialergic mediu ( inhiba actiunea histaminei),

- antiasmatic bun (relaxeaza musculatura neteda a arborelui bronsic si

favorizeaza expectoratia)

- antiseptic intestinal mediu,

- antiseptic urinar mediu-slab

- carminativ slab (reduce volumul gazelor din intestin)

- cicatrizant gastric,intestinal si reno-urinar emenagog mediu (favorizeaza declansarea ciclului menstrual-florile mai ales)

- decongestiv antihemoroidal,

- tonic digestiv bun

- bronhodilatator, expectorant, antibronsic

- dezinfectant si calmant in infectiile gastrointestinale .

- carminativ, cu linistirea durerilor abdominale, si expulzarea gazelor din intestin

- decongestiv antihemoroidal, antiseptic si calmant al mucoasei ano-rectale

Extern  antialergic puternic(dar mai slab decat musetelul),

antiinfectios mediu-slab,

antiinflamator bun, antipruriginos,

cicatrizant foarte puternic .

topic, modifica local reactia pielii sau a mucoaselor, astringent,

Crusin colagog: stimuleaza contractia vezicii biliare si evacuarea bilei in intestin,

coleretic stimuleaza secretia bilei la nivelul ficatului,

creste peristaltismul intestinului gros

laxativa sau purgativa in functie de doza . In stare proaspata, are actiune drastica, din care cauza este utilizata numai dupa uscare . Actiunea laxativa se manifesta la zece ore dupa administrare . Medicina veterinara foloeste scoarta pentru efectul ei purgativ si laxativ in constipatiile cronice .

Soc - sudorific, purificator prin marirea activitatii de secretie a glandelor sudoripare

diuretic, actioneaza asupra epiteliului renal,marind cantitatea de urina eliminata in timp

laxativ, favorizeaza evacuarea continutului intestinal

galactagoge, stimuleaza secretia glandelor mamare .

antinevralgice (amelioreaza sau inlatura durerile cauzate de nevralgii si antiseptice) distruge microorganismele .

Sunt indicate in gripe, bronsite, tuse, boli reno-vezicale, furunculoze, abcese, arsuri, flictene .

Fructele au actiune laxativa, vitaminizate, mineralizanta, antinevralgica, antiseptica, diuretica, galactagoga . Sunt utilizate mai ales in constipatie . In doze mari produc stari de voma, arsuri epigastrice, irigarea gatului, insuficienta respiratorie, convulsii .

Frunzele au actiune antiinflamatoare, cicatrizanta . Scoarta are proprietati diuretice si purgative . Proaspat zdrobite se recomanda in arsuri si in tratamentul hemoroizilor .

Urzica: Principiile active din plante au un spectru forte larg farmacodinamic .

elimina starea de anemie .

intervine favorabil in diferite actiuni ale cailor respiratorii (bronsite, astm) .

actioneaza asupra epiteliului renal, marind cantitatea de urina eliminata si o data cu ea substantelor toxice din sange, si in general din organism .

deplaseaza acidul uric din tesuturi in sange, favorizand eliminarea masiva a acidului uric pe cale renala .

stimuleaza secretia bilei, secretia pancreatica, gastrica si intestinala, stimuleaza peristaltismul intestinal si digestia .

stimuleaza secretia glandelor mamare la femeile lauze .

actioneaza hipoglicemiant provocand scaderea glucozei din sange .

hemostatic, oprind sangerarea .

stimuleaza hematopoeza, activand procesele fiziologice de formare e eritrocitelor, leucocitelor si trombocitelor .

fluidifica sangele, si secretiile bronsice .

activeaza regenerarea tesuturilor si epitelizarea, cicatrizand ranile .

provoaca scaderea temperaturii corpului in diferite stari patologice .

remineralizeaza si vitaminizeaza organismul .

combate diareea, dizenteria si starile inflamatorii ale mucoaselor tubului digestiv .

bactericid, limitand sau inlaturand multiplicarea bacteriilor .

actioneaza impotriva viermilor intestinali, dereglandu-le metabolismul .

f) INTREBUINTARI

g) PREPARATE FARMACEUTICE

Ceai: pentru a prepara un ceai de plante, regula de baza este : o lingurita de plante la o cana de apa, oparita sau la foc mic, timp de 10 - 15 minute . Florile, frunzele, pulberea si coditele delicate sunt oparite . Plantele verzi (neuscate) sau partile mai tari ale plantei, cum ar fi radacinile, coaja sau tulpinile lemnoase trebuie fierte la foc mic (in nici un caz o fierbere rapida) . Oparirea si fierberea la foc mic se fac cu un capac deasupra ibricului, pentru a preveni evaporarea uleiurilor volatile si a substantelor minerale din planta . O exceptie este cazul in care se doreste evaporarea acestora, pentru a prepara un ceai concentrat . Daca se realizeaza o combinatie a unor plante ce presupune metode diferite de preparare(de exemplu oparire si fierbere la foc mic) se prepara mai intai plantele ce trebuie fierte la foc mic, se filtreaza si apoi se introduc plantele ce trebuie "oparite" in apa fierbinte in care au fost fierte celelalte .

Infuzia este fiertura concentrata obtinuta prin oparirea partilor mai delicate ale plantelor cum ar fi frunzele, florile, tulpinile subtiri, etc . Se obtine dupa ce apa in clocot se toarna peste planta, intr-un vas smaltuit sau ceramic, acoperit cu o farfurioara, tinandu-se la infuzat 10-15 minute .

Decoctul este o fiertura concentrata preparata prin fierberea lenta si la foc mic a partilor mai tari in planta cum ar fi radacinile, scoarta si tulpinile lemnoase . Se obtine astfel: se pune de la inceput planta in apa, lasandu-se sa clocoteasca 20-25 de minute, cu completarea apei evaporate .

Siropul se obtine din macerate, infuzii, decocturi sau sucuri de plante la care se adauga circa 70% zahar, care asigura o buna conservare in timp . In siropuri se pot adauga tincturi sau alte substante medicamentoase care vor mari eficienta .

Tinctura: este un concentrat de plante preparat cel mai adesea pe baza de alcool, glicerina sau otet .

Baile fitoterapeutice sunt forme de utilizare a plantelor medicinale in uzul extern sub forma de bai . Pentru a obtine un amestec de plante pentru bai (ceaiuri balneologice), plantele fragmentate se introduc intr-un saculet din tifon ce se va fierbe dupa umectare, conform indicatiei, 10-30 minute, la foc domol, in 3-5 l apa ce se va pune apoi in cada de baie cu apa, la o temperatura potrivita .

Baile locale se prepara la fel ca baile fitoterapeutice, dar in cantitati mai mici de lichid, si se recomanda in cazul unor plagi purulente, hemoroizi .

Cataplasmele sau compresele sunt destinate uzului extern si se obtin prin imbibarea unui tifon sau bucata de panza de bumbac curata in diferite infuzii, decocturi sau tincturi . Cataplasma se va aplica direct pe piele pentru a se obtine un efect emolient, sau antiinflamator . Acest mod de utilizare se intalneste la unele masti cosmetice .

Coada soricelului : florile plantei intra in compozitia ceaiurilor si a preparatelor farmaceutice standardizate .

- ceai medicinal de coada soricelului ( herba) contra colicilor, gasric II, laxativ antihemoroidal

- tinctura

- extract glicerinat

- capsule cu pulbere de coada soricelului

- bitter " Taina plantelor " ( extract natural din 30 de plante medicinale) - tonic general

- produse cosmetice ( sampoane , creme )

- HOFISAN ( capsule operculate continand 0,5g amestec de cuticula de pipota de pasare stabilizata , coada soricelului si patrunjel pulbere , concentrat fibre vegetale din tarate de grau si uleiuri esentiale) . cu actiunile: previne formarea calculilor renali si biliari la dezagregarea si eliminarea acestora; antiseptica si antiinflamtoare la nivelul aparatului reno-urinar si a celui digestiv; regleaza functia aparatului digestiv, diuretica; hipocolesteremianta; usor hipoglicemianta; tonic general .

TARBEDOL, GERONTOL, CISTOGAL

Crusin: scoarta intra in compozitia ceaiurilor Plafar: hepatic nr2, antihemoroidal, laxativ nr 2, pulbere laxativ-purgativa . In medicamentele ULCEROTRAT, iar sub forma de extract uscat in CARBOCIF, CORTELAX, LAXATIN si in LICHIORUL PURGATIV

Soc: in compozitia ceaiurilor medicinale, tinctura ca diuretice in curele de slabire .

Sirop SAMBUCOVIT vitaminizant pentru copii .

Urzica Se utilizeaza infuzia 5-10 %, decoctul 3-10 % si extractul 1:2 in alcool de 70 °C . Pentru tratamentul enterocolitelor se administraza cate o lingura de infuzie la fiecare 1-3 ore, sau 2-5 picaturi de extract alcoolic . Ca purgativ se administreaza cate un paharel de decoct, dimineata, sau 5-10 picaturi de extract alcoolic, de 2-4 ori pe zi, timp de 5-15 zile pe luna . In cosmetice, produse pentru ingrijirea parului Tinctura de urzica - radacinile, scoase din pamant primavara sau toamna, se spala cu o perie si se taie marunt . Se umple cu ele o sticla si se toarna deasupra rachiu de secara de 38-40% si se lasa sa stea 14 zile la loc calduros .
Bai de picioare -  radacinile bine spalate si periate (2 maini pline) si de urzici proaspete (tulpina si flori - aceeasi cantitate) se lasa peste noapte in 5 litri de apa si se incalzesc a doua zi pana dau in clocot . Se introduc picioarele in baia facuta cat se suporta de fierbinte si se tin 10 minute . Urzicile raman in apa in timpul baii . Aceasta baie de picioare poate fi folosita inca de 2-3 ori, daca este reincalzita .
Spalat pe cap - urzicile proaspete sau uscate (cat luati cu ambele maini de 10 ori) se pun intr-o oala de 5 litri cu apa rece si se incalzesc incet, pe foc mic, pana la fierbere, dupa care se lasa sa stea 5 minute . Daca se folosesc radacini de urzici, se pun 2 maini pline de radacini sa stea peste noapte in apa rece, se incalzeste totul a doua zi pana da in clocot si se lasa sa stea 10 minute . Pentru spalatul pe cap ar trebui intrebuintat in acest caz sapun medicinal .

CAP II . ANALIZA FARMACOGNOSTICA

a)      EXAMEN MACROSCOPIC

Are ca scop stabilirea caracterelor morfologice ( observate cu ochiul liber sau la lupa ) si organoleptice ( percepute prin miros si gust ) ale produselor vegetale .

Ceaiul se prezinta sub forma unui produs concisum , nu foarte maruntit, produsele vegetale putand fi usor identificate, cu miros aromat datorita uleiurilor volatile din Milefolli flores si din Sambucci flores .

Examenul macroscopic efectuat pe ceaiul comercializat in forma concisum evidentiaza urmatoarele produse vegetale:

Milefolli herba: partea aeriana cu somitatile florale .

Frangulae cortex: fragmente de scoarta de culoare brun- cenusie la exterior si cu suprafata neteda brun- rosie la interior si striata longitudinal, cu gust amar .

Sambucci flores : flori albe de soc desprinse din inflorescente

Urticae herba: frunze oval lanceolate, aspre pe ambele fete si iritante la pipait .

Frangulae cortex

Millefolii herba

Sambucci flores

Urticae herba

b)     EXAMEN MICROSCOPIC

Are ca scop stabilirea tesuturilor si elementelor anatomice caracteristice unui anumit tip de produs vegetal . Se poate realiza pe sectiune, preparat superficial (concisum) clarificat si pulbere . In cazul ceaiului meu am facut examenul microscopic pe pulbere .

Agenti de clarificare folositi : apa de Javel, cloralhidrat 80%, hidroxid de sodiu 5-8 % . Rolul clarificarii este de a indeparta continutul celular pentru a putea observa peretii celulari .

Agenti de colorare:- fluoroglucina clorhidrica- coloreaza elementele lignificate in rosu

- verde de iod - coloreaza elemntele lignificate in verde

- carmin alaun - coloreaza elementele celulozice in rosu

Preparatul clarificat a fost preparat cu cloralhidrat 80% si fluoroglucina clorhidrica .

Literatura de specialitata prevede pentru fiecare produs vegetal urmatoarele constituente:

Millefolii herba:

grauncioare de polen cu extina echinulata

endoteciu

peri tectori pluricelulari cu 4-5 celule bazale scurte si celula teminala lunga si ascutita

peri glandulari specifici familiei

mici druze de oxalat de calciu

Frangulae cortex:

pachete de fibre liberiene partial lignificate in teaca cristaligena

fragmente de parenchim cu druze de oxalat de calciu

fragmente de raze medulare (uni sau biseriate)

fragmente de suber

sclereide absente

Urticae herba:

fragmente de parenchim clorofilian cu druze de oxalat de calciu si cistoliti

peri urticanti cu baza dezvoltata si o mica protuberanta sferica sau varf recurbat in forma de croseta

peri tetori unicelulari, verucosi, in forma de retorta

peri glandulari cu piciorul monocelular si glanda bicelulara sferica

Sambucci flores:

granule de polen sferice sau elipsoidale cu 3 pori germinativi si extina foarte fin punctata

nisip oxalic

picaturi de ulei volatil

In urma examenului microscopic s-au observat:

endoteciu

peri glandulari

druze de oxalat de calciu

pachete de fibre liberiene partial lignificate in teaca cristaligena

fragmente de parenchim clorofilian

fragmente de suber

peri urticanti

picaturi de ulei volatil

granule de polen sferice

papile

parenchim clorofilian

vase de lemn

Par uriticant de urzica, picaturi de ulei

Papile si picaturi de ulei

Fragment de suber

Peri tectori

 

druze de oxalat de calciu fibre

vase de lemn de calibru mare

parenchim clorofilian

c)      ANALIZA CHIMICA CALITATIVA A SOLUTIEI EXTRACTIVE APOASE

Are ca scop stabilirea principalelor grupe de principii active prin reactii chimice specifice .

Prepararea infuziei:

Peste doza recomandata se toarna 200 - 250ml apa clocotita si se lasa 10-15 minute acoperit

Schema de separare pentru solutia extractiva apoasa

~ 1 g p . v . + 10 ml apa, refluxare, 5-10 min

filtrare (vata)

½ solutie apoasa extractiva ½ solutie apoasa extractiva

+HCl 10%

solutie hidrolizata (M2)

M1  reacti de identificare racire

oze  + eter

poliholozide  separare

mucilagii  (palnia de

ODP-uri   separare)

cumarine

flavone

antocianozide

taninuri

saponozide solutie eterica solutie apoasa

reactii de identificare

-oze

-antocianidoli

reziduu(baie de nisip)

reactii de identificare

- emodoli +alcool

reactia solutie alcoolic

Liebermann-Burchard reactii de identificare

(pentru sapogenoili) -agliconi flavonici

produs vegetal(sitaV,VI)

+HCl 2%, t^oC

solutie apoasa acidulata  produs vegetal epuizat

+NH₄OH 10% pH=8-9

+eter

sol . eterica sol . apoasa alcalina

+HCl 2%

sol . eterica sol . apoasa

(alcaloizi)

M  R . Mayer R . Bertrand

OZE

Reactia Fehling

Principiul reactiei

Are la baza proprietatea ozelor de a reduce hidroxidul amino-cupric la oxid cupros .

Reactia de formare a oglinzii de argint

Principiul reactiei

Proprietatea ozelor de a reduce solutia amoniacala de azotat de argint la argint metalic .

Reactia Molisch

Principiul reactiei

Sub actiunea acidului sulfuric concentrat, ozele se deshidrateaza, cu formarea furfuralului (pentozele) sau hidroximetilfurfuralului (hexozele) . Acestia prin cuplare cu timol, genereaza compusi colorati in rosu purpuriu .

MUCILAGII

Reactia cu hematoxilina

Principiul reactiei

Mucilagiile se coloreaza in violet in prezenta hematoxilinei .

Reactia Molisch

Principiul reactiei

Sub actiunea acidului sulfuric concentrat, ozele se deshidrateaza, cu formarea furfuralului (pentozele) sau hidroximetilfurfuralului (hexozele) . Acestia prin cuplare cu timol, genereaza compusi colorati in rosu purpuriu .

ODP

Reactia cu reactivul Arnow

Principiul reactiei

Formarea nitrozoderivatilor (in mediu acid) si tautomerizarea spontana a acestora la oximele corespunzatoare, care prezinta coloratie rosie si se solubilizeaza in mediu alcalin .

FLAVONOZIDE

Formarea fenoxizilor

Principiul reactiei

Flavonozidele si agliconii formeaza in mediu alcalin fenoxizi colorati in galben .

Reactia Shibata

Principiul reactiei

Proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor lor de a isi reduce gruparea ceto in prezenta hidrogenului nativ . Se obtin coloratii diferite in functie de natura flavonei: rosu pentru flavonoli, portocaliu pentru flavone .

Reactia de obtinere a chelatilor

Principiul reactiei

Proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor acestora de a forma in prezenta metalelor bi sau trivalente chelati colorati in galben .

TANINURI

Reactia cu clorura de fer (III)

Principiul reactiei

In prezenta cationului Fe (III), taninurile catehice formeaza precipitate si/ sau coloratie verde-negricioasa, iar cele galice, precipitate, si/ sau coloratie albastra-negricioasa .

Reactia cu ionii metalelor grele

Principiul reactiei

Taninurile au proprietatea de a precipita cu ionii metalelor grele .

SAPONOZIDE

Reactii de precipitare cu hidroxid de bariu, acetat bazic si neutru de plumb

Principiul reactiei

Saponozidele formeaza cu hidroxidul de bariu, acetatul bazic si neutru de plumb, precipitate albe, care nu se dizolva in exces de reactiv .

Proba de spumefiere

Principiul reactiei

O solutie apoasa continand saponozide, prin agitare energica timp de 15 secunde, formeaza o coloana de spuma persistenta cel putin 15 minute .

CAROTENOIDE

Pricipiul reactiei

Cu reactivul Carr- Price carotenoidele formeaza initial o coloratie verde-albastra care apoi vireaza in rosu brun

2 . 4 . Examen chimic calitativ efectuat pe solutia apoasa hidrolizata- faza apolara

SAPONOZIDE

Reactia Liebermann-Burchard

Permite identificarea nucleului sterolic sau triterpenic .

Principiul reactiei

In prezenta anhidridei acetice si a acidului sulfuric concentrat, compusii cu nucleu sterolic sufera reactii de deshidratare, dehidrogenare si dimerizare, finalizate cu formarea unui dimer colorat in verde .

ANTRACENOZIDE

Reactia Bortrager

Principiul reactiei

In mediu alcalin agliconii formei oxidate formeaza saruri (emodinati) solubili in apa, de culoare rosie .

ALCALOIZI

Reactia Mayer

Principiul reactiei

Alcaloizii dau cu acest reactiv un precipitat alb sau doar o usoara opalescenta, daca se gasesc in cantitate mica .

Reactia Bertrandt

Principiul reactiei

Alcaloizii dau cu acest reactiv un precipitat alb sau doar o usoara opalescenta, daca se gasesc in cantitate mica .

Observatii experimentale:

Solutia extractiva de culoare galbena, limpede cu miros usor aromat si gust usor amar .

Rezultatele analizei chimce sunt redate in tabelul 1

Concluzii

S-au identificat : oze , mucilagii, ODP-uri, flavonozide, taninuri, saponozide, carotenoide si ulei volatil .

O prezentare comparativa cu literatura de specialitate , a principiilor active este redata an tabelul 2 .

Tabel 2: Compararea principiilor active gasite in ceaiul analizat cu cele mentionate in literatura de specialitate

Concluzie

Principiile active mentionate in literatura de specilitate au fost indetificate si de mine prin reactiile chimice specifice mentionate mai sus .

d)     DETERMINAREA PURITATII

Impuritatile pot fi un alt organ al plantei, un alt produs vegetal sau corpuri straine(alte tipuri de produse vegetale, sau pietricele, sarme, pamant, resturi ale prelucrarii industriale)

Limita de admisibilitate conform FRX prevede ca in terapie nu se folosesc produse vegetale degradate, atacate de fungi sau insecte, contaminate cu produsi organici de dejectie sau stropite cu substante erbicide sau pesticide . Produsul vegetal nu trebuie sa contina fungi, insecte sau alte contaminari animale . Se impune un maxim de materii straine de 2% daca in monografie produsului nu se prevede altfel .

Tehnica de lucru

Pentru determinarea puritatii, produsul vegetal a fost examinat in strat subtire, cu ochiul liber .

Rezultate experimentale

S-a putut constata:

nu au fost gasite impuritati

- nu au fost detectate corpuri straine

In urma analizei farmacognostice nu s-au determinat impurificari .

e) DETERMINARI CANTITATIVE

Calitatea ceaiului a fost apreciata prin continutul de ulei volatil .

DOZAREA ULEIULUI VOLATIL

S-a efectuat izolarea si dozarea uleiului volatil continut in ceaiul de analizat prin metoda distilarii cu apa in circuit inchis (Neoclevenger, FR X) .

Tehnica de lucru

30 g produs vegetal pulverizat se aduc , impreuna cu 250 mL apa, in balonul cu fund rotund, care va fi adaptat la un dispozitiv de distilare . Tubul gradat si partea inferioara a separatorului se umplu cu apa, apoi se astupa cu un dop . Se lasa sa circule apa in refrigerent si se incalzeste balonul, astfel incat apa sa fiarba si sa distileze cu o viteza moderata . Dupa terminarea distilarii se opreste circuitul apei din refrigerent si se lasa sa circule vaporii timp de cateva minute, pentru a colecta urmele de ulei aderent . Se lasa sa circule din nou apa si se opreste sursa de caldura . Dupa 30 de minute se coboara stratul de ulei volatil in tubul gradat, prin deschiderea robinetului . Se citeste volumul de ulei volatil (mL) si se raporteaza la 100 g produs vegetal . [ 10 ]

Observatii experimentale:

Dupa distilarea ceaiului pentru hemorlax laxativ la aparatul Neoclevenger s-au obtinut 0 . 08 mL ulei volatil reprezentand 0,40 % . Uleiul volatil are culoare albastra datorita azulenelor si camazulenelor .

CAP III . Corelatii intre principiile active si actiunea terapeutica

Coada soricelului

Stomahica si tonic-amara (datorita uleiului volatil si principiilor amare), este utila pentru digestia lenta . Este indicata in colonopatiile functionale (aerocolie flatulenta colopatie spastica) si inflamatoare (colite proctite); in aplicatii locale, este utila pentru hemoroizi (prin lectine, acetilbalcanolida si azulenele din uleiul volatil)

Este colagoga coleretica (prin acizii cafeic si clorogenic), usor antitermica (prin herniarina), antipruriginoasa (prin uleiul volatil), antiinflamatoare
Este astringenta datorita taninurilor si cicatrizanta prin flavone . Este hemostatica prin taninuri si vitamina K - este utilizata pentru: hemoragii digestive hemoragii vezicale hemoragii nazale metroragii .
Este utilizata in afectiunile inflamatoare, in special digestive, mai ales cu leziuni ulcerative si hemoragice . Este utila in afectiuni gastroduodenale functionale (aerogastrie eructatii) si organice (gastrite duodenite ulcer gastric ulcer duodenal); extern, este indicata in inflamatii bucale (stomatite) si faringiene (faringite) .
In administrare externa, sub forma de comprese si unguente, se foloseste in afectiuni cutanate dermatoze arsuri plagi .
Este imunomodulatoare prin lectina, citostatica prin acetilbalcanolida .
Antispastica (prin flavone: naringetol si apigenol), este utilizata in tulburarile functionale digestive, in particular in colicile digestive

Crusin

Principiile active din scoarta de crusin sunt antracenozidele si actioneaza la nivelul colonului . . Scoarta de crusin se administreaza ca laxativ sau purgativ, in functie de doza . In stare proaspata poseda actiune drastica cu colici si vomismente, din care cauza este utilizata numai dupa uscare . Actiunea laxativa se manifesta la cca . 10 ore de la administrare prin stimularea motilitatii intestinului gros . Glucozidele pure, extrase din scoarta de frangula, determina o actiune relaxanta asupra ansei intestinale si numai extractele totale actioneaza prin marirea peristaltismului intestinal . Acesta se explica prin prezenta agliconilor oxidati in extracte, deoarece glicozidele pure, in absenta unei enzime hidrolizante, nu au actiune purgativa . Are actiune emolienta prin mucilagii

Soc

Prin saponozide florile de soc sunt expectorante si sudorifice decongestive si diuretice (de asemenea datorita flavonozidelor, saponozidelor, acizilor polifenol-carboxilici si nitratului de potasiu) si laxative . Sunt recomandate in obezitate datorita asocierii actiunilor diuretica diaforetica si laxativa; aceeasi asociere de efecte le recomanda si ca depurativ, in sensul favorizarii eliminarii substantelor toxice-reziduale din organism . Ca diuretice, sunt folosite in retentiile hidrosaline de diverse cauze (cardiace, renale etc . ) si in afectiunile urinare si articulare .
Combinatia de efecte diaforetic (si, prin aceasta, febrifug antitusiv (prin sambunigrozida), expectorant emolient antiseptic (prin compusii volatili) si, posibil, imunostimulator (prin poliholozide sau lectine) recomanda florile de soc pentru tratamentul virozelor respiratorii rinite faringite laringite traheobronsite adenoviroze gripa) .
Sunt considerate antalgice, utile in nevralgia de trigemen sciatica periartrita scapulohumerala . Sunt emoliente prin mucilagii .
Sunt folosite mai ales in patologia pediatrica: de la raceli banale (cu senzatia tipica de nas infundat) ori constipatii, pana la cosmaruri pavor nocturn si crize de astm bronsic (mai ales nocturne) .

Urzica

Este antidiareica prin taninuri . Are efect diuretic si uricozuric

Vindeca ranile cele fizice (plagi hemoroizi), prin efectele antiinflamator (prin UDA si poliholozide) si hemostatic (prin vitamina K si taninuri)
Prin acid folic, acid pantotenic, protoporfirine este hematopoetica vitaminizanta si remineralizanta si in plus prin semintele, bogate in ulei gras, clorofila, fitohormoni, fitostimulina, tocoferol care sunt tonice generale Urzica este utilizata in forme usoare de anemie, in stari de convalescenta astenie debilitate .
Este antiinfectioasa imunostimulatoare revulsiva prin secretia perilor urticanti .
Stimuleaza secretiile gastrica, biliara, pancreatica si intestinala, fiind utila pentru manifestari dispeptice gastroenterita dizenterie .
Este antiinflamatoare antihemoragica antiulceroasa .
Urzica este recomandata in afectiunile metabolice hiperuricemie obezitate diabet zaharat stimuleaza secretia de insulina Este galactagoga, fiind folosita in hipogalactie Este folosita pentru manifestari hemoragice hemoptizii metroragii hemoragii digestive hematurie .
Este utila si in alte afectiuni ginecologice menstruatii neregulate leucoree vaginite vaginita atrofica (are efecte antiinflamator si trofic) .
Urzica este utila in afectiunile cutanate - se foloseste, intern si extern, pentru intretinerea parului (mai ales in asociere cu brusture si mesteacan), combaterea seboreei acneei furunculozei, in alergii cutanate urticarie psoriazis .
Este utila pentru eliminarea retentiei hidrosaline .
Este recomandata in afectiuni articulare guta artroze discopatie lombara lumbago sciatica S-a demonstrat ca extractele de urzica provoaca o eliminare renala abundenta de acid uric, iar pe de alta parte deplaseaza acidul uric din tesuturi, trecandu-l in circulatia sanguina .
Este intrebuintata in afectiuni urinare litiaza urinara insuficienta renala, inclusiv cele conexe hipertrofiei benigne de prostata Este imunostimulatoare prin poliholozide .

CAP IV . CONCLUZII

Produsele vegetale din compozitia ceaiului "HEMORLAX LAXATIV" au fost identificate prin examen macroscopic si microscopic .

In infuzie s-au identificat oze, mucilagii, carotenoide, antracenozide, ODP-uri, flavonozide, taninuri, saponozide .

Fiecare produs vegetal contribuie prin principiile active identificate in urma analizei famacognostice la actiunea generala a ceaiului si anume cea laxativa si antihemoroidala . Nu au fost determinate plante inutile in compozitia ceaiului . Principiile active identificate justifica actiunea terapeutica .

S-a determinat un continut de ulei volatil de 0,4% .

Nu s-au identificat alcaloizi, deci produsul nu este toxic .

Poate fi astfel utilizat in afectiunile pentru care este recomandat .

CAP V . BIBLIOGRAFIE

Ciulei I . , Grigorescu Em . , Stanescu U . , Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie , Tratat de farmacognozie , Editura medicala , Bucuresti 1993, vol 1 .

Gird C . , Dutu E . , Popescu L . , Pavel M . ,   Farmacognozie baze practic, Editura universitara "Carol Davila", Bucuresti, 2005, vol 1 si 2 .

Pirvu C . , Universul plantelor , Editura enciclopedica , Bucuresti 1997, editia a 2-a revazuta si completata .

4 . Thomas L : 10 plante esentiale

5 . Tudor I - Plante medicinale miraculoase din flora Romaniei

6 . . Note de curs Farmacognozie an III , an universitar 2007-2008

https://www . plante-medicinale . org/coada-soricelului

https://www . sanatateata . com/plante/crusin . htm

https://www . salvaeco . org/plmed/page/coada_soricelului . php

https://www . medicina-naturista . ro/category/plante/plante-medicinale-de-la-m-la-z