Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
FIZIOLOGIA AMIGDALEI PALATINE

FIZIOLOGIA AMIGDALEI PALATINE


FIZIOLOGIA AMIGDALEI PALATINE

Organele limfoide sunt:

- centrale  - maduva osoasa, timusul;

- periferice  - splina;

- ganglioni limfatici;

- apendice;

- amigdalele;

- placile Peyer.

Amigdala, principalul organ limfoepitelial al inelului Waldeyer, contine foliculi limfoizi formati din trei zone dupa cum urmeaza:



-zona A- cea mai profunda, constituita din centri germinativi activi;

- zona B- este asemanatoare cu zona A contine, de asemenea, numerosi centrii germinativi;

-zona C -superficiala, alcatuita dintr-un strat de limfocite mici.

Celulele limfoide reprezinta cca. 80%-90% din populatia celulara a amigdalelor umane.

Pe langa acestea amigdalele mai contin cca. 5% pana la 20% plasmocite si un numar redus de monocite si polinucleare. In zonele A si B predominante sunt limfocitele B, iar in ariile peri si interfoliculare limfocitelor T. Amigdalele palatine, impreuna cu restul tesutului limfatic, ce formeaza inelul Waldayer au in principal rol imunologic intervenind atat in raspunsul mediat umoral cat si in cel celular.

Informarea imunologica prin contactul cu materialul antigen din mediul inconjurator -acesta poate penetra epiteliul reticular pentru a ajunge la parenchimul amigdalian unde este fagocitat la nivelul centrului germinativ al foliculilor. Se pune astfel in libertate exotoxina microbiana, retinuta si neutralizata si aceasta de gamaglobulinele provenite din distrugerea nucleilor limfocitari in urma procesului de fagocitoza.

Pe de alta parte, materialul celular - limfocite, PMN, detritusuri
celulare sunt eliminate in cantitate mare din parenchimul amigdalian si
epiteliul reticulat spre cavitatea bucala.

Se estimeaza ca 100 mil. de celule rotunde sunt eliminate in fiecare zi de o amigdala spre tractul digestiv, avand astfel rol de protectie interna a
organismului.

. Producerea de limfocite (limfocite B - 65% si limfocite T - 35%)

monocite si macrofage. Limfocitul B este celula precursoare a
plasmocitului, celula secretata de anticorpi (Ig) si se caracterizeaza prin
capacitatea de a sintetiza Ig care sunt localizate atat in citoplasma cat si pe
membrana celulara. Acestea din urma reprezinta receptorul de recunoastere
al Ag (Rag). Limfocitul B poseda receptori membranari pentru segmentul
Fc al Ig si pentru componenta C3b a complementului, raspunde mitogen la
lipopolizaharidul extras din E.coli (LPS) si la pokeweed mitogen - PWM si
relativ insensibil la serurile antitimocit si la majoritatea serurilor
antilimfocitare.

Limfocitul T, celula cu activitate functionala complexa, participa atat
la elaborarea de efectori umorali (limfokine) cat si la edificarea raspunsului
imun 'mediat celular'.

Formatiunile limfoide ale inelului Waldeyer au rol de filtru prin
substantele bactericide cu caracter lipoidic; imbogatesc limfa cu fibrinogen
si cu diastaze proteolitice analoge cu tripsina.

Locul de contact al limfocitelor B si T cu antigenul patogen. Locul de formare al limfocitelor mesager si al limfocitelor cu memorie.

Ontogeneza limfocitului B cunoaste doua etape:

- etapa medulara (independenta de Atg);

- etapa dependenta de Atg. Dupa intalnirea cu Atg specific, limfocitele B mature sufera procesul de transformare blastica in urma caruia
vor genera celule de memorie si plasmocite efectoare. Plasmocitul
reprezinta stadiul terminal al ontogenezei limfocitului B; in acest proces
limfocitele B pierd SIg si vor exprima in schimb alti markeri de suprafata
('plasma cell antigens'): PCA1 si PCA2. Celulele de memorie sunt celule
de raspuns, insa se activeaza rapid dupa orice reintalnire Atg specific
reluand ciclul de mai sus.

Ontogeneza limfocitului T

Activarea limfocitului T mediata de moleculele de suprafata implica doua mecanisme:

-activarea specifica de Atg - limfocitele T pot recunoaste antigenul numai daca acesta este expus pe o suprafata celulara si asociat in mod obligatoriu cu molecule HLA. Limfocitul T opereaza cu doua grupe de molecule de suprafata: complexul Ti - T3 si molecule de legare CD4 si CD 8. Interactiunea limfocitelor T cu celulele care expun Atg ar incepe prin formarea unor legaturi intre moleculele CD4 si CD8 cu molecula HLA expuse pe celula partenera. Ulterior receptorul Ti recunoaste Atg, iar semnalul de recunoastere este amplificat si transmis in interiorul limfocitului T prin intermediul lui CDS. In acest sistem moleculele CD4 si CD 8 joaca rol asociativ in recunoasterea Atg, care este indeplinita specific de catre Ti.

-activarea independenta de Atg si de molecula HLA este mediata de molecula CD2. Activarea prin CD2 este independenta de complexul macromolecularTi-T3.

4 Limfocitele B au rol in producerea de imunoglobuline (IgG, IgA, IgM, IgE).In boala Bruton (agamaglobulinemia legata de sex) caracterizata prin aparitia la copiii bolnavi a unor infectii repetate (otite, sinuzite) insotite de prezenta unor amigdale si vegetatii atrofice se evidentiaza o scadere dramatica a nivelului imunoglobulinelor serice, iar histopatologic absenta totala a plasmocitelor. Stimularea antigenica nu induce formarea  de anticorpi, dar vaccinarea BCG este bine tolerata deoarece imunitatea mediata celular este normala.

5 Limfocitele T (T1 si T2) au rol in producerea de

- citokine -ce intervin in raspunsul mediat celular;

- interferon;

- interleukina 5.

6.Rol in crestere Unele studii au demonstrat rolul pe care amigdalele palatine il au in crestere, acestea avand aceiasi origine embriologica cu timusul (provin din acelasi arc brahial).

7. Rol endocrin:Unii autori considera ca amigdalele au si un rol endocrin in stimularea producerii hormonilor gonadici.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.