Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
Stomacul si duodenul - semiologie

Stomacul si duodenul - semiologie


STOMACUL SI DUODENUL - SEMIOLOGIE

Anamneza

AHC:

ulcer gastro-duodenal

neoplasm gastric

polipi gastrici

APP:

afectiuni gastro-duodenale in antecedente: duodenita, gastrita, ulcer

alte asocieri morbide favorizante: afectiuni cronice hepatice (ciroza hepatica), insuficienta cardiaca congestiva, insuficienta renala cronica, sindromul Zollinger Elisson, cord pulmonar cronic, etc.



consum cronic de medicamente: steroizi, antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice, etc.

consum cronic de substante iritante: alcool, alimente acide, iritante de tipul tutunului

ingestia de substante caustice

profilul alimentar, ritmul de alimentatie, orar

activitate stressanta

Simptome subiective:

  1. Durerea abdominala

Debut : acut sau cronic

Localizare: frecvent epigastrica sau in hipocondrul drept

Intensitate: sub forma de jena, foame dureroasa, pana la colicativa

Iradiere: apare doar in ulcerul perforat, cu iradiere transfixianta in spate

Periodicitate: apare mai ales primavara si toamna

Ritmicitate: se refera la relatia aparitiei durerii cu ingestia de alimente si difera la cele doua localizari:

in ulcerul gastric – durerea apare precoce, la 1-2 ore dupa ingestia alimentara si aceasta declanseaza chiar durerea

in ulcerul duodenal: apare tardiv, la 3-4 ore postalimentar iar alimentatia calmeaza durerea; este caracteristica durerea nocturna sub forma de foame dureroasa (datorita hipersecretiei acide crescute nocturn).

De mentionat ca aceste semne se pot schimba in evolutie si mai ales atunci cand apar complicatii. De exemplu, atunci cand se produce perforatia sau penetratia, caracterul durerii este colicativ si nu mai cedeaza la nici o medicatie, fiind necesar examenul complet, clinic si paraclinic.


  1. Greturile si varsaturile, apar de obicei impreuna, dar nu obligator.

Urmarim:

Frecventa: rare, frecvente sau incoercibile

Cantitatea: moderata in ulcere sau masiva, in stenoza pilorica.

Mirosul: de acetona, in DZ; de amoniac, in gastrita uremica; de alcool, in gastrita etanolica; fecaloid, in fistule ileo-colice sau volvulus.

Aspectul hemoragic: poate fi cu sange rosu, in ruptura de varice esofagiene sau frecvent de tip sange digerat (in zat de cafea), in gastrite erozive, ulcer gastro-duodenal, polipoza gastrica, neoplasme gastrice, etc.

In general, greturile si varsaturile sunt caracteristice pentru afectiunile gastro-duodenale dar nu patognomonice. Ele pot sa apara si in alte contexte si afectiuni: sarcina, boli metabolice (DZ, porfirie); boli nervoase (migrena, encefalite, meningite, HIC); boli renale (IRC, colica renala); boli cardiace (IMA, HTA); boli psihice, etc.

  1. Anorexia apare frecvent precedata de inapetenta.

Ea poate fi de tip voluntar, cand se doreste o cura de slabire sau poate fi falsa, datorita intensificarii durerii post alimentar.

Apare involuntar in gastrite, ulcer gastric, neoplasm gastric.

Anorexia selectiva este tipic descrisa la pacientii cu neoplasm gastric.

4. Scaderea ponderala poate fi usoara (80% din greutatea ideala), moderata (80-65%), si severa (sub 65%) si apare in toate afectiunile gastro-duodenale. Este important a se sti intervalul de timp in care s-a produs slabirea si daca ea a aparut in conditiile unei alimentatii normale.

5. Eructatiile – apar frecvent in ulcerul duodenal.

6. Aerofagia – apare mai fecvent la pacientii cu gastrite cronice dar si la ulcerul duodenal.

7 .Satietatea precoce apare in ulcere gastrice si gastrite acute.

8. Alte semne digestive pot fi: bulimia, polifagia, hiperoxia, paraorexia apar mai ales in boli psihice.


Examenul obiectiv

Inspectia – poate evidentia rar bombari in epigastru, mai ales in tumori gigante gastrice sau peristaltica accentuata in caz de stenoze pilorice.

Palparea superficiala si mai ales profunda pun in evidenta accentuarea durerii epigastrice.

palparea punctelor abdominale dureroase: epigastric, colecistic, duodenal, piloric, pancreatic au relevanta in anumite contexte clinice.

efectuarea manevrei clapotajului are importanta clinica atunci cand apar si alte semne de stenoza pilorica (antecedente de ulcer duodenal, varsaturi alimentare in cantitate mare cu alimente ingerate cu peste 2 zile )

Percutia: nu are valoare semnificativa decat in prezenta unor tumori.

Ascultatia se poate efectua cel mult dimineata pe nemancate la pacientii cu suspiciune de stenoza pilorica si se face folosind stetoscopul pentru a imprima secuze in epigastru.



Politica de confidentialitate


logo mic.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.