Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
Patologia vulvo-vaginala - Patologia vulvei

Patologia vulvo-vaginala - Patologia vulvei


Patologia vulvo-vaginala - Patologia vulvei

Patologia malformativa a vulvei

Anomalii ale himenului

lPersistenta membranei himenale imperforate duce la  lipsa de exteriorizare a menstruatiei, sangele se acumuleaza in vagin in spatele membranei imperforate (hematocolpos).

lHimenul rigid- himen cu o structura ferma ce duce la dificultati in copulatie.

lHimen hipervascularizat:- hemoragia mare in timpul deflorarii.

lHimen absent, himen hiperelastic, himen fenestrat- deflorare fara rezistenta.

lChisturile himenului: sunt vestigii ale canalului Wolff.

Anomalii ale clitorisului

lHipertrofia clitorisului - de obicei se intalneste in starile de intersexualitate sau in unele afectiuni endocrine.

lHipoplazia clitorisului- frigiditate, dispareunie.

lTratamentul este chirurgical.

Anomalii ale uretrei

lAplazia uretrei

lUretra solida nepermeabila

lStenoza uretrala congenitala

lTratament chirurgical

Anomalii ale labiilor vulvare

lSunt rare si se caracterizeaza prin unirea labiilor mari sau mici, care mascheaza vestibulul - tratamentul este chirurgical.

Anomalii vulvare prin intersexualitate

lHermafroditism

lPseudohermafroditism

Anomalii vulvare de ansamblu

lHipoplazia vulvara, atrezia vulvara se asociaza cu lipsa de dezvoltare a intregului sistem reproductiv si se datoreaza in general ageneziei sau disgeneziei ovariene.

Patologia infectioasa vulvo-vaginala

Vulvo-vaginita gonococica- blenoragia

leste produsa de gonococul Neisser (Neisseria gonorhae - diplococ gram negativ intracelular).

lInfectarea -raport sexual. Fenomenele clinice apar la 3-5 zile de la infectie si se manifesta prin leucoree purulenta la nivelul vulvei, abundenta, de culoare galbena-verzuie, foarte iritanta.

lSe asociaza cu prurit si disurie.

lDe multe ori debutul si simptomele sunt discrete si trec neobservate.

lExamenul ginecologic -congestia vulvei, edem, exudat purulent, vaginita, cervicita, bartholinita, anexita, ce insotesc de multe ori infectia vulvara.

lFrecvent examenul ginecologic este normal si numai examenul de laborator prin frotiuri si culturi pune diagnosticul.

lDiagnosticul pozitiv - anamneza, examen clinic, se confirma prin examene de laborator.

lEvolutie - daca boala nu este descoperita si tratata corect in timp difuzeaza la caile genitale superioare, poate da manifestari articulare, cutanate, oculare, faringiene sau se cronicizeaza. Poate da pelviperitonite, peritonite, septicemii.

lTratamentul – se aplica si partenerului.

lGonococul este sensibil la o gama larga de antibiotice. La sfarsitul tratamentului trebuie facuta o noua prelevare bacteriologica. Vindecarile se afirma dupa 2 prelevari negative.

lVulvita gonococica a fetitelor se trateaza cu penicilina (in functie de varsta si greutate), sau alt antibiotic daca exista rezistenta la penicilina.

Leziunile sifilitice vulvare

lproduse de Treponema pallidium.

lInfectarea se face prin raport sexual.

lLeziunea ulcerativa primara (sancrul primar) apare dupa 10-20 zile de incubatie. Perioada incubatiei atinge si 90 de zile, daca intre timp s-a facut tratament cu penicilina pentru alte afectiuni.

l Boala evolueaza in trei etape: sifilis primar, secundar, tertiar.

lLeziunea primara apare sub forma unei papule ce se transforma apoi intr-un ulcer oval cu margini drepte indurate. Baza ulceratiei este acoperita de secretii si indurata. Sancrul poate apare pe orice regiune vulvara (labii, clitoris, etc.).

lGanglionii inghinali se tumefiaza bilateral, nu sunt durerosi si nu supureaza.

lLeziunea se poate infecta secundar dar si atunci apare dureroasa si tumefiata.

lAceste ulceratii primare netratate se vindeca spontan in 5-8 saptamani dupa care apar manifestari secundare, care la nivelul vulvei capata aspecte papuloerozive. Leziuni similare pot apare in gura si faringe, in zonele inghinale sau pe torace. Ele se insotesc uneori de febra, curbatura, cefalee.

lLeziunile tertiare apar la mai multi ani de la infectia primara. Goma ulcerata este greu de diferentiat de o leziune de tbc.

Sifilis primar

Condiloma lata/sifilis secundar

Sifilis tertiar

Alte infectii vulvare veneriene

lBoala Nicolas-Favre (limfogranulomatoza inghinala (benigna) subacuta)

lUlcerul acut simplu vulvar - (boala Lipschutz) - ulceratii mici superficiale, serpuitoare, acoperita de un exudat abundent urat mirositor. Boala este produsa de fusospirili sau virusuri.

lsindromul Behcet (aftoza genitala si buco-faringiana).

lUlceratii vulvare diabetice apar in cazul diabetului si sunt insotite de prurit si infectii micotice.

lUlceratiile elefantiazice - se datoreaza filariilor (filaria Bancrofti). Se manifesta cu edem cronic limfatic al membrelor inferioare, edem ce intereseaza si vulva. Boala se intalneste la tropice si se transmite prin tantari.

Papiloma virusul (HPV)

lcondiloamele vaginale, papilomul laringian juvenil, carcinogeneza colului (HPV 6,11).

lPapiloma virusul uman este de talie mica. El infecteaza suprafata epiteliala producand leziuni papilomatoase la poarta de intrare: pe piele, mucoasa cavitatii bucale, a esofagului, a tractului respirator, pe conjunctive, pe mucoasa sferei urogenitale.

lVirusurile 16, 18, 33, 35, sunt prezente in neoplaziile epiteliale si carcinoame invazive ale colului.

lInfectiile cu papiloma virus ale sferei genitale sunt transmisibile sexual, avand o incubatie ce poate merge pana la 3 luni.

lSunt adesea asociate cu alte maladii transmisibile sexual (gonoreea, sifilisul, trichomonas, chlamidii).

HPV

Condiloamele acuminate sau vegetatiile venerice(Condiloma acuminata)

lLa debut leziunile se prezinta sub forma unor micropapule roze sau sub forma unor excrescente filiforme. Acestea cresc in dimensiuni si realizeaza o multitudine de aspecte: tumorete pediculate conopidiforme sau cu aspectul crestei de cocos.

l Formatiunile sunt moi, nedureroase, iar cand sunt voluminoase devin friabile, sangerande. Pot cuprinde vulva, vaginul, colul, anusul.

lIn sarcina pot deveni exuberante. Dupa nastere dispar sau regreseaza, ceea ce arata legatura lor cu sistemul imun (imunodepresia in sarcina).

lTratamentul condiloamelor acuminate si verucilor genitale externe perianale se poate face local cu podofilina 0,5-10%  sau cu acid tricloracetic 80-90 %.

l Ca metode terapeutice se mai poate face cauterizare electric sau laser, crioterapie, ligaturi chirurgicale cu ablatie, interferon.

Neoplazia intraepiteliala

lLa nivelul vulvei aceste leziuni se manifesta in 50% din cazuri printr-un prurit, displazia vulvara prezenta fiind denumita papuloza Bowenoida, iar neoplazia intraepiteliala boala Bowen.

Limfogranulomatoza inghinala subacuta (benigna) (boala Nicolas-Favre)

lEste produsa de un virus ce intereseaza ganglionii si vasele limfatice. Infectarea se face prin raport sexual (boala venerica). Perioada de incubatie 3-21 zile. Poarta de intrare apare de obicei la nivelul comisurii posterioare sub forma unei papule, pustule sau a unei ulceratii mici trecatoare si nedureroase.

lVirusul prinde repede caile limfatice si ganglionii inghinali, se produce un edem dur (elefantiazis vulvar).

lGanglionii limfatici de multe ori abcedeaza si fistulizeaza. Se produce astfel o ulceratie urmata de o cicatrice de cele mai multe ori vicioasa.

Herpesul vulvar

lEste dat de virusul herpes simplex virus (HSV2 si HSV1).

lSe caracterizeaza prin aparitia in perioada premenstruala sau in timpul menstruatiei (herpes catamenial) a unor vezicule aglomerate in ciorchine pe o baza eritematoasa, insotite de usturimi de usturimi si prurit.

l Veziculele se rup repede in 2-3 zile si se formeaza ulceratii ce se acopera de cruste. Se pot infecta secundar iar epitelizarea este lenta din cauza umiditatii locale. Adenopatia inghinala este frecventa. Se intalneste uneori asociat, stomatita si conjunctivita herpetica.

lPrimul episod apare la 2-7 zile dupa un raport sexual si se manifesta cu febra, vulvita acuta hiperalgica, disurie.

lEvolutia - 6-21 zile.

lRecidivele sunt frecvente.

lDiagnosticul este clinic si de laborator.

lTratamentul este esential simptomatic si consta in antalgice per os si aplicatii locale de calmante Acyclovir (Zovirax) in pomada fie in comprimate.

lIn primul episod clinic se administreaza Acyclovir comprimate de 200 mg. de 5 ori pe zi 7-10 zile. Se diminueaza durerea, scurteaza perioada de vindecare si diminueaza incidenta recidivelor. In cazurile grave se poate administra intravenos.

lIn episoadele de recidiva pe langa aplicatiile locale se administreaza Acyclovir 200 mg. x 5 ori pe zi sau 400 mg. x 3 ori pe zi timp de 5 zile.

Herpes vulvar

Infectia cu moluscum contagiosum

lEste produsa de un virus transmisibil pe cale sexuala. Aspectul clinic este de papule de cativa milimetri, avand sediul pe organele genitale externe. Papulele sunt albicioase cu mic crater central de consistenta dura izolate sau multiple, ulterior devenind pediculate.

lInfectia este in general asimptomatica, recidivele sunt frecvente. Biopsia transeaza diagnosticul.

lTratamentul consta in crioterapie sau excizie sub anestezie.

Infectia cu Human Imunodeficiency Virus (HIV)

lVirusul SIDA a fost izolat in secretiile cervicovaginale. Este posibila transmiterea in conditii particulare date de fragilitatea mucoasei.

Vulvovaginita trichomoniazica

lParazitul Trichomonas vaginalis. Infectarea se face prin raport sexual sau prin contact cu obiecte infestate. Perioada de incubatie este de 3-28 zile. De obicei se asociaza cu infectia vaginului (vulvo-vaginita cu trichomonas).

lParticularitatea clinica este leucoreea purulenta aerata, fluida, alba sau cenusie, uneori fetida si prezenta unei mucoase vulvare intens congestionate cu puncte rosietice.

lVulva este edematiata, edemul local ca si prinderea cailor urinare produc disurie, polakiurie, cistalgii. Senzatia de arsura si prurit genital este frecvent. Pielea din jurul organelor genitale si de pe coapse este iritata de secretia vulvo-vaginala abundenta.

lAsocierea cu micoze este frecvent si aspectul leucoreei devine cremos, grunjos.

lDiagnosticul - este dat de prezenta parazitului in secretia proaspata (intre lama si lamela) sau pe frotiu uscat si colorat prin metoda May-Grunwald-Gimsa.

lDiagnosticul diferential - se face cu toate vulvitele, dar in special cu vulvita gonococica, micotica, vulvita cu haemophilus vaginalis.

lTratamentul - se administreaza cp. cu Metronidazol, timp de 10 zile, la fel si  partenerul timp de 10 zile. Tratamentul cu doza unica - 2 gr. intr-o singura zi, la cei doi parteneri este superioara altor metode.

lMai poate fi utilizat preparatul Fasigyn (Tinidazol) 2 gr. in doza unica (tb de 500 mg.),  Atrican 2 tb /zi p.o. 10 zile .

lOvule vaginale.

lNu se administreaza Metronidazol la gravide si lehuze.

Vulvovaginite micotice

lCea mai frecvent intalnita este Candida Albicans. Ea face din grupa Monilia, de aceea boala se mai numeste monilioza vulvara. Se dezvolta in mediul vulvo-vaginal bogat in glucoza si acid.

lContaminarea regiunii vulvare se face prin contact sexual sau contactul cu obiecte infestate. Factorii favorizanti sunt diabetul zaharat, terapia cu antibiotice indelungata, sarcina. Leziunea micotica vulvo-vaginala poate evolua in acelasi timp cu micoza localizata la nivelul faringelui, stomacului.

lLeucoreea este albicioasa, branzoasa, abundenta. Vulva este congestionata, edematiata de leucoree. Pruritul si disuria sunt frecvente.

lDiagnosticul - se face pe examenul clinic dar este precizat prin punerea in evidenta a sporilor si miceliilor de candida pe frotiurile colorate cu Gram sau Giemsa.

lTratamentul - se trateaza ambii parteneri. Pentru modificarea pH-ului vaginal se fac irigatii cu solutii alcaline. Se utilizeaza diferite scheme terapeutice cu antimicotice.

lSe poate administra Canesten (Clotrimazol) tablete vaginale a 100 mg. o tableta/zi 7 zile sau  tablete vaginale de 100 mg. 2 tb./zi 3 zile, sau tablete vaginale 500mg. doza unica, unguent cu Canesten1%.

lSe folosesc sapunuri alcaline si schimbarea lenjeriei.

lLomexin ce se poate administra p.o. in doza unica; Meclon, Meclozol sub forma de ovule si creme, Polygynax ovule si creme, Mycosist – doza unica p.o.

lAvand in vedere numarul mare de variante terapeutice, precum si aparitia cu frecventa crescuta a tulpinilor de candida rezistente, se recomanda ca tratamentul local si general sa fie condus dupa efectuarea prealabila a unei fungigrame.

Candidoza

Vulvovaginita cu chlamydia

lmicroorganism Chlamydia Trachomatis - considerata o boala transmisibila pe cale sexuala.

lDiagnostic

lFormele asimptomatice sunt frecvente

lIn formele simptomatice, bolnava prezinta leucoree purulenta, metroragii, disurie, dureri pelvine.

lDiagnosticul de laborator

lprin inoculare de material recoltat din leziuni pe medii celulare speciale.

ltestele serologice de identificare a anticorpilor antichlamidieni.

lComplicatii

lPoate da endometrite, ocluzie, tubara, aderente abdominale, sarcina ectopica, infertilitate, boala inflamatorie pelvina.

lTratamentul

lSe administreaza Doxiciclina 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile.

lSe mai poate administra (sarcina) Eritromicina 500 mg de 4 ori pe zi timp de 7 zile; Azitromycin 1 gr. (o singura doza).

Vulvovaginita cu mycoplasme

lMycoplasma Hominis si Ureaplasma Urealitycum sunt lipsite de membrana celulara completa (unii le considera bacterii).

lMicroorganismul se transmite sexual. Poate exista in tractul genital fara o simptomatologie specifica sau da vulvovaginite si/sau uretrite, cervicite.

lPot da boala inflamatorie pelvina acuta, avorturi si nastere prematura.

lDiagnostic - se pune pe examen clinic si de laborator

lTratamentul

lDoxicyclina 200 mgr/zi 5 zile. In sarcina Eritromicina 2 gr/zi - 10 zile.

Vulvita (vulvovaginita) cu anaerobi (bacterial vaginosis) - vaginoza

lEste o vulvovaginita cu Gardnerella Vaginalis, cu Bacteroides, gram negativi sau o asociere a acestora cu alti germeni.

lBolnava acuza prurit, scurgeri vaginale, miros fetid prin eliberare de amine.

lDiagnosticul. Microscopul pune in evidenta celule epiteliale scuamoase acoperite de cococbacili. Celulele au margini 'prafuite', aspect de ghem de ata, 'clue cels'. Adaugarea de KOH 10% picaturi in secretia vulvovaginala aflata pe lama accentueaza mirosul de peste alterat (amin-test).

lComplicatii. Frecvent se asociaza cu corioamniotita, ruperea prematura de membrane, nastere prematura, tulburari de ciclu menstrual, boala inflamatorie pelvina.

lTratamentul

lTinidazol 2 gr/zi - 2 zile. Se trateaza si partenerul.

Bartholinita

lBartholinita insoteste de obicei o infectie vulvo-vaginala.

l Infectia se face prin canalul excretor al glandei cu obstruarea lui.

Patologia distrofica vulvara

Lichenul scleroatrofic vulvar

lApare mai ales dupa menopauza sub forma de micropapule sau placi albicioase situate pe tegumentele labiilor, perineului. Placile au limite nete si sunt pruriginoase. Este frecvent asociat cu kraurozisul vulvar, leucopalzia vulvei.

lDiagnosticul diferential - se face cu atrofia vulvara postmenopauzala (nu este pruriginoasa, nici scleroasa, culoarea este roz pal nu alb), cu lichenul plan (acesta prezinta papule infiltrate si eroziuni fara scleroza), cu un kraurozis vulvar (nu depaseste leziunea vulvara).

lTratamentul - aplicre locala de  lotiuni antipruriginoase, pomezi cu cortizon si antihistaminice, estrogeni. In unele cazuri se face vulvectomie.

Lichenul plan vulvar

lLeziunea este alb-cenusie, iar suprafata neteda, lucioasa cu escoriatii fine. Se manifesta printr-un prurit discret. Se trateaza cu lotiuni antipruriginoase.

Kraurozisul vulvar

lApare de obicei dupa menopauza dar poate apare si la femei tinere.

lCaracteristic - proces sclero-atrofic al tegumentelor vulvare ce duc progresiv la atrezia vulvei. Pielea este lucioasa, alba sau rosietica, subtire si rigida. Pruritul si dispareunia insotesc boala. Se incrimineaza carenta de estrogeni .Infectia supraadaugata si raporturile sexuale pot  produce fisuri si dureri.

lDiagnosticul - se pune pe elementele prezentate si este obligatorie biopsia care arata atrofia epidermului cu hiperkeratoza si fibrozarea dermului si exclude alta afectiune.

lDiagnosticul diferential - se face cu lichenul sclero-atrofic, atrofia senila vulvara, cancerul vulvar.

lTratamentul - local se aplica pomezi cu estrogeni, pentru ameliorarea pruritului pomezi antipruriginoase.

lAtrofia  vulvara

lAre aspect clinic si simptomatologic ca atrofia senila. Apare dupa disfunctii ovariene sau dupa castrare. Bolnava acuza prurit, dispareunie , metroragii, tulburari urinare.

lTratamentul - se pot aplica ovule sau creme vaginale cu estriol sau estrogeni si progesteron pe cale generala.

Patologia displazica vulvara

Leucoplazia

lApare sub forma de placi albe pe labii si in jurul clitorisului, comisurii posterioare vulvare, perineu si la nivelul introitului vaginal. O veche leucoplazie apare ca o placa alba bine delimitata, groasa si rugoasa cu fisuri si mici hemoragii. Pruritul este aproape intotdeauna prezent. Leziunea se poate asocia cu kraurozisul vulvar si lichenul scleroatrofic.

lDiagnosticul - este precizat de biopsie.

lDiagnosticul diferential – cu toate leziunile vulvare.

lPrognosticul - este o leziune precanceroasa, 10% din cancerul vulvar survine pe leucoplazie.

lTratamentullocal- pomezi de estrogeni, vit.A, cortizon.  Daca nu se constata rezolvarea se face tratament chirurgical: vulvectomie simpla cu excizia tuturor suprafetelor lezate, iar daca este o leucoplazie intinsa se face vulvectomie totala.

Boala Bowen

lFoarte multi autori o considera deja un carcinom epidermoid intraepitelial, altii o incadreaza in leziunile precanceroase.

lDiagnosticul - este precizat de biopsie.

lTratamentul - De cele mai multe ori se face vulvectomie partiala sau totala. Leziunile la perineu, anus necesita chirurgie de exereza si plastii vulvoperineale.

Maladia Paget a vulvei

lSunt autori ce o considera de la inceput cancer intraepitelial. Altii o considera o leziune precanceroasa. De obicei se localizeaza pe labiile mari in mai multe focare.

lEste intalnita la femeia in varsta. Leziunea initiala este discreta, o mica plaga rosie pruriginoasa, confundabila usor cu o eczema, apoi apar mai multe focare de placarde eritematoase, indurate.  Pruritul este constant.

lDiagnosticul - este precizat de biopsie.

lDiagnosticul diferential - cu toate leziunile vulvare.

lTratamentul - Leziunile intinse - se face vulvectomie.

Tumori maligne vulvare

lNeoplasmul vulvar este rar dar sever, de cele mai multe ori se dezvolta pe leziuni preexistente (distrofii vulvare, dermatoze, ulceratii, displazii vulvare).

lFrecventa cancerului vulvar reprezinta 2-5% din cancerele aparatului genital si apar in 70-80% dupa menopauza.

Neoplaziile vulvare intraepiteliale (VIN vulvar intraepitelial neoplazia)

lBoala Bowen care evolueaza spre malignitate in 30-50% din cazuri.

lKraurozisul vulvar (atrofie primitiva difuza a vulvei ce se poate transforma in cancer in proportie de 4%).

lHistopatologic in VIN se constata perturbari ale maturarii celulare, mitoze atipice, atipii nucleare.

lVIN I - displazie usoara

lVIN II - displazie medie

lVIN III - displazie severa

lVIN IV - carcinom in situ.

Cancerul vulvar

lMicroscopic neoplasmul vulvar este un cancer epidermoid cu grade variate de maturizare si diferentiere.

lCarcinomul pavimentos spino-celular al vulvei reprezinta 80% din cazuri.

lDiagnosticul - prurit vulvar, dispareunie, polakiurie, si aparitia unei ulceratii in regiunea vulvara sau a unui nodul dur.

lLa examenul obiectiv se observa la nivelul vulvei fie o simpla pata rosietica cu margini neregulate, acoperite de cruste, fie o ulceratie cu baza indurata, neregulata, acoperita de muguri friabili ce sangereaza.

lDe multe ori se observa o tumora dura de dimensiuni variabile sau un polip cu aspect conopidiform, foarte rar se palpeaza o adenopatie inghinala. In ordinea frecventei sunt prinse: labiile mari, mici, clitorisul.

lDiagnosticul este precizat de biopsie.

l Clasificarea stadiala propusa de O.M.S. se bazeaza pe sistemul T.N.M. (tumora, adenopatie limfatica palpabila, metastaze decelabile clinic):

lTis - carcinom preinvaziv descris anterior.

lT1 - tumora mai mica de 2 cm. limitata la vulva

lT2 - tumora mai mare de 2 cm. limitata la vulva.

lT3 - extensie la uretra inferioara si/sau vagin, perineu, anus, indiferent de marime.

lT4 - extensie la uretra superioara si/sau vezica, rect, peretele pelvin osos.

lN0 - fara adenopatie palpabila.

lN1 - adenopatie unilaterala sau bilaterala mobili nu sugereaza malignitate.

lN2 - adenopatie bilaterala mobila dar dura sugerand malignitate.

lN3 - adenopatie fixa dura, ulcerata.

lM0 - fara metastaze decelabile clinic.

lM1 - metastaze decelabile clinic.

l          M1a – ganglioni profunzi pelvini palpabili

l          M1b – alte metastaze la distanta

Tratamentul

lTratamentul profilactic consta in depistarea si tratarea corecta a leziunilor incadrate in neoplaziile vulvare intraepiteliale.

lTratamentul cancerului este in esenta chirurgical, interventia tine cont de stadiu.

la) In stadiile I si II se practica vulvectomie totala cu limfadenectomie. Se extirpa bilateral ganglionii inghinali si femurali.

lb) In stadiul III se practica vulvectomia radicala cu limfadenectomie inghinala si femurala efectuata in bloc. Daca tumora s-a extins spre anus, uretra, se abordeaza si aceste localizari.

lc) In cazul in care este prinsa vezica, rectul, unii au propus exenteratia pelvina (dificila si cu complicatii grave) parasita.

lRecidivele apar de obicei la tumori mai mari de 4 cm., ele necesitand chimiopterapie si eventual excizie chirurgicala locala urmata de grefa.

lRadioterapia este folosita mai rar deoarece da necroze.

lIradierea poate fi practicata:

lpreoperator mai ales in tumorile cu extensie mare in suprafata sau intereseaza si vaginul.

lpostoperator dupa vulvectomie

Cancerul vaginal

lEste rar, dar foarte grav. De obicei este carcinom primitiv sau secundar si foarte rar sarcom.

lCancerele secundare sunt destul de frecvente.

lFrecventa -. Apare de obicei dupa 50 de ani.

lAnatomie patologica - macroscopic apar de obicei ca o ulceratie cu baza indurata (forma ulcero-infiltranta) sau ca noduli solitari, sau ca o ulceratie acoperita de muguri eritematosi (forma ulcero-vegetanta).

lReactia limfatica este constanta, dar si extensia din aproape in aproape.

lSimptome - bolnava prezinta hemoragii vaginale, leucoree, durere, dispareunie, tulburari urinare, tenesme, constipatie, sangerari anale.

lLa examenul genital se observa la nivelul vaginului, formatiune tumorala (ca un nodul solitar, ca o vegetatie, ca o ulceratie).

lDiagnosticul – este sugerat de un rezultat anormal al Testului Paapanicolau, se confirma prin biopsie.

lOrice carcinom vaginal ce se dezvolta dupa 5 ani de la cancerul cervical trebuie considerata tumoare primara.

Cancerul invaziv-stadializare

lStadiul I - cancer limitat la peretele vaginal, fara infiltrarea tesuturilor din jur, fara adenopatie palpabila, fara metastaze.

lStadiul II - cancerul intins si la tesuturile perivaginale dar nu ajunge la peretele pelvisului.

lStadiul III - cancerul este propagat pana la peretii pelvisului.

lStadiul IV - propagat la vezica si/sau rect.

lAdenopatia :

lN0 - fara semne de invadare a ganglionilor limfatici.

lN1 - cu semne de invadare a ganglionilor limfatici, dar ganglioni mobili cu consistenta moale (pot sa nu fie ganglioni metastazati)

lN2.- ganglioni duri, mobili (aproape sigur metastaze)

lN3 – ganglioni duri, fixati pe planurile adiacente (sigur metastaze)

lMetastazele se noteaza cu M:

lM0 - fara metastaze decelabile clinic.

lM1 - cu metastaze decelabile clinic.

lEvolutia este rapida, metastazeaza, se infecteaza, apar hemoragii greu de stapanit, produce compresiune pe organele vecine, fistule in vezica sau rect.

Afectiunile glandei mamare

Simptome

Cele mai frecvente simptome in patologia sanului sunt:

n durerea,

nsenzatia de tensiune mamara,

nprezenta unei mase tumorale.

nAceste simptome sunt comune pentru patologia benigna sau maligna.

Diagnosticul

nAutoexaminarea - Majoritatea tumorilor mamare sunt descoperite de catre pacienta. Autoexaminarea trebuie facuta incepand din ziua a 6-a a ciclului menstrual, sau o data pe luna la femeile menopauzate.

nExamenul clinic

nanamneza, care trebuie sa cuprinda:

üevolutia simptomelor,

üstarea generala,

ütratamente anterioare (hormonale),

üactivitatea fizica,

üfactorii de risc (menarha, antecedente obstetricale, ginecologice, obezitate, traumatisme, varsta menopauzei, antecedente heredo-colaterale: cancer de san, ovar, alte localizari).

ninspectia

ümodificari ale volumului sanului,

üasimetrii,

üanomalii tegumentare,

üanomalii mamelonare (retractii, scurgeri), ulceratii, eroziuni, echimoze, cicatrici.

npalparea

ücu mana plata, circular, din zona alvelara spre periferie, sau cu degetul index si medius pe linii semicirculare, cuprinzand toate cadranele.

üPalparea se va face in pozitia sezanda, precizand localizarea, limitele, consistenta, mobilitatea in raport cu pielea si planurile profunde, sensibilitatea.

Autoexaminarea

nIn cazul scurgerilor mamelonare se va preciza:

üculoarea (galben, verzui, sanghinolent),

üprezenta sau absenta unei tumori,

üorificiile ductale de scurgere,

üdaca scurgerea este spontana sau provocata.

nScurgerea mamelonara bilaterala si pluriorificiala se intalneste in galactoree sau un proces distrofic benign, pe cand cea uniorificiala si uniductala se intalneste in patologia organica benigna sau maligna.

nSe vor palpa obligatoriu si fosetele axilare si supraclaviculare, cu pacienta in pozitie sezanda si membrele superioare in abductie usoara.

Examene paraclinice

nMamografia - poate detecta cancerul de san in stadiile incipiente, potential curabile.

nMamografia, spre deosebire de examenul clinic care depisteaza tumorile de peste 1 cm, poate depista microcalcificarile caracteristice cancerului de san si care corespund unei tumori mai mici de 1 cm.

nTumorile agresive isi dubleaza volumul in 60 de zile, timpul mediu de dublare a tumorii este de 100 zile.

nTinand cont de acest lucru, probabil ca neoplasmul de san ar aparea la 4-6 ani de la depistarea mamografica.

Indicatiile mamografiei

n1.Screening la femeile cu risc mare de aparitie a cancerului de san

n2.Evaluarea unei mase tumorale mamare

n3.Reevaluarea pacientelor cu cancer de san curabil

n4.Adenopatie axilara prezenta fara prezenta unei tumori mamare

n5.Screening pentru operatie plastica mamara

n6.Monitorizarea cancerului mamar.

nPrin screening aproximativ 35% -50% dintre cancerele incipiente pot fi depistate si 20% pot fi depistate prin palpare.

nScreeningul se face la 3 ani intre 18 si 39 ani, la 1-2 ani intre 40 -49 ani la femeile cu risc si anual la femeile peste 50 ani.

nBiopsia trebuie efectuata la femeile care prezinta o masa tumorala chiar daca mamografia nu este concludenta.

nMamografia se efectueaza la toate femeile inaintea biopsiei pentru localizarea zonei de biopsie.

nEcografia - este o metoda simpla, rapida, poate fi utilizata ca screening, este neinvaziva, poate diferentia leziunile chistice de cele solide si poate fi folosita pentru ghidarea punctiei aspiratoare biopsice.

nRecent, se utilizeaza velocimetria Doppler, pentru studiul fluxului vaselor sanghine mamare.

nTermografia - poate avea rol mai ales ca indicator prognostic in tumorile agresive care tind sa fie mai termogenice.

nCancerul de san cu o termograma negativa are un prognostic mai bun decat daca termograma este pozitiva.

nTomografia computerizata - detecteaza procesele maligne prin masurarea dinamica a concentratiilor anormale de iod, reprezentand un indicator pentru leziunile precanceroase (detecteaza leziuni intre 5 mm si 1,5 cm).

nTransiluminarea - poate depista leziuni maligne nedepistate prin alte metode.

nRezonanta magnetica nucleara - in investigarea sanului, poate diferentia leziunile maligne de cele benigne, poate evalua ariile focale asimetrice, cicatricile postoperatorii care pot fi confundate mamografic cu un cancer, implantele mamare cu silicon mai ales in cazul ruperii acestora si maririi de volum a sanului.

nGalactografia - consta in injectarea unei substante de contrast pe canalul galactofor pe care a aparut secretia, vizualizandu-se aspectul canalului si localizandu-se zona de biopsie.

nPunctia aspiratoare - se realizeaza cu un ac fin pentru examenul etiologic sau se face cu un ac special pentru punctia biopsica si care se foloseste pentru leziuni de cativa milimetri.

nExamenul histologic - se poate face extemporaneu, din tumora extirpata sectorial, completeaza celelalte investigatii si stabileste conduita chirurgicala.





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Clorfenoxamina
TRATAMENTUL CHISTURILOR MAXILARE
SOLUTIA ALCOOLICA DE CAMFOR 10%
Paralizia nervilor periferici - remediu natural
Purpura - tratament sanatos
DETERMINAREA SPECTRULUI DE SENSIBILITATE LA ANTIBIOTICE A SPECIILOR MICROBIENE. ANTIBIOGRAMA
Conjunctivitele infecțioase
PULBEREA ALCALINA F.R.X

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu