Generalitati despre dreptul funciar, procedura funciara si regimul juridic al proprietatii funciare

Generalitati despre dreptul funciar, procedura funciara si regimul juridic al proprietatii funciare

1.1.Generalitati

1.1.1. Definitia si unicitatea dreptului funciar

Dreptul funciar este ansamblul relatiilor sociale funciare reglementate de norme juridice. Norma juridica privind dreptul funciar actioneaza in interdependenta cu norme juridice din alte ramuri ale dreptului, ceea ce caracterizeaza intreg sistemul de drept si care caracterizeaza unicitatea in diversitate, unitara, a intregului sistem de drept.

Raporturile juridice, specifice, reglementate de normele juridice se constitue in institutie juridica si anume institutia dreptului de proprietate.

Normele juridice ale dreptului funciar reglementeaza relatiile sociale ce privesc atributele dreptului de proprietate (folosinta,posesia si dispozitia) si drepturile reale asupra pamantului (uzul, uzufructul, abitatia, superficia si servitutea).

Diferentele, fata de celelalte ramuri ale dreptului, care dau caracterul de unicitate sunt : -fata de dreptul civil (partile raportului juridic se gasesc pe pozitii egale) in dreptul funciar, actele sau faptele juridice (contractul de vanzare-cumparare, mostenirea legala sau testamentara) sunt acte administrative individuale, adica, reprezinta vointa unei parti si acceptata de cealalta parte, mai mult sau mai putin voit, pentru a se intocmi actul ; -fata de dreptul administrativ (raportul juridic apare ca vointa unilaterala ce poate conduce la raporturi de drept funciar), actul administrativ individual poate da nastere raportului juridic funciar in conformitate cu reglementarile legale ; -fata de dreptul constitutional (subiectele raportului juridic constitutional se afla, in principal, in relatie de subordonare), subiectele raportului juridic funciar sunt, principial, privite in mod egal.

Desi, deosebirile, privind obiectul de reglementare, intre dreptul funciar, civil, administrativ, constitutional, sunt fundamentale, exista institutia dreptului de proprietate care este comuna tuturor ramurilor de drept enumerate anterior.

In concluzie, dreptul funciar este reglementat de norme de drept privat(drept funciar/ drept civil) si de norme de drept public(drept administrativ/ drept constitutional).

1.1.2. Definirea si clasificarea izvoarelor dreptului funciar

Izvoarele dreptului funciar sunt, in sens juridic, formele de exprimare a normelor juridice, determinate de modul de adoptare de catre Parlament. Astfel, dupa impotanta, actele normative (izvoarele), se clasifica, astfel:

- Izvoare generale

- Constitutia Romaniei, care configureaza si reglementeaza cadrul general al proprietatii publice si private cat si regimul juridic al acestora;

- Legea administratiei publice locale, care consfinteste criteriile de delimitare a domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale cat si regimul juridic al acestora;

- Codul civil si Codul de procedura civila.

- Izvoare specifice

- Legea fondului funciar nr.18/1991, Legea nr.169/1997, care cuprinde reglementari juridice privind proprietatea publica si privata asupra terenurilor, regimul juridic al acestora, precum si protectia mediului;

- Legea arendarii nr.16/1994;

- Legea nr.213/1998, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia;

- Legea nr.1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere;

- H.G. nr.1172/2001, prin care a fost aprobat Regulamentul de aplicare a Legii nr.18/1991 si a Legii nr.1/2000;

- Legea nr.10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;

- Legea nr.501/2002, privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania;

- Legea nr.66/2004, privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania;

- Legea nr.247/2005, privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, ce cuprinde, norme de modificare si completare a Legii nr.10/2001, norme de modificare si completare a Legii nr.501/2002, norme de modificare si completare a Legii nr.66/2004, norme de modificare si completare a Legii nr.18/1991, norme de modificare si completare a Legii nr.169/1997, norme de modificare si completare a Legii nr.1/2000, norme privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, norme privind Circulatia juridica a terenurilor, norme privind Renta viagera agricola, norme privind modificarea si completarea Legii nr.7/1996.

- Ordinele si instructiunile ministrului, care au continut normativ.

-Izvoare conditionate

- Cutuma sau obiceiul juridic este recunoscut ca norma de drept funciar, conditionata de trimiterile pe care le mentioneaza legea;

- Conventiile internationale care conditioneaza integrarea europeana (necesitatea alinierii la legislatia europeana);

- Precedentul judiciar care poate conditiona elaborarea normelor de drept funciar si poate influenta hotararile instantelor.

1.1.3. Definirea, componentele si clasificarea raporturilor juridice

- Raportul juridic este relatia sociala funciara care se supune normei juridice, norma care reglementeaza conduita persoanelor fizice si juridice.

- Entitatile raportului juridic sunt date de subiectele raportului juridic (persoane fizice si/sau juridice), continutul raportului juridic (drepturile si obligatiile persoanelor care sunt in relatie sociala funciara) si obiectul raportului juridic (imobilul, de ex. precum si o actiune sau o inactiune asupra lui).

- Criteriile de clasificare a raporturilor juridice sunt:

- raporturi juridice legate de destinatia si folosinta terenurilor;

- raporturi juridice legate de proprietatea asupra terenului (publica sau privata), indiferent de destinatia lui sau de titlul pe baza caruia este detinut;

- raporturi juridice legate de dezmembramintele dreptului de proprietate asupra terenului, indiferent de destinatia lui sau de titlul pe baza caruia este detinut;

- raporturi juridice legate de protectia mediului, stabilite de stat si necesar a fi indeplinite de detinator, indiferent de destinatia si folosinta lui sau de titlul pe baza caruia este detinut;

- raporturi juridice legate de evidenta funciara, stabilite de institutii ale statului si detinatorii de imobile, indiferent de destinatie, folosinta si de titularul dreptului real;

- raporturi juridice legate de publicitatea imobiliara prin cartea funciara;

- raporturi juridice legate de raspunderea contraventionala si penala in domeniul funciar-cadastral.

1.2.Regimul juridic al proprietatii publice si private

1.2.1. Definitie, atribute, trasaturi, structurare si forme ale dreptului de      proprietate

- Dreptul de proprietate este dreptul ce are cineva de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa, in limitele determinate de lege.

- Atributele dreptului de proprietate sunt: posesia, care consta in posibilitatea de a stapani un lucru material si de a se comporta ca titular al dreptului de proprietate; folosinta, care consta in facultatea de a intrebuinta bunul sau, culegand si dispunand de toate roadele bunului; dispozitia, care consta in dreptul de a dispune de bun atat material cat si juridic, adica de al transforma si/sau consuma sau de al greva cu drepturi reale derivate, principale sau accesorii sau de a-l instraina.

- Trasaturile dreptului de proprietate, conform Constitutiei si legilor tarii, sunt: dreptul de proprietate este un drept absolut si inviolabil, adica este opozabil (recunoscut titularului in raporturile sale sociale); dreptul de proprietate este un drept exclusiv, adica isi exercita singur toate atributele; dreptul de proprietate este un drept perpetuu, adica nu este limitat in timp (nu se prescrie); dreptul de proprietate ca marime, intindere, limite sau continut este reglementat de lege.

- Structurarea dreptului de proprietate se poate face astfel: dupa subiectele dreptului (dreptul de proprietate al persoanelor fizice, dreptul de proprietate al persoanelor juridice); dupa modul de dobandire (prin acte si fapte juridice, prin acte intre vii si pentru cauza de moarte, prin moduri originare-uzucapiune, accesiune, etc. si derivate-succesiune, hotarare judecatoreasca, etc.), dupa cum dreptul de proprietate este sau nu este afectat de modalitati (afectat de modalitati-drept de proprietate comuna, drept de proprietate revocabila, etc., neafectat de modalitati-titularul dreptului de proprietate este o singura persoana, iar dreptul dobandit este irevocabil, etc.).

- Formele dreptului de proprietate au o structura definita de Constitutie astfel: proprietatea publica care apartine numai statului si unitatilor administrativ-teritoriale ca persoane juridice de drept public si proprietatea privata care apartine, persoanelor fizice si juridice de drept privat, precum si, statului si unitatilor administrativ-teritoriale, in regim de drept privat, fiind in circuitul civil.

1.2.2. Proprietatea publica

- Bunurile proprietate publica sunt, prin lege, de interes public, conferind titularului sau acces la fructele domeniului public, precum si folosirea acestora, in conditiile legii;

- Dreptul de proprietate publica are urmatoarele caractere:

- inalienabil (bunurile nu sunt in circuitul civil adica, nu pot fi instrainate, nu pot fi dezmembrate prin constituirea de drepturi reale derivate ca uzul, uzufructul, abitatia, servitutea si superficia),

- imprescriptibil ( dreptul de proprietate asupra bunurilor nu se stinge prin prescriptie extinctiva si nu pot fi dobandite prin prescriptie achizitiva, adica prin uzucapiune),

- insesizabil (bunurile nu pot fi executate silit, nu pot fi cesionate silit, expropriate sau rechizitionate si asupra lor nu se pot constitui garantii reale).

- Obiectele proprietatii publice sunt toate bunurile ce apartin statului si unitatilor administrativ-teritoriale, asimilate, in functie de natura si afectiunea lor, cu notiunea de domeniu public, interes public sau uz public. Astfel, bunurile care sunt de folosinta generala (poduri, cai ferate, drumuri, cazarmi, poligoane de tragere, etc.) sunt asimilate cu notiunea de interes public sau uz public, bunurile care apartin domeniului public si care prin natura lor sunt de interes sau uz public sunt terenurile pe care sunt constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, parcuri, porturi,aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile raurilor si fluviilor, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre si plajele, etc., terenurile pentru rezervatii naturale si parcurile nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, etc., terenurile pentru nevoile apararii. De mentionat ca, bunurile care, prin lege, nu au fost declarate de interes national, sunt bunuri de interes public local.

- Proprietatea publica a statului, conform art.135 din Constitutie, o constitue: bogatiile, indiferent de natura lor, ale subsolului, caile de comunicatii de interes national, caile ferate, spatiul aerian, apele cu potential energetic utilizate in interesul public, marea teritoriala, resursele economice ale platoului continental, plajele, precum si alte bunuri stabilite de lege (Legea nr.213/1998, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia). Proprietatea publica a statului are caracter exclusiv si nu are caracter limitativ, ea fiind oricand imbunatatita, prin lege.

- Proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale, conform Hotararii de Guvern nr.113/1992, o constitue: pietele, caile de comunicatii de interes local, strazile, parcurile, zonele de agrement, padurile, pasunile, lacurile si orice alte bunuri care, prin lege, nu au fost declarate de interes national. Trecerea bunurilor din domeniul privat al Statului sau din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora se face, dupa caz, prin Hotarare de Guvern, hotararea Consiliului judetean sau local, respectiv a Consiliului General al municipiului Bucuresti.

- Statul, potrivit normelor in vigoare, isi exercita (administreaza) dreptul de proprietate asupra domeniului public de interes national prin organele centrale ale puterii executive adica, Guvernul Romaniei cu organele de specialitate ale administratiei publice centrale. Administrarea proprietatii publice de interes judetean/local este realizata de organele administratiei publice judetene, iar evidenta terenurilor domeniului public local este realizata de Serviciile comunitare pentru cadastru si agricultura ale consiliilor locale, ele actionand in calitate de autoritate publica, fiid subiecte de drept administrativ, respectiv de drept public. De regula, administrarea bunurilor si serviciilor publice este realizata prin intermediul unor regii autonome, companii nationale sau institutii publice de interes judetean/local ca persoane juridice. Astfel, regiile autonome sunt persoane juridice de natura mixta, de drept public si de drept privat. Din punct de vedere practic, drepturile reale apartin persoanelor juridice, ca subiecte de drept civil. Avand in vedere ca, unele bunuri proprietate publica pot fi date, conform reglementarilor, numai in concesiune/inchiriere, pe durata determinata, conform contractului, unor persoane juridice de drept privat. Reglementarile prevad, pentru aceste bunuri, aflate in administrarea regiilor autonome, cateva reguli de baza:

- bunurile proprietate publica sunt inventariate distinct, ele fiind inalienabile;

- bunurile proprietate publica nu au valoare contabila, ele fiind imprescriptibile;

- bunurile proprietate publica aflate in administrare nu pot fi executate silit, ele fiind insesizabile si de aceea, bunurile, nu pot constitui garantii.

Inchirierea bunurilor proprietate publica se aproba prin Hotarare de Guvern, hotarare a Consiliului judetean, hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau Consiliului local, dupa cum sunt bunurile, de interes national, judetean/local, pe baza de contract de inchiriere, in care se stabilesc conditiile de utilizare, perioada (timpul) utilizarii si redeventa.

1.2.3. Proprietatea privata

- Dreptul de proprietate privata, in sensul larg, este dreptul de proprietate privata a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale, a persoanelor fizice si juridice de drept privat, al regiilor autonome si al societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si persoanelor juridice apartinand autoritatilor centrale sau locale. Obiectul proprietatii private il constituie bunurile care fac parte din domeniul public privat si proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice. Caracterul proprietatii private este:

- alienabil (bunurile sunt in circuitul civil, adica pot fi instrainate, pot fi dezmembrate si pot constitui drepturi reale derivate, adica uzul, uzufructul, abitatia, servitutea si superficia),

- prescriptibil (dreptul de proprietate se stinge prin prescriptie extinctiva iar bunurile pot fi dobandite prin prescriptie achizitiva - uzucapiune),

- sesizabil (bunurile pot fi urmarite de creditori si executate silit si de asemenea bunurile pot fi expropiate/rechizitionate numai pentru o cauza de utilitate publica, stabilita prin lege, cu dreapta si prealabila despagubire).

1. Proprietatea publica privata

- Obiectul: Bunurile care fac parte din proprietatea publica privata se supun normelor de drept comun, nominalizarea lor ca bunuri private ale statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale se face prin HG.

- Constituirea: Modalitatile de drept civil pot fi:

- Achizitii de bunuri imobile prin cumparare, in echivalent, in cazul executarilor silite sau prin licitatii;

- Dobandirea, in conditiile legii, a bunurilor abandonate sau ratacite;

- Confiscarea, expropierea sau rechizitionarea, in conditiile legii, ca procedee exceptionale;

- Trecerea in domeniul public privat a proprietatilor domeniului public, prin dezafectare, in conditiile legii;

- Donatii ale persoanelor fizice sau juridice si/sau testamente ale persoanelor fizice.

Mentionam ca, bunurile din domeniul public pot trece in domeniul public privat prin acte juridice de drept administrativ, conform legii nr.213/1998.

Administrarea bunurilor domeniului public privat, poate fi exercitata direct, sau prin intermediari, de catre titularii dreptului de proprietate publica privata.

- Regimul juridic: Bunurile proprietatii publice private sunt in circuitul civil, cu mentiunea ca acestea nu pot fi instrainate fortat prin executare silita, instrainarea facandu-se numai prin adjudecare publica, cu respectarea normelor de publicitate imobiliara. De asemenea, bunurile domeniului public privat, pot fi concesionate sau inchiriate sau arendate, in conditiile legii.

2. Proprietatea privata de drept comun

- Obiectul: Bunurile care nu sunt scoase, prin lege, din circuitul civil, constituie obiectul proprietatii private de drept comun a persoanelor fizice si juridice. Dreptul de proprietate, a persoanelor fizice si juridice, se poate apara in justitie prin mijloace de drept civil. Revendicarea bunurilor poate avea loc, daca nu s-a produs uzucapiunea.

- Regimul juridic: Bunurile pot fi instrainate sau dobandite prin oricare din modurile stabilite de legislatia civila, in corelare cu normele dreptului funciar. Transferul dreptului de proprietate are loc in corelare cu cartea funciara, avand in vedere ca, opozabilitatea se realizeaza numai prin publicitate imobiliara, adica, numai dupa ce proprietatea a fost intabulata (inscrisa in cartea funciara). Orice proprietar poate dispune de fructele sale prin acte sau fapte juridice, in conditiile legii, insa fara sa tulbure posesia sau folosinta vecinilor sai.

3. Reglementari specifice legilor fondului funciar, de dobandire a proprietatii private

Prin legea nr.18/1991 se stabilesc urmatoarele moduri de dobandire:

- Reconstituirea dreptului de proprietate privata in favoarea, fostilor membrii cooperatori, sau urmasilor acestora, cu terenul adus in fostele cooperative agricole de productie (CAP), fostilor proprietari, sau mostenitorilor acestora, ale caror terenuri au fost comasate in perimetrul unor foste CAP-daca acestora nu li s-au atribuit alte terenuri, in compensare, persoanelor care au primit decoratia 'Mihai Viteazul' sau 'Mihai Viteazul cu spada' sau mostenitorilor acestora, daca au fost improprietariti cu terenuri si nu l-au instrainat, pe vechile amplasamente, daca ele nu au fost atribuite legal altor persoane.

- Constituirea dreptului de proprietate privata in favoarea, fostilor membri cooperatori, sau urmasilor acestora, ce au adus in fostele CAP teren in suprafata mai mica de 5000 mp, sau, persoanelor care au fost salariate ale CAP in ultimii 3 ani, daca sunt indeplinite urmatoarele trei conditii:- sa fi ramas terenuri la dispozitia comisiei, persoanele sa se oblige sa ramana in localitatea unde au primit terenul si sa nu detina terenuri, in proprietate, in alte localitati, sau, cetatenilor romani apartinand minoritatilor, sau urmasilor acestora, care au fost deposedati de terenuri prin acte normative, dupa 1944, sau, persoanelor care si-au pierdut partial sau total capacitatea de munca, sau, urmasilor celor decedati ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989, sau,oricarei familii, care solicita in scris atribuirea unei suprafete de teren, in proprietate, cu indeplnirea a cinci conditii: - excedent de suprafete de teren si deficit de forta de munca, familia solicitanta nu are pamant sau are pamant putin in alte localitati, se obliga in scris sa-l cultive, isi asuma obligatia de a-si stabili domiciliul in localitatea unde este atribuit terenul si renunta la proprietatea avuta in extravilanul altor localitati.

Terenurile care au fost luate in consideratie sunt cele care au fost detinute de CAP la 1 ianuarie 1990-suprafete inscrise in registrul agricol si cadastrul funciar. Suprafata maxima de atribuit, prin reconstituire, este de 50 ha., arabil, iar prin constituire sprafata maxima este de 10 ha pentru persoanele de la art.9,lit.(c) si 1 ha pentru persoanele de la lit.(d) din Legea 18/1991, rep.

Proprietarii sau mostenitorii acestora care nu s-au inscris in CAP, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate.

Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, dupa incheierea integrala a reconstituirii dreptului de proprietate, trec in domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, urmand a fi puse la dispozitia celor care doresc sa intemeieze sau sa dezvolte exploatatii agricole, prin inchiriere, concesionare sau vanzare,in conditiile legii sau puse la dispozitie pentru obiective de interes social.

Conform Legii nr.247/2005, privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, se prevede ca unitatile de cult, daca au avut in proprietate suprafete mai mari decat cele retrocedate pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru intreaga suprafata detinuta in 1945.

De asemenea, conform aceleasi legi, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenta dintre suprafata primita prin aplicarea legilor fondului funciar si cea avuta in proprietate, persoanelor fizice si juridice sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente. Se excepteaza de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente terenurile atribuite fostilor proprietari, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sau procese-verbale de punere in posesie. Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura va lua masuri ca fiecare ocol silvic sa delimiteze perimetrele cu terenuri ce raman in proprietatea statului de terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privata. Terenurile proprietate de stat, administrate de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, destinate activitatii de cercetare, raman in administrarea acestuia, cu exceptia terenurilor forestiere preluate de la fostii proprietari si solicitate de persoanele indreptatite la reconstituire. Terenurile forestiere destinate cercetarii care fac obiectul retrocedarii se vor delimita in trupuri compacte, incepand de la marginea perimetrului.

- Situatia juridica a unor terenuri de diferite categorii de folosinta din patrimoniul fostelor cooperative agricole de productie (CAP), este data de norme care prevad ca:

- terenurile situate in gradinile din intravilan si date in folosinta unor membri cooperatori, revin de drept fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora;

- terenurile din intravilan care au fost atribuite de fostele CAP, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane indreptatite, pe care si-au edificat locuinte si anexe gospodaresti, raman in proprietatea actualilor detinatori, chiar daca atribuirea s-a facut pe terenurile preluate, indiferent in ce mod, de la fostii proprietari. In cazul instrainarii constructiilor, suprafetele de teren aferente sunt cele convenite de parti la data instrainarii;

- suprafata terenurilor aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, nu poate fi mai mare decat cea prevazuta in actul de atribuire provenit de la CAP, consiliul popular sau primaria din localitatea respectiva. Fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafata de teren echivalenta in intravilan sau, in lipsa, in extravilan, acceptata de ei, iar, daca nu mai exista teren, se vor acorda despagubiri;

- terenurile care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat si nu au mostenitori, sau le-au folosit, din intravilanul, respectiv extravilanul localitatilor, trec in domeniul public privat al localitatii respective.

- Situatia juridica a terenurilor proprietate de stat din extravilanul localitatilor este reglementata astfel:

- terenurile care au fost trecute in proprietatea statului, ca efect al unor legi speciale, aflate in administrarea intreprinderilor agricole de stat (IAS), regii autonome, statiuni de cercetare, fac obiectul cererilor de reconstituire a fostilor proprietari ai terenurilor respective;

- terenurile proprietatea statului, aflate in folosinta fostelor CAP, raman la dispozitia comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar, pentru constituirea dreptului de proprietate persoanelor indreptatite, conform legii, restul urmand a fi trecut in proprietatea publica privata a unitatilor administrativ-teritoriale, pentru a fi folosite conform legii;

- terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unitatilor de stat si folosite ca pasuni, fanete, arabil se restituie proprietatii publice private a comunelor, oraselor sau municipiilor urmand a fi administrate de consiliile locale, pentru a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea de furaje sau seminte furajere;

- terenurile forestiere, care au apartinut persoanelor fizice si care ca urmare a unor legi speciale au trecut in proprietatea statului, se restituie, la cererea fostilor proprietari, pe vechile amplasamente, in suprafata de maximum 50 ha. de proprietar deposedat;

- terenurile din extravilanul localitatilor, foste proprietati ale persoanelor fizice si juridice, care au trecut in proprietatea statului si pe care se gasesc instalatii hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroamelioratii, pe care se desfasoara activitati miniere de exploatare sau operatiuni petroliere de dezvoltare-explorare, se restituie, in conditiile legii, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora suprafete echivalente constituite din rezerva existenta la comisiile locale, iar in situatia in care aceste suprafete sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeasi localitate sau din alte localitati, acceptate de fostii proprietari. In cazurile in care compensarea nu este posibila se vor acorda despagubiri fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, in conditiile legii.

- Situatia juridica a terenurilor proprietate de stat din intravilanul localitatilor este reglementata astfel:

- Terenurile proprietate de stat, care au trecut in domeniul public privat al unitatilor administrativ-teritoriale si administrate de consiliile locale respective, pot fi instrainate, concesionate celor care doresc sa-si construiasca locuinta proprietate personala (drept de superficie), pentru amplasarea de obiective sociale sau economice cu urmatoarele exceptii:

- terenul proprietate de stat, atribuit, conform Legii nr.4/1973 in folosinta pe durata existentei constructiei, trece, la cerere, in proprietatea proprietarului sau proprietarilor locuintei respective in cota indiviza, respectiva;

- terenurile, proprietate de stat, atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor, ca efect al preluarii terenurilor aferente in baza Legii nr.58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si a localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea detinatorilor dreptului la folosinta;

- terenurile, neafectate de investitii, aflate in proprietatea statului si administrate de consiliile locale, prin aplicarea Decretului nr.712/1966, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, la cerere.

Toate aceste restituiri se fac la cerere, la propunerea consiliilor locale, prin ordinul prefectului, dupa ce in prealabil s-a intocmit documentatia corespunzatoare.

- Proceduri specifice legilor fondului funciar

In fiecare comuna, oras sau municipiu, prin ordinul prefectului, s-a constituit o comisie sub indrumarea comisiei judetene.

*Componenta comisiilor locale:

- Primarul, secretarul si agentul agricol sau un alt functionar al primariei ;

- 10-15 cetateni, maxim 19, alesi, cu majoritate absoluta, de adunarea reprezentantilor familiilor, din raza fiecarei comune, oras sau municipiu. Cetatenii alesi in comisie, trebuie sa cuprinda toate categoriile indreptatite sa primeasca terenuri in proprietate ;

-Inginerul sef, contabilul sef si 1-2 sefi de ferma din fostul CAP, al carui teren face obiectul stabilirii dreptului de proprietate ;

- Directorul unitatii agricole de stat sau seful fermei care detine teren pe raza localitatii ;

- Jurist din sistemul de organizare al agriculturii sau din aparatul propriu al prefecturii si primariilor, ori din unitatile subordonate acestora ;

- Seful ocolului sivic sau un reprezentant al acestuia ;

- Seful sistemului hidrotehnic (gospodarirea apelor) sau un reprezentant al acestuia;

- 1-2 specialisti in masuratori topografice sau cadastru.

In componenta comisiei se va asigura si un numar de 3-5 membri supleanti.

*Componenta comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti:

- Subprefectul, respectiv viceprimar al municipiului Bucuresti;

- Secretarul prefecturii, respectiv al Primariei municipiului Bucuresti;

- Notar al Uniunii Notarilor Publici din Romania

- Directorul OCPI -judetean, Directorul OSPA, Directorul filialei teritoriale a “Romsilva”, Presedintele comisiei judetene pentru zona montana, daca e cazul, Directorul intrerinderii de imbunatatiri funciare, Directorul directiei apelor, Directorul directiei agricole judetene + Colectiv de lucru - Specialisti ai institutiilor enumerate mai sus (colectivul de lucru nu face parte din comisie).

In componenta comisiei se va asigura si un numar de 3 membri supleanti.

*Atributiile comisiei locale:

- preiau si analizeaza cererile depuse pentru reconstituirea si constituirea dreptului de proprietate, si folosinta asupra terenurilor agricole, forestiere si a celor din intravilan;

- verifica, cererile, daca indeplinesc conditiile stabilite de legi;

- stabilesc amplasamentele si suprafetele de teren care fac obiectul reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate;

- completeaza, in urma verificarii corectitudinii, anexele din regulament;

- primesc si trimit, contestatiile, comisiei judetene;

- intocmesc documentatiile definitive, cu suprafata si locatia in teritoriu, conform planului de parcelare;

- trimit spre validare, comisiei judetene, documentatiile definitive cat si litigiile care au aparut;

- pun in posesie, la teren, impreuna cu viitorul proprietar, materializand amplasamentul terenului, conform planului parcelar si dupa validarea documentatiei, de catre comisia judeteana, inmaneaza titlul de proprietate;

- identifica terenurile atribuite ilegal si sesizeaza primarul, pentru inaintarea actiunii de constatare a nulitatii absolute.

*Atributiile comisiilor judetene:

- asigura instruirea, coordonarea, indrumarea, controlul si distribuirea planurilor teritoriului, comisiilor locale;

- verifica, in concordanta cu cererile, solutiile adoptate si inaintate de comisiile locale:

- solutioneaza contestatiile;

- valideaza sau nu valideaza propunerile, comisiilor locale, impreuna cu planurile de parcelare;

- rezolva cererile de reconstituire a dreptului de proprietate publica, prin delimitare la teren, completare a proceselor-verbale de punere in posesie a comunelor, oraselor sau municipiilor;

- emit titlurile de proprietate;

-identifica terenurile atribuite ilegal, sesizeaza prefectul pentru constatarea nulitatii absolute si anuleaza titlul de proprietate.

*Procedura eliberarii titlurilor de proprietate

- pe baza documentatiilor intocmite si inaintate de comisiile locale, ce cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere in posesie cu schitele aferente, comisia judeteana emite titlul de proprietate semnat de prefect si contrasemnat de directorul OCPI -judetean;

- titlul de proprietate se emite persoanelor indreptatite, in viata, sau mostenitorilor acestora pentru terenurile care au apartinut celui decedat - se elibereaza un singur titlu de proprietate, inscriindu-se toate persoanele indreptatite;

- formularul titlului de proprietate are doua parti - partea detasabila a titlului de proprietate se inmaneaza proprietarului, sub semnatura, dupa ce in prealabil datele din titlul de proprietate se trec in registrul agricol, partea nedetasabila a titlului de proprietate, impreuna cu documentatia, care a stat la baza eliberarii titlui, se arhiveaza la OCPI -judetean;

- comisiile intocmesc un registru cu numele si prenumele proprietarului, numarul titlului, data intocmirii si semnatura primitorului. In cazul in care sunt adresate plangeri la judecatoria teritoriala, titlul de proprietate se completeaza si elibereaza conform hotararii judecatoresti ramase definitive;

- in cazul pierderii sau ditrugerii titlului de proprietate, se elibereaza un duplicat dupa ce in prealabil a fost publicata in Monitorul Oficial, pierderea sau distrugerea.

*Procedura punerii in posesie a persoanelor indreptatite

- punerea in posesie se va efectua, pe baza de masuratori topografice, dupa ce, in prealabil, pe teren, s-au stabilit vecinatatile, amplasamentul, delimitarile, conform schitei, de catre specialistii in cadastru, potrivit planului parcelar;

- persoanele care au formulat plangeri la judecatorie sau care au formulat contestatii la comisia judeteana, sunt puse in posesie provizoriu, urmand ca punerea in posesie definitiva sa fie realizata dupa hotararea judecatoreasca definitiva sau dupa solutia definitiva a comisiei judetene;

- punerea in posesie se considera incheiata prin intocmirea procesului-verbal si inmanarea lui, proprietarului, impreuna cu schita amplasamentului;

- persoanele care nu se pot prezenta la data punerii in posesie, pot imputernici o alta persoana sa-i reprezinte interesele, prin procura speciala si autentica;

- marcarea punctelor de frangere, care delimiteaza terenul, se face prin tarusi (de regula) sau prin borne (recomandabil) si se asigura de fiecare proprietar;

- din rezerva de terenuri constituita, potrivit legii, comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, atribuie terenuri suplimentare, daca este cazul, persoanelor cu hotarari judecatoresti definitive sau celor carora comisia judeteana le-a raspuns in consecinta. In situatia in care mai raman terenuri neatribuite, comisia locala le delimiteaza pe plan si la teren si le va preda, spre administrare consiliului local, pentru a fi utilizate, conform legii, in interesul comunitatii pe care ii reprezinta. De asemenea comisia locala delimiteaza, pe plan si la teren, terenurile societatilor comerciale, asociatiilor private, izlazurile comunale, precum si terenurile cu vegetatie forestiera care se retrocedeaza, conform legii;

- dupa punerea in posesie a proprietarilor cu toate proprietatile si dupa delimitarea proprietatilor persoanelor juridice, dupa delimitarea terenurilor domeniului public privat, OCPI -judetean va intocmi un plan de situatie actualizat, cu noua parcelare si numerotare corespunzatoare - un exemplar se inmaneaza, cu proces-verbal consiliului local.

1.3.Circulatia juridica a terenurilor

1.3.1.Trasaturile regimului juridic al instrainarii terenurilor

Circulatia juridica a terenurilor este caracterizata, potrivit Legii nr.247/2005, de urmatoarele trasaturi:

- Terenurile proprietate privata, indiferent de destinatia si titularul lor, sunt si raman in circuitul civil. In categoria titularilor dreptului de proprietate, intra urmatoarele subiecte de drept:

- toate persoanele fizice care au cetatenie romana indiferent de domiciliu;

- toate pesoanele juridice de drept privat-societatile comerciale romanesti, indiferent de natura capitalului social, societatile agricole, asociatiile si fundatiile, sindicatele si partidele politice, statul si unitatile administrativ-teritoriale (pentru terenurile domeniului public privat);

- Cetatenii straini si apatrizii precum si persoanele juridice straine pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania in conditiile prevazute de legea speciala.

Terenurile, care au facut obiectul constituirii dreptului de proprietate, nu pot fi instrainate timp de 10 ani, conform Legii nr.18/1991, prin acte intre vii, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare-actiunea de nulitate poate fi formulata de primarie, prefectura, procuror, sau orice persoana interesata. Termenul se mentine si in cazul mortii titularului.

- Forma actelor de instrainare este cea autentica. Aceasta obligatie se mentine si in cazul instrainarii unei constructii. Nu exista nici o diferenta de regim juridic sub aspectul formei actului de instrainare, dupa locul unde se afla terenul-intravilan sau extravilan.

- Suprafata maxima de teren care poate fi dobandita prin acte intre vii este de 200 ha. teren agricol in echivalent arabil, de familie. In cazul depasirii limitei de catre dobanditor, legiuitorul a prevazut, sanctiunea reductiunii actului juridic pana la limita suprafetei legale.

- Instrainarile efectuate in scopul comasarii parcelelor si loturilor de teren, prin constituirea unor imobile mai mari care sa cuprinda suprafete continue, indiferent de destinatia lor, precum si instrainarile efectuate de catre persoanele indreptatite sa obtina renta viagera agricola, pot fi efectuate si pe baza schitelor care au stat la baza titlurilor de proprietate emise cu ocazia aplicarii legilor fondului funciar, sunt scutite de taxa de timbru si de timbrul judiciar.

1.3.2. Proceduri litigioase

Avand in vedere calitatea lor de titulari ai dreptului de proprietate, unele persoane pot avea diferite litigii in curs de desfasurare, astfel incat, Legea nr.247/2005, prevede:

- Cu exceptia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privata si legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar, existenta unui litigiu privitor la un teren, cu sau fara constructii, nu impiedica instrainarea acestuia si nici constituirea altor drepturi reale sau de creanta, dupa caz.

- Instrainarile realizate sub orice forma nu valideaza titlurile de proprietate ale instrainatorilor si dobanditorilor, daca acestea erau lovite de nulitate, ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare la data incheierii lor. In situatia in care dupa incheierea unui antecontract cu privire la un teren, cu sau fara constructii, una dintre parti refuza ulterior sa incheie contractul, partea care si-a indeplinit obligatiile poate sesiza instanta competenta care poate pronunta o hotarare care sa tina loc de contract.

1.4.Regimul utilizarii terenurilor agricole si arendarea lor

1.4.1. Considerente

Respectarea statutului diferitelor categorii de folosinta, ale terenurilor agricole si silvice, sau respectarea masurilor de protectie si ameliorare a solului ori a celor de organizare si amenajare a teritoriului, creeaza tot atatea premize de crestere a productiei agricole si silvice. Legile fondului funciar, stabilesc si obligatiile ce le revin detinatorilor de terenuri agricole si silvice. De asemenea, sunt stabilite si conditiile de schimbare a destinatiei si de folosire in alte scopuri decat productia agricola si silvica. Ca atare, Legea nr.247/2005 prevede ca scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I si clasa a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, precum si a celor plantate cu vii si livezi, prin extinderea intravilanului localitatilor, se face la propunerea consiliilor locale, prin ordin al directorului Directiei Agricole si de Dezvoltare Rurala, cu avizul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

1.4.2. Utilizarea terenurilor pentru productia agricola si silvica

- Conditionari pentru protectia solului si obtinerea productiilor agricole

- proprietarii de terenuri agricole care nu le cultiva, sunt somati, in scris, de catre primarii, sa le cultive si sa le intretina. Cei care nu dau curs somatiei si nu executa in termenul stabilit lucrarile agricole cerute, din motive imputabile lor, sunt sanctionati pecuniar, functie de categoria de folosinta a terenului, prin dispozitia primarului.

- detinatorii de terenuri agricole, date in folosinta, daca nu isi indeplinesc obligatiile de a asigura productia agricola, sunt deasemenea somati sa le cultive, conform categoriei de folosinta respective. Cei care nu dau curs somatiei, din motive imputabile lor, isi pierd dreptul de folosinta asupra terenului, la sfarsitul anului in curs. Printre atributiile membrilor serviciilor comunitare de cadastru si agricultura este si aceea de a urmari cultivarea terenurilor, conform categoriei de folosinta, si intretinerea lor.

- Conditii de indeplinit pentru schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor:

- avizul organelor de specialitate ai Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale pentru persoanele juridice, numai pentru urmatoarele schimbari:

- terenurile arabile situate in zonele de deal si de ses, intercalate in masivele de vii si livezi consacrate, respectiv masivelor cultivate cu piersici si caisi, pot fi transformate in plantatii viti-pomicole;

- terenurile cu soluri nisipoase pot fi, de asemenea, amenajate si transformate in plantatii viti-pomicole;

- terenurile considerate arabile, situate in zonele de deal si munte, cu pante mari, afectate de procese de eroziune, alunecari care nu mai pot fi mentinute pentru categoria de folosinta respectiva, pot fi transformate in pasuni si/sau fanete;

- terenurile arabile situate in albiile bazinelor hidrografice, pot fi amenajate si transformate in bazine piscicole;

- fara avizul organelor de specialitate ai Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, dar cu comunicarea si inregistrarea modificarii, la OCPI -judetean, pentru persoanele fizice;

- cu acceptul ministerelor de profil, pentru:

- schimbarea categoriei de folosinta a terenurile arabile, altele decat cele pentru care organele de specialitate a MAPDR da avizul de trasformare in pasuni, fanete, vii si livezi, a persoanelor juridice cu capital de stat sau majoritar de stat, aprobarea o da MAPDR;

- schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor cu paduri, a persoanelor juridice, aprobarea o da MAPDR;

- pentru schimbarea categoriilor de folosinta arabil de pe terenurile ce constitue zone de protectie a monumentelor, aprobarea o da Comisia Nationala a Monumentelor Istorice.

1.4.3. Protectia mediului

- Pentru prevenirea si combaterea proceselor de degradare si poluare, provocate de natura sau de om, legiuitorul a reglementat urmatoarele solicitari:

- elaborarea de studii si proiecte pentru protectia mediului, initiate de institutiile de specialitate;

- elaborarea de studii, cercetari si proiecte, cu solutii pentru protectia mediului, in corelare cu lucrarile de amenajari si imbunatatiri funciare ale terenurilor;

- elaborarea documentatiilor tehnico-economice, cu solutiile ecologice, de catre institutiile abilitate;

- realizarea lucrarilor de protectie a mediului cu sprijinul partial sau integral al statului, prin bugetele locale, in urma intocmirii unei note de fundamentare avizate de organele agricole judetene respective si aprobate de catre MAPDR.

- Pentru terenurile degradate si/sau poluate, legiuitorul a dispus crearea unor perimetre de ameliorare, astfel:

- comisia de specialisti creata in cadrul MAPDR, delimiteaza perimetrele de ameliorare, primeste, spre aprobare, documentatiile intocmite, pentru aceste perimetre, avizate de organele judetene de specialitate si impreuna cu ministerele si departamentele interesate stabilesc programele, finantarea si executia;

- proprietarii terenurilor situate in aceste perimetre de ameliorare sunt obligati, prin lege, sa le puna la dispozitie pentru realizarea acestor programe, astfel incat, in cazul refuzului sa opteze pentru alt teren, in echivalenta, pe durata programului, sau in cazul refuzului, sa fie expropriati pentru cauza de utilitate publica;

- proprietarii terenurilor din zona lucrarilor de corectare a torentilor si de gospodarire a apelor, pot primi, de la stat, teren in echivalenta, prin incheierea unui contract de schimb autentic. Terenurile situate in aceste perimetre de ameliorare sunt scutite de impozite si taxe;

- lucrarile de cosolidare a terenurilor (terasari, fixari de versanti, corectari de torenti, impaduriri, etc.) se realizeaza din fonduri alocate de stat, ca de altfel si studiile si proiectele de ameliorare, amenajare si punere in valoare a terenurilor;

- in cazul in care raspunderea, apartine persoanelor fizice si/sau juridice, pentru degradarea mediului, fondurile necesare ameliorarii, amenajarii si punerii in valoare a terenurilor sunt suportate de cei vinovati. In acest sens, s-a prevazut dezvoltarea unui Sistem national de supraveghere, prognoza, evaluare, si avertizare, adica de monitorizare a mediului, sub coordonarea MAPDR si ASAS pentru implementarea masurilor de protectie a mediului, in scopul mentinerii si eficientizarii terenurilor agricole si silvice. In cazul unor initiative individuale sau in asociere, de realizare a unor lucrari de ameliorare, pe terenurile propritate privata, statul pune la dispozitie, gratuit, materialul necesar (material saditor, amendamente agropedoameliorative) si asistenta tehnica necesara.

1.4.4. Organizarea si amenajarea teritoriului agricol

- Lucrarile de organizare si amenajare a teritoriului agricol sunt reglementate, de Legea nr.18/1991, astfel:

- pentru fundamentarea lucrarilor de organizare si amenajare a teritoriului agricol se are in vedere:

- corelarea dezvoltarii agriculturii cu celelalte activitati economice; - comasarea terenurilor pe proprietari, categorii de folosinta, forme si mijloace de cultivare, precum si rectificarea hotarelor nerational stabilite;

- amplasarea de drumuri de exploatare in scopul accesului masinilor agricole si transportul productiei agricole;

- studiile si proiectele se elaboreaza de unitatile specializate si se discuta cu proprietarii din zona, urmand ca in cazul adoptarii lor, de 2/3 din proprietari, sa fie supuse aprobarii organelor agricole judetene. Odata aprobata documentatia, aplicarea proiectului devine obligatorie pentru toti proprietarii.

1.4.5. Arendarea bunurilor agricole

- Definitia si continutul contractului de arendare

- contractul de arenda este incheiat intre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal de bunuri agricole (arendator) si arendas, cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o durata si la un pret stabilit, de parti, sau in cazul Legii nr.247/2005 arendatorul (rentierul agricol) este persoana fizica in varsta de peste 62 de ani care detine in proprietate pana la 10 ha de teren agricol si care instraineaza sau arendeaza terenuri agricole Agentiei Domeniilor Statului, primind de la Oficiul National de Renta Viagera Agricola (directie in cadrul ADS) carnetul de rentier agricol;

- contractul de arenda trebuie sa cuprinda:

- partile contractante cu domiciliul sau sediul acestora;

- obiectul contractului, precis determinat (descrierea amanuntita a bunurilor arendate, inventarul acestora si planurile de amplasament si delimitare);

- obligatiile fiecareia dintre parti, complet mentionate;

- durata arendarii (stabilita de parti), care in cazul Legii nr.247/2005

arendatorul (rentierul agricol) poate instraina terenul agricol, ADS-ului, primind pana la sfarsitul vietii suma, echivalenta in lei a 100 de Euro pe ha, contractul incetand la decesul rentierului, sau poate primi suma echivalenta in lei a 50 de Euro pe ha, in cazul arendarii terenului agricol;

- arenda, modalitatile si termenele de plata ale acesteia, care in cazul Legii nr.247/2005 sunt stipulate in cuprinsul ei;

- raspunderea fiecarei parti-suprafata de teren sau bun agricol ce se va retine de proprietar, uzufructuar sau detinator legal, specificate separat;

- alte intelegeri intre parti, dar permise de lege.

- Partile contractante - atat Legea nr.16/1994 (legea arendei), Legea nr.247/2005 (legile proprietatii) cat si Codul civil prevad cerintele de indeplinit de persoanele fizice si/sau juridice si limitele contractului. Astfel:

- arendatorul, cel care da bunurile agricole, poate fi proprietarul, care are toate prerogativele dreptului de proprietate, poate fi uzufructuarul, care poate ceda exercitiul dreptului sau arendasului (arenda-fruct civil), poate fi detinatorul legal (superficiarul, titularul dreptului de folosinta sau persoana careia i s-a reconstituit dreptul de proprietate);

- arendasul, cel care primeste, conform unui contract de arenda, bunurile agricole, trebuie sa aiba pregatire de specialitate agricola, sa prezinte garantiile solicitate de arendatori.

- Obligatiile, comform legilor arendei si Codului civil, partilor contractante, sunt:

- arendatorii sunt obligati, ca:

- bunurile agricole sa fie predate la termenul si in conditiile stipulate prin contract;

- de a garanta pe arendas de orice evictiune;

- de a plati impozitele si taxele datorate, pentru bunurile arendate;

- de a executa toate obligatiile asumate prin contract, inclusiv suportarea unor eventuale riscuri.

- arendasii sunt obligati, ca:

- de a exploata bunurile arendate in conditiile stabilite prin contract- asigurarea cultivarii integrale a terenurilor, fara a le degrada prin folosire, sa le faca intretinerea curenta, sa le pastreze integritatea si sa le pazeasca;

- sa mentina potentialul productiv al bunurilor arendate;

- sa nu schimbe categoria de folosinta a terenului arendat, fara acordul scris al proprietarului;

- sa efectueze plata arendei, in modul si la termenul prevazut in contract;

- de a restitui bunurile arendate la incetarea contractului, in caz de refuz, arendatorul poate sa se adreseze instantei printr-o actiune in revendicare;

- sa plateasca impozitele datorate pe veniturile realizate inclusiv taxele aferente redactarii si inregistrarii contractului;

- de a suporta riscurile asumate prin contract.

- Drepturile partilor contractante, comform legilor arendei si Codului civil, sunt:

- arendatorului are dreptul, ca oricand, sa verifice cum administreaza arendasul bunurile luate in arenda ;

- arendasul are dreptul de a cesiona dreptul de exploatare a bunurilor agricole arendate, familiei sau descendentilor sai la implinirea varstei majoratului.

- Incetarea contractului, este reglementata de lege, astfel :

- la expirarea termenului – reanoirea lui trebuie sa fie autentica si inregistrata la consiliul local ;

- prin acordul partilor, contractul poate fi reziliat inainte de termen ;

- rezilierea contractului, ca sanctiune, atunci cand una din parti incalca termenii contractuali, din culpa ;

- prin decesul unei parti contractante – contractul poate continua, daca, in 30 de zile de la deces, mostenitorii majori isi dau, in scris, celeilalte parti, acordul pentru continuarea contractului, cu obligatia de a incunostiinta consiliul local ;

- prin pierderea sau pieirea bunului arendat.